MEMORIU DE PREZENTAREapmgl-old.anpm.ro/upload/149979_PRUTUL MP proiect... · 2020. 11. 24. ·...

MEMORIU DE PREZENTARE (Conform

Anexei nr. 5 din Ord. 135/ 2010)

„W2E-COGEN-PRUTUL”

Beneficiar Prutul SA

MEMORIU DE PREZENTARE

2


W2E-COGEN-PRUTUL”

Beneficiar: PRUTUL S.A. Galati

Proiectant general: IPSCAIA

Proiectant de specialitate:

ENVIRO ECOSMART SRL

Rodion Amzu (RA)

Silvia Drăgan (SD)

Adrian Bercan (AB)

Ionela Cotlogut (IC)

Info document/Revizii Cod: MP_PRUTUL _rev.00.docx

Nr. rev.

Document Data Elaborat Verificat

Tehnic Calitate

00 Memoriu de prezentare W2E-COGEN-PRUTUL”

05.11.2020 RA, AB, IC RA SD

Lista de difuzare

Rev. Distribuit Nr.

exemplare

Limba de

redactare Format

00 Prutul SA Galați 1 Română PDF

00 APM Galați 1 Română PDF + CD


3

CUPRINS

1 Denumirea proiectului: ......................................................................................................... 8

2 Titular: ......................................................................................................................................... 8

3 Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect: ......................................... 8

3.1 Un rezumat al proiectului ........................................................................................................... 8

3.2 Justificarea necesității proiectului ........................................................................................ 10

3.3 Valoarea investiției ..................................................................................................................... 10

3.4 Perioada de implementare propusă .................................................................................... 10

3.5 Planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice

suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și

amplasamente) ......................................................................................................................................... 10

3.6 O descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale

proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție și altele).Se

prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus: ......................................... 11

3.6.1 Profilul și capacitățile de producție ............................................................................ 11

3.6.2 Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

(după caz) .............................................................................................................................................. 12

3.6.3 Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de

specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea ........... 14

3.6.4 Materiile prime, energia și combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a

acestora ................................................................................................................................................... 15

3.6.5 Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă .................................................. 16

3.6.6 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de

execuția investiției .............................................................................................................................. 16

3.6.7 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente ................................................ 17

3.6.8 Resursele naturale folosite în construcție și funcționare ................................... 18

3.6.9 Metode folosite în construcție/demolare ................................................................. 18

3.6.10 Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune,

exploatare, refacere și folosire ulterioară ................................................................................. 19

3.6.11 Relația cu alte proiecte existente sau planificate ................................................... 20

3.6.12 Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare ......................... 21


4

3.6.13 Alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu,

extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de

transport al energiei, creșterea numărului de locuințe, eliminarea apelor uzate și a

deșeurilor) ............................................................................................................................................. 22

3.6.14 Alte autorizații cerute pentru proiect. ....................................................................... 22

4 Descrierea lucrărilor de demolare necesare .............................................................. 23

5 Descrierea amplasării proiectului .................................................................................. 23

6 Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale

proiectului, în limita informațiilor disponibile .................................................................. 29

6.1 Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia

poluanților în mediu ............................................................................................................................... 29

6.1.1 Protecția calității apelor .................................................................................................. 29

6.1.2 Protecția aerului ................................................................................................................. 31

6.1.3 6.1.3 Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor: ............................................. 33

6.1.4 Protecția împotriva radiațiilor: ..................................................................................... 35

6.1.5 Protecția solului și a subsolului: ................................................................................... 35

6.1.6 Protecția ecosistemelor terestre și acvatice: ........................................................... 37

6.1.7 Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public ................... 37

6.1.8 Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul

realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea: .................................... 41

6.1.9 Gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase .................... 43

6.2 Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a

biodiversității. ........................................................................................................................................... 43

7 Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ

de proiect .......................................................................................................................................... 44

7.1 Apa: Impact și măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului

semnificativ asupra mediului .............................................................................................................. 44

7.2 Aer: Impact și măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului


7.3 Zgomot: Impact și măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului


7.4 Radiații: Impact și măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului



5

7.5 Sol și subsol: Impact și măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului


7.6 Ecosisteme terestre și acvatice: Impact și măsuri de evitare, reducere sau

ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului ............................................................ 49

7.7 Așezări umane și alte obiective: Impact și măsuri de evitare, reducere sau

ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului ............................................................ 49

7.8 Deșeuri: Impact și măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului


7.9 Substanțele și preparatele chimice periculoase: Impact și măsuri de evitare,

reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului ................................. 50

8 Prevederi pentru monitorizarea mediului .................................................................. 50

8.1 Monitorizarea calității apei ..................................................................................................... 51

8.2 Monitorizarea factorului de mediu aer .............................................................................. 51

8.3 Monitorizarea factorului de mediu sol - subsol .............................................................. 51

8.4 Monitorizarea impactului asupra așezărilor umane și a sănătății populației ..... 51

9 Legătura cu alte acte normative și/sau planuri/programe/strategii/

documente de planificare: .......................................................................................................... 52

9.1 Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative

naționale care transpun legislația Uniunii Europene: ............................................................... 52

