MICHAEL H. HART

i$le romineqti:

nrge Palade[lescu Y\ r_.r '-\r-.r Yir .\ r\.a .r lConstantinBrancusi DE PBRSONALITATIlail r,-yly

''i /-\ t t r.tr-t iFryx.ri.- yyryy r '8O_N.CPAUICSCU DIN TOATE TIMPURILE CARE AU

100{ae,

antinescu,dd,

berlh

INFLUENTAT EVOLUTIA OMENIRIItt

Traducere:DUMITRU CONSTANTIN

EDITURA ORIZONTURI

CUPRINS

lal PERSOs"S IN HISTOY: t-t

ORIZONTUR]

Prefa{i ......................................... 7

Introducere................................., 9

Tabel istoric............................... 1 3

1. Iisus Hristos......................... 19

2. Moise........... ........................233. Homer..................................254. Zorcastru .............................285. Cirus cel Mare .....................306. Buddha ................................347. Confucius............................378. Platon...................................409. Alexandru cel Mare ..... . ... ... . 43

10. Aristotel...............................4811. Lao-2i..................................5212, Euclid ..................................5513. Iulius Caesar........................5814. Octavian Augustus .............. 61

15. Sfantul Pavel .......................6516. Ts'ai Lun.............................6817. Constantin cel Mare ............721 8. Sfintul Augustin.................. 75

19. Iustinian I.............................7820. Mahomed.............................8121. Carol cel Mare.....................8622. Wilhelm Cuceritorul............9123. Papa Urban al II1ea.............9624. Genghis Han........................9825. Johann Gutenberg.. ... ... . ... .. 1 0 I26. $tefan cel Mare.................. 104

27. Regina Isabella I................10728. Cristofor Columb............... 1 I 1

29. Vasco da Gama.................. 1 14

30. Niccold Machiavelli .......... 1 19

3 1. Nicolaus Copernic............. 122

32. Francisco Pi2uro...............12433. Michelangelo..................... 128

34. Martin Luther .................... 130

35. Hernando Cort6s................ 1 3436. Jean Calvin........................13837. Regina Elisabeta I..............14138. Mihai Vitea2ul...................14639. Edward de Vere................. 150

40. Francis Bacon....................16341. Galileo Galilei ...................i6742, Johannes Kepler................. 1 71

43. William Harvey .................17 444. Ren6 Descartes ..................17745. Oliver Cromwell................18146. John Locke......................... 185

47. Antony vanLeeuwenhoek..................... 1 88

48. Isaac Newton..................... 190

49. Petru cel Mare.. . .. ... ... .. . .. .. . . 1 9450. Johann Sebastian Bach......19851. Voltaire..............................20152. Leonhard Euler..................20553. Jean-Jacques Rousseau......20854. Thomas Jefferson...............21 1

55. Edward Jenner...................21656. Thomas Malthus................21957. Ludwig van Beethoven......22258. Adam Smith.......................22559. George Washinglon...........22860. James Watt.........................23161 . Antoine Laurent

Lavoisier.......... ..................23 4

62. John Dalton........................23763. Napoleon Bonaparte..........24064. Sim6n Bolivar....................24565. Louis Daguerre..................24866. Michael Faraday ................25167. Charles Darwin..................25468. Karl Marx ..........................25869. William T.G . Morton.........26270. Gregor Mendel...................266

rcftiap, 20.133lri-m

71. Louis Pasteur.....................26972. Joseph Listet......................27273. James Clerk Maxwell........27474. Nikolaus August Otto........27675. Wilhelm Conrad

Rdhtgen ............................. 28076. Alexander Graham Be11.....28377. Thomas Edison..................28578. Sigmund Freud..................28879. Max Planck........................29080. N.C. Paulescu........... .........2928 1. Vladimir Ilici Lenin...........29582. Emest Rutherford..............29983. Orville Wright

9i Wilbw Wright................ 30284. Traian Vuia........................ 30685. Guglielmo Marconi ...........30886. Constantin Brdncugi ..........3 1087. Iosif Vissarionovici

Stalin.................................. 3 1 4Albert Einstein................... 3 1 9Alexander Fleming............324George (Gogu)Constantinescu . .................326Nicolae Titulescu............... 329Henri Coandd.... .................332

Adolf Hitler .......................335Mao Zedong.......................340Hermann Oberth................343Enrico Fermi..... .................346Wemer Heisengerg............349George Emil Palade...........3 52John F. Kennedy................3 55Mihail Gorbaciov..............358

93.94.95.96.97.98.99.100.

88.89.90.

91.92.

Oameni iluqtri - mariabsenfi din aceasti carte ........367

Sfantul Toma d'Aquino............368Arhimede ..................................369Charles Babbage.......................370Kheops......................................37 IMarie Curie....... ........................372Benjamin Franklin....................373Mohandas Gandhi.............. .......37 4Abraham Lincoln......................375Femando MageIlan.......... .........37 6Leonardo da Vinci ............ ........377

Conc|u2ii..................................378

TABELUL A............................3 80TABELUL 8 ............................3 8 ITABELUL C ............................38 I

. refizate asemenea opor-a nu face decdt sd reflecte:rmdem adevdrul nepldcutcnalitigi feminine pe lisfii.deyfuat in ll:ectrt, gi nu pe

i survina dacd instituliilepot fi ficute cu privire lari au fost dezavantajati in

tr singurul criteriu avut inlescrise in aceastE carte.iltq liste de ,personalitdlim ar fi celebritate4 pres-

d€f,.popriile liste, fie ale celorrffitte1i sau incluzdndEriu de activitate. Nu este

. !r putea ca cititorul sd

cae au triit weodatd sau

lh, daci se va decide sd-i

e- sper ce exerciliul inte-lii

i.Hr.3500

. 2000

1000

TABEL ISTORICUnele evenimente gi evolulii impofiante

Numele primelor douazeci de personalitifi din acaastA carte sunt scrise cu majuscule

SCRIEREA este inventattr de sumerieniincepe EPOCA BRONZULUI in Orientul Mijlociu

Keops; construirea Marii Piramide

Sargon din Akkad cucere$te Sum€rul

Primul alfabet (canaanilii timpurii?)

Codul Iui Hammurabi

lkhnatonExodul din Egipt; MOISE

Folosirea FIERULUI devine larg raspandita in Orientul MijlociuRazboiul din Troia

Regele David domneqte in lerusalim

Homer

Epoca fierului lncepe ln China

BUDDHA Cirus cel Mare cucareste BabiloniaCONFUCIUS Bntdia d€ la Marathon; infanteria inarmatl obtine castig de cauza

Sofocle Pericle Herodot Hippocrat DemocritMoartea lui Socrate PlatonARISTOTEL Alexandru cel MareLao-zi EUCLIDArhimede Aristarh din Samos

Unificarea ChineiLiu Pang intemeiaza dinastia Han Roma infrange Cartagina

in al doilea rlzboi punic

1500

Isaia

600

500

400

300

200

Zoroastru Babilonienii cuceresc ludeea, distrugand ternplul lui Solomon

100

l-Hr.

Roma cuceregte Grecia

Iuliu Caesar cucere$te GaliaOCTAVIAN AUGUSTUS, primul 'imptrmt roman

Crucificarea lui lisusSfintul Pavel predicd qi scrie

TS'AI LUN inventeaz[ hdrtiaApogeulputeriiromane Ptolemeu

Galen

Sfartitul dinastiei Han din China

Constantin col Mare, primullmptrrat cre$in al RomeiCavaleria golilor (cu Wi pi scdri de qei) lnfrdnge infanteria romana in batilia

dc la Adrianopol.Declinul Romei SfAntul Augustin

Anglo-saxonii cuceresc AngliaSf6qitul Imperiului Roman de Apus

Codul lui lustinian

Sui Weo Ti reunifici China

MAHOMED lntemeiazi islamulArabii cuceresc Egiptul, Persia si Irakul

inceputurile tiparului cu blocuri de lemn ln ChinaMusulmanii cuceresc SpaniaMusulmanii suDt infranli ln Frant4 ?n bdtelia de la Tours