9.2 Se va menționa planul/programul/strategia/documentul de

programare/planificare din care face parte proiectul, cu indicarea actului normativ

prin care a fost aprobat. ........................................................................................................................ 52

10 Lucrări necesare organizării de șantier ....................................................................... 52

11 Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de

accidente și/sau la încetarea activității, în măsura în care aceste informații sunt

disponibile ....................................................................................................................................... 56

12 Anexe - piese desenate: ....................................................................................................... 57

12.1 Planul de încadrare în zonă a obiectivului și planul de situație, cu modul de

planificare a utilizării suprafețelor; formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte

structuri, materiale de construcție și altele); planșe reprezentând limitele

amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de teren solicitată pentru a fi

folosită temporar (planuri de situație și amplasamente) ........................................................ 58


6

12.2 Schemele-flux pentru procesul tehnologic și fazele activității, cu instalațiile de

depoluare .................................................................................................................................................... 58

Nu este cazul .............................................................................................................................................. 58

12.3 Schema-flux a gestionării deșeurilor ................................................................................... 58

12.4 Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecția mediului 59

13 Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanța

de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate 59

14 Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele,

memoriul va fi completat cu următoarele informații, preluate din Planurile de

management bazinale, actualizate .......................................................................................... 59

Listă tabele

Tabel nr. 1: Capacități de producție ...................................................................................................... 14

Tabel nr. 2: Coordonatele incintei destinate investitiei ”W2E-COGEN Prutul” la Fabrica

de Ulei Galati, apartinand PRUTUL S.A. Galati ................................................................................... 25

Tabel nr. 3: Consumuri de carburanți utilaje ..................................................................................... 32

Tabel nr. 4: Debite masice poluanți ....................................................................................................... 32

Tabel nr. 5: Factori de emisie ................................................................................................................... 32

Tabel nr. 6: Datele sitului din Lista Monumentelor Istorice ........................................................ 39

Tabel nr. 7: Managementul deșeurilor ................................................................................................. 42

Tabel nr. 8: Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu apă ..................... 45

Tabel nr. 9: Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului .................................................. 46

Tabel nr. 10: Măsuri de diminuare a impactului asupra solului și subsolului ...................... 48

Tabel nr. 11: Starea chimica a corpurilor de apă de la nivelul Fluviului Dunărea .............. 60

Tabel nr. 12: Starea ecologică/potenţialul ecologic a corpurilor de apă de la nivelul

Fluviului Dunărea ......................................................................................................................................... 60

Tabel nr. 13: Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă de suprafață si exceptiile de la

obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de la nivelul Fluviului Dunărea ................... 61

Listă figuri

Figura nr. 1: Planul de incadrare în municipiu ................................................................................. 26

Figura nr. 2: Planul de încadrare în zonă ............................................................................................ 27

Figura nr. 3: Planul de situție ................................................................................................................... 28


7

Figura nr. 4: Distanța dintre obiectivul studiat și zonele locuite ............................................... 38

Figura nr. 5: Distanța dintre obiectivul studiat și Ansamblul urban Str. Domnească ........ 40

Figura nr. 6: Amplasarea organizării de șantier ............................................................................... 55

Figura nr. 7: Schema flux a deșeurilor .................................................................................................. 58


8

1 Denumirea proiectului

„W2E-COGEN-PRUTUL”, conform Certificat de Urbanism Nr. 1078 din 15.10.2020

eliberat de Primăria Galați, județul Galați.

2 Titular

PRUTUL S.A

Adresa poștală: Str. Ana Ipătescu, nr. 12

Localitate: Galați

Județ: Galați

Cod poștal: 800223

Număr de telefon: 0236460911/0236460616

Fax: 0236-307797

E – mail : [email protected]

Adresa paginii de internet: http://www.prutul.ro/index.php/ro/

Persoane de contact :

Director Fabrica, Camelia Geana, - tel. 0744657477; e.mail:

[email protected],

Inginer Manager Proiect, Marcel Cercelaru tel. 0236460616/0755.031.327,

email:

[email protected];

Manager Calitate: Mirela Antache, tel. 0740.108.554, email.

[email protected];

3 Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect:

3.1 Un rezumat al proiectului

Obiectul acestui proiect il constituie realizarea investitiei privind „ W2E-COGEN-

PRUTUL’’, ( Waste To Energy For Heat & Power – folosirea biomasei pentru producerea

caldurii - abur tehnologic – si energiei electrice in instalatia de cogenerare la Prutul)

prevazut a se realiza intr-o incinta existenta (incinta fostei mori nr 2) adiacenta incintei

Fabricii de ulei din Galati, unitate existenta in Str. Ana Ipatescu, Nr. 12, pe un teren cu

numar cadastral 102068 cu suprafata de 6685 mp conform Extras de \carte Funciara nr

102068.

mailto:[email protected]




9

Instalatia este gandita pentru utilizarea cojilor rezultate din procesul de productie

pentru obtinerea aburului tehnologic si a energiei electrice acoperind astfel intregul

necesar de energie al fabricii si rezultand chia un exces de energie electrica si termica

disponibila pentru posibili utilizatori interesati.

Instalatia este formata din urmatoarele echipamente :

- Buncăr de combustibil cu dozator si sistem de încărcare către focar:

- Ansamblul focarului (camera de combustie):

- Cazan de abur supraîncălzit, cu circulația apei prin țevi, cu economizor:

- Grup de pompare a apei de alimentare. Include robinete, filtre si accesorii.