Apogeul dioastiei Tang din ChinaCarol cel Mare hcoronat la Roma Harun al-Ra$id

Apogeul califatului de la Bagdad; Mamun cel Mare

Apogeul raidurilor vikingilor in Europalntemeierea statului viking in Normandia

LeifEricson

Wilhelm Cuceritorul invinge in bauilia de la Hastings, cucerind Anglia

Papa Urban al ll-lca; lnceputul cruciadelorArbaletele sunt din ce ln ce mai des folosite in luptele armate

1200 Culmea puterii papale sub Inocentiu al III.leaTemujin = cenghis-Han

Mongolii cuceresc RusiaMongolii cuceresc China; Kubilai Han

d.Hr.

100

200

300

800

1100

Magna Chana

Toma d'Aquino

t4

I

ELd-nbdtilia

i

rLCh

:

-

rflr=h

Ir-

FLts5b

1300

1400

1450

t47 5

1500

1525

1550

ts't5

1600

t625

1650

t615

15

Ioceputul RENA$TERII ln ltalia Marco PoloDante TUNURILE lncep sA fie folosite in Europa

Arca$ii englezi obtin o victorie zdrobitoare Ciuma bubonici faceimpotriva cavalerilor francezi ln btrtdlia de la Crdcy ravagii ln Europa

Tamerlan devasteazA India $i Persia

Henric Navigatorulloana d'ArcArtileria de asediu pune sub semnul Pistoale primitivelntrebarii utilitatoa castelelorTurcii cuceresc Constantinopolul(= sfar$itul Imperiului Bizantin)

GUTENBERC pune la puncttiparul cu caractere mobile

$tefan cel MareFerdinand gi Isabella unifici Spania; Rusia dobdndegte independenfalnceputurilc Inchiziiiei spaniole fafa de mongoli

' CRISTOFOR COLUMB descoper[ AmericaVasco da Gsma descopera calea spr€ India Leonardo da Vinci

MichelangeloMachiavelli

incepe REFORMA PROTESTANTA; LutherMagellan Cortds cucereste Mexicul

Pizzaro cucerette PeruHenricalVIII-lea Calvin

COPERNIC

Elizsbela I incepe sA domneascl in Anglia De acum inainle armele de focvor fi folosite cu precAdere inconflictele armate

Armata spanioll e infianti de flota engleza

MihaiViteazulEdward de Vere (=,,William Shakespeare")

Kepler lnventarea lelescopuluiGALILEI

Frencis Becod

Cermania deva$atA de Razboiuldo Treizeci de Ani

Harvey descoperd circulalia sAngelui

Pelerinii debarca la Plymouth Roak

Japonia lqi inchide por;ilein fala OccidentuluiConstruirea templului Taj MahalDescrrtes

Revolu{ia glorioasi din AngliaJohn Locke

Petru cel Mare

RembrandtRtrzboiul Civil englez; Oliver Cromwell

Leeuwenhoek descopera bacteriile

ISAAC NEWTON sctie Principia

Primul motor cu abur

1725

1750

1770

1780

t790

1870

1880

l8l0

1820

1830

1840

1850

1860

Voltaire scrie .tcfl.roare despre eaglezii'lnceputurile Iluminismului francezJohann Sebastian Bach

Montesquieu

Leonhtrrd Euler

Rousseau

Benjamin Franklin

REVOLUTIA INDUSTRIALI incepe ln AngliaJames Watt inventeazi magina cu abur

Jefferson scrie Declaratiade Independenta

George WashillgtonEste scrisa Constitutia StatelorUnite ale Americii

Adam Smith scrieBundstarea naliunilorlmmanuel KantCoulomb descopertrlegile el€ctrostaticii

Beothoven

LAVOISIER incepe REVOLUTIA FRANCEZI Mozart

Jenner Malthus

1800 - Volta inventoaztr prima baterie olectricaNapoleon Bonaparte

Anglia intcrzice come4ul cu sclaviJohn Dallon

BatAIia de la WaterlooDavid Ricardo

Dominalia bdtanic[ in IndiaBolivar lnvinge in batilia de la Boyaca

Ctrile ferate devin importantcFaraday descoperi induclia electromagnetici

Este inventat telegrafulDaguerre inventeaza fotografia

Morton introduce anestezia

Lenoir inventeazi motorul cucombustie interna ln doi timpi DARWIN public Orr?,r, eq speciilor

Gatling inventeaz[ mitralieraRtzboiul civil american; Lincoln

James Clerk Maxwell McndelKarl Mrrs

Restauralia Meiji in JaponiaPASTEUR

Lister

Otto inventeazi motorul cucombustie interni ln patru timpi

Bell inventeazl telefonul

t6

Edison inventeaza becul electric

'4

1890

1900

Apogeul imperiului britanic Primele automobile vandute pe piafd (Daimlcr, Benz)Este inventat cinematograful Riintgen descoperl razele Xbiiraului francez

iLEftf

i --T- itr ADEliarf-o*trI 5rE

-lo.:rtEr.--fA Mozart

b

Marconi inventeaztr radioulSigmund Freud

Bequerel descoperl radioactivitateaMax Planck

r9l0

1920

1930

1940

1950

1960

1970

Traian Vuia efectueaztr primul zbor integral mgcanicFra[ii Wright invcnteaza aeroplcnul

EINSTEIN formuleazA teoria relativitdtii reshansAHenri CoandI concepe primulavion cu reacfieRutherford descopera nucleul atomic

Gogu Constantinescu pune bazele sonicititiiPrimul Razboi Mondial; luptele din tranlee;folosirea gazelortoxice; aparitia tancurilor

Revolutia rusA; Lenin

Hermann OberthNicolae Tituiescu

N.C. Paulescu descopertr insulina

ciEf

i or 5dl!i

}drvtr

-r&bBcDe

Eb

Mecanica cuanticA: de Broglie, Heisenberg, SchrtidingerFleming descopertr penicilinaConstantin Brincugi Picasso

Franklin D. Roosevelt Kevnes

StalinHitler

Al Doilea Rdzboi MondialFermi construie$te primul reactor nuclear

Primele CALCULATOARE de uz generalBOMBELE ATOMICE

Inventarea tranzistorului (Shockley, et. al.)Mao Tzedung TELEVIZIUNEA capita important[

Este inventata bonrba cu hidrogen Crick gi Watson descoperd structura ADN-uluiMaserii

George Palade determinS structura celuleiLaserii

John F. Kennedy lnfiinteaza proiectul Apollo

Prima aselenizare (Apollo II)RAzboiul din Vietnam

Gene anificiale implantate in bacterii

GorbaciovSiArsitul Razboiului Reca ia sfi$it dominalia sovieticd in Europa de Est

24

& higiea speciilor

Li:oln

1980

1990

Lister

-Grdtelefonul

Uniunea Sovieticd renunia la comunism $i se descompune

17

IISUS HRISTOS(circa 4 i.Hr. - circa 30/33 d.Hr.)

Impactul lui Iisus asupra istoriei omeniriieste atat de evident gi atdt de uriag incAt pufinioameni ar pune sub semnul intrebdrii importanJa rolului sdu. Nu incape nicioindoialS cd, de-a lungul timpului, cregtinismul a avut mult mai mulli adeplidecdt oricare altd religie. Numai cd, spre deosebire de islam, de exemplu,cre$tinismul nu a fost intemeiat de o singurd persoand, ci de doud - Iisus giSfAntul Pavel -, iar meritul principal penhu dezvoltarea acestuia trebuieatribuit, prin urmare, amAndurora.

Iisus a formulat preceptele etice de bazd ale cregtinismului, precum qiperspectiva spirituald fundamentald gi principalele idei privind conduitaumand. Pe de altd parte, teologia cregtind a fost conturata, in principal, deopera SfAntului Pavel. Iisus a prezentat un mesaj spiritual, la care SfbntulPavel a addugat venerarea lui Flristos. In plus, Sfhntul Pavel este autorul uneipdrli considerabile din Noul Testament gi a fost principalul realizator alprozelitismului cregtin pe parcursul secolului I.