- Degazor al apei de alimentare.

- Sisteme de ventilatoare pentru aer si gaze, incluzând următoarele componente:

- Sistem Multicyclone de curățire a gazelor evacuate pentru eliminarea particulelor

solide.

- Sistem de evacuare a gazelor arse, incluzând următoarele componente:

- Sistem de curățire al gazelor evacuate

- Conducte metalice de conexiune pentru aerul de combustie si gazele evacuate,

suporți de susținere.

- Cos de evacuare a gazelor arse cu auto susținere.

- Instrumentație completa pentru funcționarea corespunzătoare si in siguranță a

instalației de cogenerare.

- Ansamblul de tablouri electrice cu sistem PLC pentru controlul, reglarea si

siguranța funcționării.

- Sistem global SCADA de supraveghere si control

- Documentație tehnica, documente oficiale,

- SNCR (Reducerea selectiva ne-catalitica a emisiilor) sistem de injecție pentru

reducerea emisiilor de oxizi de azot, incluzând un rezervor pentru uree. De

asemenea, este inclus senzor de NOx si sistem electric de supraveghere al SNCR.

- Montajul si conexiunea echipamentelor (mecanică si electrica), izolarea termica a

conductelor si echipamentelor.

- Platforme, scări si balustrade ale echipamentelor.

- Grupul turbo-generator si accesorii:


10

3.2 Justificarea necesității proiectului

Investitia W2E-COGEN-PRUTUL’’, ( Waste To Energy For Heat & Power din cadrul

Fabricii de Ulei din Galati, se justifica prin urmatoarele considerente :

- Necesitatea unei instalatii de cogenerare ce poate utiliza intreaga cantitate de coji

de seminte rezultata din procesul de productie a uleiului de floarea soarelui ce,

pe de o parte va acoperi in totalitate consumul electric si termic al fabricii si pe de

alta parte furnizand un exces de energie electric ace va fi vanduta distribuitorului

local prin SEN precum si de energie termica disponibila pentru a fi vanduta catre

posibili utilizatori interesati.

- Prin producerea energiilor electrica si termica, atat pentru consumul propriu, cat

si pentru valorificare de catre terti, se creeaza o disponibilitate importanta

pentru decarbonarea atat a activitatii de productie a fabricii de ulei, cat si a SEN,

obiectiv de politica economica ale Romaniei si ale UE.

3.3 Valoarea investiției

Investiția se preconizeaza a fi de circa 14.6 milioane de euro.

3.4 Perioada de implementare propusă

Investitia este preconizata a se realiza intr-o perioada de timp de 18 luni, de la

semnarea contractului de finantare cu Autoritatea de Management a proiectelor pentru

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) Axa Proritara 6 (Promovarea

energiei curate si eficientei energetice in vederea sustinerii unei economii cu emisii

scazute de carbon), Obiectivul Specific (OS) 6.4. (Cresterea economiilor in consumul de

energie primara produs in sisteme de cogenerare de inalta eficienta).

Fazele proiectului sunt: documentatie certificat de urbanism, documentatii

obtinere acorduri si avize cerute prin CU, Studiu de fezabilitate, Documentatie

autorizatie de construire, Proiect tehnic si Caiet de sarcini, Detalii de executie.

3.5 Planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice

suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de

situație și amplasamente)

Vezi anexe


11

3.6 O descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale

proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție și

altele).Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus:

3.6.1 Profilul și capacitățile de producție

Într-o incintă existentă (incinta fostei mori nr 2) adiacentă incintei Fabricii de ulei

din Galați, unitate existentă în Strada Ana Ipatescu, Nr. 12, pe un teren cu număr

cadastral 102068 cu suprafața de 6685 mp din acte conform Extras de\carte Funciară nr

102068 și măsurata de 6.754 mp se propune realizarea investiției privind „ W2E-

COGEN-PRUTUL’’, (Waste To Energy For Heat & Power – folosirea biomasei pentru

producerea căldurii – abur tehnologic – și energiei electrice în instalația de cogenerare la

Prutul).

Instalația este gândită pentru utilizarea cojilor rezultate din procesul de producție

pentru obținerea aburului tehnologic și a energiei electrice acoperind astfel întregul

necesar de energie al fabricii și rezultand chiar un exces de energie electrică și termică

disponibilă pentru vânzare.

Instalația de cogenerare ce se va realiza prin proiectul "W2E-COGEN Prutul" este

compusă din urmatoarele echipamente principale:

1. Sala Cazanul de abur supraîncalzit, care include: buncărul de combustibil (coji de

floarea soarelui), cazanul propriu zis, cu focar și corpul tubulaturii de abur, extractor de

cenușă, multiciclon, degazor, preîncalzitor de aer, filtru cu saci, instalație de curățire a

gazelor evacuate de compuși poluanți, ventilator de exhaustare a gazelor arse către coș,

coș de evacuare a gazelor arse.

Toate echipamentele de mai sus se amplaseaza în aer liber, eventual copertine

metalice de protecție (contra zăpezii) pentru unele dintre ele.