Spre deosebire de Buddha qi Mahomed, Iisus a murit destul de tAnir qi aldsat in urma sa un numdr limitat de discipoli. La moarlea sa, adeplii lui Iisusabia formau o micd sectd eweiascl. Se poate spune cd, intr-o mdsurdconsiderabild, datoritd scrierilor Sfintului Pavel gi a neobositelor lui strddaniiin domeniul prozelitismului, aceastd micd sectd s-a transformat intr-o mi$carede proporfii, care a atras at6t evrei, cAt gi neevrei qi care pind la urmd adevenit una dintre marile religii ale lumii.

Din aceste motive, unii sus{in chiar cd Pavel, qi nu Iisus ar trebuiconsiderat adevdratul intemeietor al cregtinismului. in orice caz, deqi nu esteclar cum ar fi ardtat cregtinismul {Xrd influenla Sfdntului pavel, nu incapenicio indoiald cd fhrd Iisus cregtinismul n-ar fi existat.

Cu toate acestea, nu credem ci ar fi rezonabil sd-i atribuim lui Iisustoate lucrurile pe care Bisericile cregtine sau creqtinii in mod particular le-aufhcut ulterior in numele lui, qtiut fiind faptul cd el ar fi dezaprobat cu tdrie

mr te dintre aceste fapte. Unele dintre ele - de exemplu, rdzboaiele religioasedintre diferitele secte cregtine sau masacrele barbare gi perseculiile indreptateimpotriva evreilor - sunt intr-o contradiclie atdt de evidentd cu invdtdturile luiIisus, incAt ar pdrea absurdb afirmalia cd Iisus le-ar fi inspirat.

In mod similar, chiar dacd tdrile creptine ale Europei au reprezentatleagdnul gtiinlei modeme, nu li se poate atribui eweilor merituf de a ficontribuit la evolulia gtiinlei. Cu sigurantd, niciunul dintre primii cregtini nu ainterpretat invdtdturile lui Iisus ca pe un indemn ia cercetarea gtiinJificd alumii fizice inconjurdtoare. Ba, mai mult, convertirea lumii romane lacreqtinism a fost insolitd qi urmatd de un declin accentuat atat al niveluluigeneral al tehnologiei, cAt qi al interesului manifestat fala de $tiinlA.

Faptul cd gtiinla a luat nagtere in Europa este intr-adevdr un indiciu ci inmogtenirea culturali europeand au existal germenii modului de gdndiregtiinlific. Acegtia nu erau insd reprezentali de invilAtuile lui Iisus, ci maidegrabd de ralionalismul grec, exemplificat de opera lui Aristotel gi Euclid.Trebuie subliniat faptul cd gtiinla modemd nu s-a dezvoltat in perioada deapogeu a puterii Bisericii qi a pietdtii cregine, ci mai curAnd in urma Renagterii,o perioadi caracteizatd prin resuscitarea interesului europenilor penhu mo$-tenirea cullurala precregtinb.

Deoarece majoritatea cititorilor cunosc povestea vieJii lui Iisus, a$a cumeste ea relatatd in Noul Testament, nu considerdm necesar s-o repetdm in celece urmeazi- Totuqi, cdteva elemente merit6 amintite. in primul r6nd, cea maimare parte a informaliilor pe care le avem despre viata lui Iisus este incertd.Nu cunoagtem cu precizie nici mdcar numele lui adevdrat. DupA toateprobabilitalile, era un nume evreiesc obignuit, Yehoshua. Nici data nagterii luinu este sigurd, degi anul 4 i.Hr. pare a fi verosimil. La fel, nu gtim cucertitudine nici micar anul mo4ii lui lisus, care ar fi trebuit sd fie binecunoscut de adeplii sdi. Iisus nu a ldsat niciun fel de scrieri in urma sa qipractic toate informafiile pe care le avem despre viata lui provin din relatiirileincluse in Noul Testament.

Din nefericire, Evangheliile se contrazic in mult privinJe. De exemplu,Matei qi Luca oferd versiuni complet diferite cu privire la ultimele cuvinterostite de lisus. intdmpldtor, ambele versiuni constituie citate directe dinVechiul Testament.