Se vor executa fundații din beton armat pentru fiecare echipament, conform

studiului geotehnic ce va fi întocmit și recomandărilor producătorilor.

2. Camera turbinei cu abur. Este o construcție metalică, cu stâlpi de susținere, grinzi

ale acoperisului, acoperiș și pereți din tablă ondulată cu izolație termică și fonică. Este

recomandat ca amplasarea ei să fie cât mai aproape de consumatorii de abur, deoarece

turbina furnizeaza aburul saturat pentru procesul tehnologic al fabricii de ulei.


12

Se executa fundații separate, din beton armat, pentru suportul metalic al turbinei

cu abur cuplată cu reductorul de turație și cuplajul elastic, precum și pentru generatorul

electric antrenat de turbina cu abur.

3. Turnul de racire al turbinei cu abur. Se arnplaseaza in aer liber, cat mai aproape

de turbina cu abur. Se executa fundatie corespunzatoare din beton armat.

4. Camera tablourilor electrice. Este o construcție metalică, tip container și se

amplasează în aer liber, în vecinatatea cazanului și camerei turbinei cu abur. Se

amplaseaza pe un radier de beton armat dimensionat corespunzator.

5. Camera de comandă a instalației de cogenerare. Este o construcție metalică, tip

container și se amplasează în aer liber, pe un radier din beton alarmat dimensionat

corespunzator.

3.6.2 Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

(după caz)

W2E-COGEN Prutul este concepută a produce:

- energie termica, sub formă de abur saturat pentru procesul tehnologic de

fabricare a uleiului vegetal, adică pentru consumul propriu tehnologic al fabricii

de ulei Prutul.

Parametrii aburului saturat pentru consumul tehnologic sunt:

temperatura: 191 [oC];

presiunea : 13 [bari] (manometru)

debit maxim: 15 [tone/ora].

- energie electrică, în principal pentru consumul propriu al fabricii de ulei Prutul

Eventualul surplus de energie electrica produsa va fi exportat (livrat – vandut) in

reteaua locala de distributie. Energia electrică produsă, în funcție de varianta studiată,

este cuprinsă între 0 – 4.377 [kWe].

S-a ales ca varianta constructivă instalația de cogenerare compusă, în principal, din

cazan de abur și turbina cu abur, deoarece parametrii aburului saturat necesar sunt

destul de ridicați și numai prin aceasta tehnologie se putea livra atât energia termică –

aburul saturat tehnologic, cât și energia electrică.

În ambele variante studiate, cazanul produce abur supraîncalzit, la parametrii:

presiune 40 [bari], temperatura 400 [oC]. Debitul abur produs diferă, în funcție de

varianta studiată, de tipul constructiv al turbinei.


13

Instalația de cogenerare ce se va realiza prin proiectul “W2E-COGEN Prutul”,

indiferent de varianta ce va fi studiată, este compusă din următoarele echipamente

principale:

Cazanul de abur supraîncălzit, 1 unitate, include buncarul de combustibil, cazanul

propriuzis cu focar, supraincalzitor și ecomizor,

Puterea termica a cazanlui, implicit consumul de biomasa – coji de floarea soarelui,

difera in functie de varianta ce va fi studiata.

Consumul maxim de biomasa – coji de floarea soarelui, este de 44.300 tone/an.

Grup generator cu turbina cu abur, 1 unitate, include turbina cu abur

Debitul de abur saturat livrat si parametrii acestuia, conform valorilor menționate

mai sus, sunt aceleași, indiferent de varianta studiată.

Puterea electrica debitata de generatorul electric difera in functie de tipul turbinei

din varianta studiata.

Puterea electrică maximă ce va fi livrată este 4.377 kWe.

Camera turbinei cu abur. 1 unitate. Este o construcție metalică, cu stâlpi de

sustinere, grinzi ale acoperisului, acoperiș și pereți din tabla ondulată cu izolație

termică și fonică (pereți sandwich).

Accesorii ale turbinei cu abur, în funcției de varianta studiată.

Rezervorul de ulei de ungere al turbinei. 1 unitate;

Degazor, 1 unitate;

Pompe de circulație, în funcție de varianta studiată.

Aparatura locală și automatizare, montate în containerul tablourilor electrice, 1

unitate.

Contor de energie termică – 1 unitate.

Instalație de demineralizare a apei de adaos pentru cazan. 1 unitate.

Camera de comanda – 1 unitate.

Funcționarea instalației de cogenerare W2E-COGEN Prutul, indiferent de variantă,

va fi în felul următor:

Cojile de floarea soarelui rezultate din secția Descojire, amplasată în incinta

fabricii de ulei, se stochează în magazia de coaja din aceeași incintă de unde se

transporta pneumatic la instalația de cogenerare, respectiv la buncărul de combustibil

(coji de floarea soarelui) din cadrul salii cazanului de abur supraincalzit amplasat in

noua incinta a investitiei. Din arderea cojilor in cazan drept combustibil rezulta aburul


14

supraincalzit care la iesirea din turbine e transportat pe conducta la consumatorii din

incinta fabricii de ulei. Deseul ramas dupa arderea cojilor este cenusa care se colecteaza

mecanizat in tomberoane speciale, apoi se stocheaza pe platforma de gunoi si e preluata

de institutii specializate pentru colectarea unor astfel de deseuri

Aburul supraincalzit produs in cazan intra in turbina cu abur, unde se destinde si

se produce energia electrica. Energia termica provine din aburul evacuat din turbina fie

la o priza, fie dupa iesirea din aceasta, in functie de tipul turbinei din varianta studiata.

Generatorul electric livreaza energie electrica. Valoarea acesteia variaza in functie

de energia termica livrata catre consumatori si este in functie de tipul turbinei, pentru

fiecare din variantele studiate.

3.6.3 Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de

specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea

Funcționarea instalatiei de cogenerare W2E-COGEN Prutul, indiferent de varianta,

va fi in felul următor:






fiecare din variantele studiate.

Capacitatile de productie sunt prezentate in tabelul urmator

Tabel nr. 1: Capacități de producție

DENUMIRE VALORI Consum anual de coji de semințe de floarea soarelui

44.200 tone/an

Ore de funcționare anuale 8.000 ore/an (*)

Producția de abur supraîncălzit 216.000t/an

Temperatura apei de alimentare = 105 °C Debit = 27 tone/h; Presiune = 40 bar (manometru) Temperatura = 400°C

Producția de putere electrica 20.920 -39.200 Mwe/an

De la 2.615 la 4.900 kWe

Producția de abur saturat tehnologic 120.000 t/an

De la 0 la 15 tone/h la presiunea de 12 bari (manometru)

Puterea calorifica inferioara (PCI) a cojilor de semințe de floarea soarelui

4,34 kWh/kg

Puterea electrica instalata a boiler-ului 830 kWe (factor de utilizare approx. = 65%) (**)


15

electric (Approx.)

3.6.4 Materiile prime, energia și combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a

acestora

Proiectul nu necesita a utiliza combustibil ci dimpotriva va furniza energia

electrica si termica pentru intreaga fabrica si va genera si un exces ce va putea fi

disponibilizat catre terti.

Materia prima utilizata vor fi cojile de seminte de floarea soarelui rezultate din

procesul de productie ulei.

Consumul maxim de biomasa – coji de floarea soarelui, este de 44.300 tone/an.

Puterea electrica maxima ce va fi livrata este 4.377 kWe.

Cojile de floarea-soarelui, rezultate in urma procesului de decojire, reprezinta un

material combustibil valoros, cu inalta putere calorifica de 3460kcal/kg, un bun

substitut al gazului natural, care este utilizat in principal pentru producerea aburului

necesar si a energiei electrice.

Utilitatile respective se asigura din cele existente in incinta fabricii de ulei prin

racordare la retelele existente.

Utilitatile pentru investitia noua privind "W2E-COGEN Prutul" la Fabrica de Ulei

Galati, se pot asigura din cele existente in cadrul fabricii de ulei, respectiv: accesul la

drumuri si platforme existente in incinta, iluminatul exterior existent, centura de

impamantare existenta, etc.

Alimentarea cu apa

Apa pentru alimentarea cazanului va fi din reteaua existenta in fabrica, printr-o

noua statie de tratare a apei pentru cazan de abur supraincalzit.

Canalizare

Se va folosi reteaua de canalizare existenta in incinta "Cladire moara". Daca aceasta

este deteriorata sau nedimensionata corespunzator, se va construi o noua retea de

canalizare.

Energie electrica - Se va instala un nou post de transformare, de cca. 7 MVA, la

20/6 kV, inclusiv toate echipamentele auxiliare necesare.

Accese - În incinta terenului ”Cladire moara” este prevazut a se construi un drum

de acces din strada Ana Ipatescu, care va trece pe langa instalatia de cogenerare. Pe


16

acest drum se vor introduce echipamentele noii investitii si se va asigura accesul in

instalatia de cogenerare, inclusiv pentru interventii.

3.6.5 Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă

Utilitatile existente care alimenteaza fabrica de ulei raman neschimbate in

continuare, si pot fi utilizate in dezvoltarea/construirea si functionarea noii instalatii .

dupa cum urmeaza :



Se va folosi reteaua de canalizare existenta in incinta "Cladire moara". Daca

aceasta este deteriorata sau nedimensionata corespunzator, se va construi o noua retea

de canalizare.

Pentru alimentarea cu energie electrica se va instala un nou post de

transformare, de cca. 7 MVA, la 20/6 kV, inclusiv toate echipamentele auxiliare necesare.

Apa pentru stingerea incendiului este asigurata de un volum intangibil de 40 mc, stocat

in rezervor din beton armat, subteran, descoperit ;

Modul de valorificare a deseurilor se pastreaza conform autorizatiei de mediu Nr

252/16.12. 2011.

3.6.6 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de

execuția investiției

Proiectul „ W2E-COGEN-PRUTUL’’, ( Waste To Energy For Heat & Power –

folosirea biomasei pentru producerea caldurii - abur tehnologic – si energiei electrice in

instalatia de cogenerare la Prutul) este prevazut a se realiza intr-o incinta existenta

(incinta fostei mori nr 2) adiacenta incintei Fabricii de ulei din Galati, unitate existenta

in Str. Ana Ipatescu, Nr. 12, pe un teren cu numar cadastral 102068 cu suprafata de 6685

mp conform Extras de \carte Funciara nr 102068.