Nu este intAmpldtor faptul cd Iisus fbcea referiri la Vechiul Testament.Fondatorul cregtinismului era el insugi un eweu devotat. S-a remarcat nu odati cd Iisus semdna in multe privinle cu profelii ewei ai Vechiului Testamentgi cd a fost profund influenlat de aceqtia. La fel ca profelii, Iisus avea opersonalitate extraordinar de putemicd, ce producea o impresie durabildasupra oamenilor care il intAlneau. Era charismatic in cel mai profund giadevdrat sens al cuvdntului. r

20

iemplu, rdzboaiele religioasenre ;i persecuJiile indreptateb eridentii cu invd{dturile luin fi inspirat.ale Europei au reprezentat

xri erreilor meritul de a fiul dintre primii cregtini nu arn la cercetarea gtiinlificd a

)n\-ertirca lumii romane lan zrccenflurt atlit al niveluluis fat5 de $ii4e.e r r-adevar un Lndlclu ca lnoenii modului de gdndireinr4eturile lui lisus, ci mai

ryera lui Aristotel 9i Euclid.ra dezl'oitat in perioada de

si curAnd in urma Renagterii,ului europenilor pentru mog-

esea riegii lui lisus, a$a cumn Dec€szlr s-o repetdm in celerfue. tn primul rdnd, cea mais riala lui Iisus este incertd.e lui adevdrat. Dupd toateiosbua Nici data nagterii luirosimil. La fel, nu qtim cure ar fi trebuit sd fie binefel de scrieri in urma sa qi

ria.ra lui provin din relatdrile

r mult privinJe. De exemplu,u privire la ultimele cuvinteconstituie citate directe din

eferiri ia Vechiul Testament.r devotaL S-a remarcat nu oerrei ai Vechiului Testamentfel ca profelii, Iisus avea o

oducea o impresie durabildnatic in cel mai profund gi

!

Cu toate acestea, prin contrast cu Mahomed, care gi-a exercitatautoritatea atet pe plan politic, cdt gi pe plan religios, Iisus n-a avut niciun felde inrAurire asupra evoluliilor politice din timpul vieJii sale gi nici in secolelecare au urmat. (Desigw, amdndoi au exercitat o ufia$a influenJd indirectdasupra evoluliilor politice pe termen hurg.) Iisus gi-a fbcut simlitd inraurireaexclusiv ca lider spiritual gi moral.

DacI Iisus gi-a pus amprenta in special ca lider moral, atr.rnci pareindreptdJitd intrebarea in ce mdsurd ideile sale morale au influenlat lumea.Unul dintre preceptele fundamentale ale lui Iisus este, cu siguranfd, Regula deAur. Astdzi, aceastd reguld este acceptata de majoritatea oamenilor, fie eicregtini sau necreqtini, ca un ghid rezonabil de conduiti morald. Poate cd nuacliondm intotdeauna in concordanld cu acest precept, dar de obicei nestrdduim.

De fapt, Regula de Aur era un precept acceptat al iudaismului cu multinainte de na$terea lui Iisus. Rabbi Hillel, rabinul-qef evreu din primul secoli.FIr., a enunlat explicit Regula de Aur gi a declarat-o ca principiul prioritar aliudaismului. Pe de altd parte, notiunea nu circula doar in lumea occidentald.Filosoliri chinez Confucius a propus-o aproximativ in anul 500 i.Hr., darformularea mai apare qi in poemul antic hindus Mahabharata. De fapt,filosofia din ,,spatele" Regulii de Aur este acceptatA de majoritatea grupurilorreligioase principale.

Sd insemne asta cd Iisus n-a avut idei morale originale? NicidecumlUn punct de vedere foarle personal este prezentat in Evanghelia dupd Matei5:4344.

Ali auzit cd s-a zis: ,,Sd iubeEti pe aproapele tdu Si sd urdsti pevrdjmasul tdu". Iar Eu vd zic voud: ,,lubili pe vrdjmasii voSlri, binecuvdntalipe cei ce vii blestemd, faceli bine celor ce vd urdsc $i rugali-rd pentru cei cevd vatdmd Si vii prigonesc".