Pe terenul respectiv cu supafata totala din acte de 6.685 mp si masurata de 6. 754

mp, exista in prezent constructii industriale si edilitare care au deservit fosta moara si

care sunt prevazute a fi desfiintate in viitor, cu o suprafata totala construita de 3.509 mp,

si cu suprafata desfasurata totala de 3.691 mp.:

Avand in vedere terenul disponibil in incinta fabricii de ulei Prutul, din studiul

planului de situatie al acesteia ar rezulta ca amplasarea echipamentelor instalatiei de


17

cogenerare ar fi posibila pe spatiul alocat, in prezent, urmatoarelor obiective existente

pe terenul "Cladire moara" si anume: C1; C2; C3; C4; C5; C6; C7; C20; C21; C22.

Aceste cladiri existente cu destinatie ,,constructii industriale si edilitare", se vor

demola/desfiinta. Terenul ce va fi disponibilizat si amenajat va avea dimensiunile totale,

necesare pentru constructiile noi destinate centralei in cogenerare, respectiv: lungime

de cca. 58 m; si latime de cca. 25,6 m, suprafata totala ocupata de cca 1.484,8 mp.

Terenul unde se amplaseaza investitia noua "W2E-COGEN Prutul" se incadreaza

in categoria de folosinta teren intravilan, "curti-constructii".

A. In prezent, inainte de desfiintarea constructiilor existente pe terenul fostei mori,

cu numar cad astral topografic 102068 si cu suprafata din cate de 6.685 si masurata de

6. 754 mp, indicii de ocuparea terenului sunt:

Suprafata incinta fostei mori = 6.685 mp

Suprafata construita existenta = 3.509 mp

Suprafata desfasurata existenta = 3.691 mp

- POT= 51,95 %

- CUT= 0,55

B. Dupa desfiintarea constructiilor existente si realizarea noii investitii propuse

"W2E- COGEN Prutul", indicii de ocuparea terenului vor fi urmatorii: - Suprafata incinta

fostei mori = 6.685 mp

- Suprafata construita noua = 1.208,4 mp

- Suprafata desfasurata noua = 1.484,8 mp

- POT= 17,89 %

- CUT= 0,22

In situatia folosirii ulterioare a spatiului ocupat de investitie materialele din

constructia instalatiei se recupereaza integral.

3.6.7 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Se vor folosi accesul, drumurile si platformele existente asigurand un flux de

circulatie optim al personalului in zona obiectului "W2E-COGEN Prutul" la Fabrica de

Ulei Galati, fie direct din strada Ana lpatescu, fie direct din incinta.

Amplasamentul propus permite accesul mijloacelor auto de interventie in caz de

situatie de urgenta, atat din incinta pe trei laturi cat si din strada Ana lpatescu pe o

latura.


18

Se vor folosi in continuare accesul, drumurile si platformele existente, asigurandu-

se un flux de circulatie optim in zona noii investitii ,,W2E-COGEN Prutul", pentru a

permite accesul mijloacelor auto de interventie in caz de situatie de urgenta. Accesul

auto si pietonal in incinta fabricii de ulei se face prin strada Ana lpatescu.

Pentru asigurarea nepropagarii incendiului la vecinatati, in proiectarea planului

general s-a avut tn vedere pastrarea distantelor de siquranta lntre constructii,

3.6.8 Resursele naturale folosite în construcție și funcționare

Singurele resurse natural utilizate in proiect sunt apa, nisipul si agregatele

minerale necesare realizarii fundatiilor, radierului din beton armat.

Pe langa acestea pentru realizarea noii investitii se utilizeaza si beton si armatura

pentru fundatii , dar si materiale precum profile metalice pentru structurile noi ,

electrozi de sudura.

Camera turbinei cu abur. Este o constructie metalica, cu statpi de sustinere, grinzi

ale acoperisului, acoperis si pereti din tabla ondulata cu izolatie termica si fonica

3.6.9 Metode folosite în construcție/demolare

Avand in vedere natura terenului de fundare in zona de amplasare a acestui nou

depozit, precum si distantele de protectie a mediului, precum si distantele de securitate

la incendiu, se impune prevederea prin proiect, respectiv realizarea unor fundatii

dimensionate corespunzator.

Instalatia de cogenerare ce se va realiza prin proiectul “W2E-COGEN Prutul” este

compusa din următoarele echipamente principale:

- Sala Cazanul de abur supraîncălzit, care include: buncărul de combustibil (coji de

floarea soarelui), cazanul propriu zis, cu focar si corpul tubulaturii de abur, extractor de

cenusă, multiciclon, degazor, preîncălzitor de aer, filtru cu saci, instalatie de curatire a

gazelor evacuate de compusi poluanti, ventilator de exhaustare a gazelor arse către cos,

cos de evacuare a gazelor arse.

Toate echipamentele de mai sus se amplasează in aer liber, eventual copertine

metalice de protectie (contra zăpezii) pentru unele dintre ele.

Se vor executa fundatii din beton armat pentru fiecare echipament, conform studiului

geotehnic ce va fi intocmit si recomandărilor producătorilor.