$i cAteva rdnduri mai sus: Nu vd impotrivili celui rdu; iar cui te loveStepeste obrazul drept, tntoarce-i Si pe celdlalt.

Aceste idei - care nu fbceau parte dintre preceptele iudaismului invremea lui Iisus gi nici dintr-ale altor religii - sunt cu siguranJd printre celemai remarcabile gi originale idei morale formulate vreodatd.

Dar adevdrul este ci ele nu sunt impdrtdqite de multd lume. De fapt, nicimdcar nu sunt unanim acceptate. Majoritatea cregtinilor considerd indemnulde a ne iubi dugmanii ca fiind, in cel mai bun caz, un ideal realizabil intr-olume perfectd, dar in niciun caz un element dupd care sd ne cdliuzimcomportamentul in lumea inconjurdtoare. in mod normal nu il aplicd in

2I

pradica qi nici nu se a$teaptd ca semenii lor sd adopte altd atitudine. prinurmare, cea mai originaid invdtdtur6 a lui Iisus rdm6ne o sugestie interesantd,dar, in esenld, neaplicatd in viala de zi cu zi.

Gravura Piesa de 100 de guldeni a /al Renbrandt, reprezentdndu-l pe Hristos predicdnd.

22

i adopte altd atitudine. Prinmine o zugestie interesantd,

1.4

MOISE(sec. al XIII-lea i.FIr.)

Probabil cd nicio altd personalitate din istorienu a fost atet de mult admiratii ca profetul eweuMoise. in afari de aceasta, celebritatea lui, ca gi

numdrul oamenilor care il respectd, a crescut constant de-a lungul timpului.Dupd toate probabilitiilile, epoca de glorie a lui Moise dateazd din secolulal XIII-lea i.FIr., dacd linem seama de faptul cd faraonul Ramses al Il-lea,considerat de toatd lumea ca hind faraonul din Exodul biblic, a murit in anul1237 i.Hr. in timpul vietii lui Moise, aga cum se relateazd in Cartea Exodului,erau destui evrei care aderau la ideile lui politice. Totupi, in decurs de cincisecole, Moise a ajuns sa fie venerat de toJi eweii. Prin 500 d.Hr., faima gireputalia lui s-au rdspdndit, odatii cu cregtinismul, in toatd Europa. Un secolmai tdrziu, Mahomed l-a recunoscut pe Moise ca profet adevdrat qi, pe m6suraextinderii islamismului, Moise a devenit o personalitate admirati in toatdlumea musulmand (chiar gi in Egipt). AstAzi, la circa treizeci gi doud de secolede la moartea sa, Moise este cinstit de evrei, cregtini gi musulmani deopotrivd,fiind respectat chiar qi de mulli agnostici. Datoritd comunicaliilor modeme, ela ajuns sd fie chiar mai bine cunoscut astdzi decat in trecut.

In pofida renumelui sdu, informaliile demne de incredere cu privire laviala lui Moise surt sirace. S-a fhcut chiar speculaJia (neacceptatd de majori-tatea specialigtilor) cd Moise ar fi de origine egipteand, dat fiind cd numelesdu ar fi mai degrabd de provenientd egipteand decdt ebraic6, (inseamnd ,,fiu"$i se reg6se$te ca parte a numelui mai multor faraoni celebri.) RelatdrileVechiului Testament cu privire la persoana lui Moise abia dacd pot fi accep-tate ca al:lre, deoarece implicd un mare numdr de miracole. Povestea tufiguluicuprins de fldciri sau cea in care Moise iqi transformd toiagul in $arpe, deexemplu, au o naturd miraculoasS" in esenld. $i probabil cd numai un om credular accepta faptul cd Moise, avdnd deja 80 de ani la data Exodului, a reuqit totugis5-i conducd pe evrei intr-o cdlitorie lungd de patruzeci de ani prin degert. CusiguranJd, am fi preferat sd gtim ce anume a infbptuit adevdratul Moise inainteca povestea lui si fie ingropati sub o avalangd de legende.

irzt,indtl F Hristos predicdnd.