19

- Camera turbinei cu abur. Este o constructie metalica, cu stâlpi de sustinere, grinzi

ale acoperisului, acoperis si pereti din tabla ondulata cu izolatie termica si fonica. Este

recomandat ca amplasarea ei sa fie cat mai aproape de consumatorii de abur, deoarece

turbina furnizează aburul saturat pentru procesul tehnologic al fabricii de ulei.Se

executa fundatii separate, din beton armat, pentru suportul metalic al turbinei cu abur

cuplata cu reductorul de turatie si cuplajul elastic, precum si pentru generatorul electric

antrenat de turbina cu abur.

- Turnul de răcire al turbinei cu abur.

Se amplasează in aer liber, cat mai aproape de turbina cu abur. Se executa fundatie

corespunzătoare din beton armat.

- Camera tablourilor electrice.

Este o constructie metalica, tip container si se amplasează in aer liber, in

vecinătatea cazanului si camerei turbinei cu abur. Se amplasează pe un radier de beton

armat dimensionat corespunzător.

- Camera de comanda a instalatiei de cogenerare.

Este o constructie metalica, tip container si se amplasează in aer liber, pe un radier

din beton alarmat dimensionat corespunzător.

3.6.10 Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune,

exploatare, refacere și folosire ulterioară

Investitia este preconizata a se realiza intr-o perioada de timp de 18 luni, de la

semnarea contractului de finantare cu Autoritatea de Management a proiectelor pentru

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM)

Fazele proiectului sunt: documentatie certificat de urbanism, documentatii

obtinere acorduri si avize cerute prin CU, Studiu de fezabilitate, Documentatie

autorizatie de construire, Proiect tehnic si Caiet de sarcini, Detalii de executie.

Etapele principale ale realizării investiției vor fi:

- demararea;

- stabilirea echipei de implementare prin decizia beneficiarului și întocmirea

planului de acțiune pentru perioada de implementare;

- alegerea proiectantului pentru întocmirea proiectelor tehnice și a caietelor de

sarcini


20

- întocmirea planului de derulare a achizițiilor de bunuri, servicii și lucrări,

inclusiv întocmirea documentelor de achiziții;

- training pentru utilizarea procedurilor;

- derularea licitațiilor;

- încheierea contractelor;

- stabilirea echipelor de urmărire a execuției;

- derularea contractelor;

- publicitatea proiectului și a activităților legate de el pe toată durata derulării.

- amenajarea terenului, dupa demolare

- terasamente

- lucrari pentru OS

- executie lucrari bransament retea

- montaj instalatie si echipamente;

- testari probe tehnologice si receptie

- intocmire carte tehnica si predare investitie

3.6.11 Relația cu alte proiecte existente sau planificate

Fabrica de ulei in cadrul careia se amenajeaza obiectul « W2E-COGEN Prutul”, are

ca profil activitatea de fabricare a uleiurilor si grasimilor din seminte de floarea soarelui,

rapita si soia, de rafinare si imbuteliere a uleiurilor, stocare/depozitare si transport a

uleiului prin conducte.

Obiectul de investiții este legat funcțional și tehnologic de secțiile componente ale

fabricii de ulei din incinta (rafinare, îmbuteliere) prin asigurarea în comun de utilități și

produse anexe: alimentare cu apa, PSI, energie electrica, evacuarea apelor uzate,

utilizarea drumurilor și cailor de acces uzinale din zonă.

Proiectul studiat este deci conectat la fluxul tehnologic general al fabricii prin

necesitatea de mărire a capacitații de utilizare a unui deșeu care apare în procesul

tehnologic de prelucrare a semințelor și transformarea lui în combustibil.

Proiectul W2 – COGEN se deruleaza pe un teren adiacent fabricii de ulei Prutul,

astfel incat lucrarile de constructii nu impieteaza desfasurarea in conditii normale a

fluxului tehnologic prezent.

Impactul prognozat al proiectului nu se cumulează cu impactul altor proiecte

existente/avizate.


21

3.6.12 Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Terenul unde se amplaseaza investitia noua ”W2E-COGEN Prutul” se incadreaza in

categoria de folosinta teren intravilan, ”curti-constructii” fiind proprietatea

beneficiarului.

Datorita spatiului restrans din incinta fabricii, si nevoii de integrare a noilor spatii

in fluxul tehnologic nu a existat o alta alternativa de pozitionare decat in zona ramasa

libera dupa demolarea constructiilor Cladire moara" si anume: C1; C2; C3; C4; C5; C6;

C7; C20; C21; C22 ce nu se mai utilizeaza in proces. Aceste cladiri existente cu destinatie

„constructii industriale si edilitare”, se vor demola/desfiinta. Terenul ce va fi

disponibilizat si amenajat va avea dimensiunile totale, necesare pentru constructiile noi

destinate centralei in cogenerare, respectiv: lungime de cca. 58 m si latime de cca. 25,6

m, suprafata totala ocupata de cca 1.484,8 mp.

Alternativa de amplasare a investitiei a fost aleasa tinand seama de urmatoarele

avantaje:

- terenul de amplasare este proprietatea beneficiarului

- terenul de amplasare se afla in apropierea locului unde rezulta materia prima

utilizata drept combustibil, respectiv coaja de floarea soarelui,

- fabrica de ulei din apropiere este beneficiarul aburului rezultat prin arderea

cojilor, investitia va acoperi in totalitate consumul electric si termic al fabricii Prutul.

S-a ales ca varianta constructiva instalatia de cogenerare compusa, in principal, din

cazan de abur si turbina cu abur, deoarece parametrii aburului saturat necesar sunt

destul de ridicati si numai prin aceasta tehnologie se putea livra atat energia termica -

aburul saturat tehnologic, cat si energia electrica.

In ambele variante studiate, cazanul produce abur supraincalzit, la parametrii:

presiune 40 [bari], temperatura 400 [oC]. Debitul abur produs difera, in functie de

varianta studiata, de tipul constructiv al turbinei.

Instalatia de cogenerare ce se va realiza prin proiectul “W2E-COGEN Prutul”,

indiferent de varianta ce va fi studiata, este compusa din următoarele echipamente

principale:

-Cazanul de abur supraîncălzit

Puterea termica a cazanlui, implicit consumul de biomasa – coji de floarea soarelui,

difera in functie de varianta ce va fi studiata.


22

-Grup generator cu turbina cu abur, 1 unitate, include turbina cu abur (tipul

turbinei difera intre variantele alese spre studiere)

-Camera turbinei cu abur.

Funcționarea instalatiei de cogenerare W2E-COGEN Prutul, indiferent de varianta,

va fi in felul următor:






fiecare din variantele studiate

3.6.13 Alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu,

extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de

transport al energiei, creșterea numărului de locuințe, eliminarea apelor

uzate și a deșeurilor)

Nu este cazul.

3.6.14 Alte autorizații cerute pentru proiect.

Conform cerințelor legislației în vigoare și prevederilor din certificatul de

urbanism nr. 1078 din 15.10.2020.

Pentru proiect sunt necesare și următoarele avize:

- Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege,

- Avize și acorduri privind:

o Alimentare cu apa Apa Canal SA Galati

o Distrigaz Sud Retele;

o SDEE Muntenia Nord;

o Serviciul Public ECOSAL

o securitatea la incendiu,

o sănătatea populației.

o Autorizatie de desfiintare (C1, C2, C3, C4, C5, C6, C7, C20, C21, C22);

o STS

o Statul Major General


23

4 Descrierea lucrărilor de demolare necesare

Amplasarea echipamentelor instalatiei de cogenerare este posibila pe spatiul

alocat, in prezent, urmatoarelor obiective existente pe terenul "Cladire moara" si anume:

C1; C2; C3; C4; C5; C6; C7; C20; C21; C22.





Desfiintarea cladirilor face obiectul unui alt proiect.

5 Descrierea amplasării proiectului

Terenul pe care urmeaza a fi executat noul obiect privind "W2E-COGEN Prutul" la

Fabrica de Ulei Galati, este situat in incinta adiacenta actualei incinte aferenta Fabricii de

ulei Galati, Str. Ana lpatescu, Nr. 12, Municipiul Galati, Judetul Galati.

Acest teren cu nu mar cadastral topografic 102068 si cu supafata de 6.685 mp, din

acte, iar suprafata masurata este de 6.754 mp, este proprietatea SC PRUTUL S.A Galati

conform contractului de vanzare-cumparare nr. 761/29.06.2020.

Conform extras de carte funciara nr. 102.068, se precizeaza ca, imobilul cu numar

cadastral topografic 102068 I UAT Galati, cu supafata totala de 6.685 mp, are regimul

juridic actual imobil (curti, constructii), intravilan: intabulare drept de proprietate SC

PRUTUL S.A., CUI 1632862, cu sediul in Galati, Str. Ana lpatescu, Nr. 12, Jud. Galati.

Acest imobil este situat in zona de est a incintei Fabricii de ulei Galati si se

invecineaza cu:

- la nord-est

- la sud-est

- la sud-vest

- la nord-vest

Terenul de pe amplasamentul viitorului obiect "W2E-COGEN Prutul", este practic

aproximativ orizontal.

Pe terenul respectiv cu supafata totala din acte de 6.685 mp si masurata de 6. 754

mp, exista in prezent constructii industriale si edilitare care au deservit fosta moara si

care sunt prevazute a fi desfiintate in viitor, cu o suprafata totala construita de 3.509

mp, si cu suprafata desfasurata totala de 3.691 mp.:

7


24

Vecinatatile fabricii de ulei sunt urmatoarele:

Nord - Gara CFR-Triaj-Depou-Zona lndustriala

Est - Constructie foasta Meara- Zona industriala

Sud - Str. Ana lpatescu si Teren de sport, zona locuita

Vest - Constructie Euromall in conservare, Autogara;

Amplasamentul este pe partea estica a municipiului Galati, in aval de portul Galati,

in bazinul hidrografic al fluviului Dunarea, pe malul stang al Dunarii.

Avand in vedere terenul disponibil in incinta fabricii de ulei Prutul, din studiul

planului de situatie al acesteia ar rezulta ca amplasarea echipamentelor instalatiei de

cogenerare ar fi posibila pe spatiul alocat, in prezent, urmatoarelor obiective existente

pe terenul "Cladire moara" si anume: C1; C2; C3; C4; C5; C6; C7; C20; C21; C22.





Terenul unde se amplaseaza investitia noua "W2E-COGEN Prutul" se incadreaza

in categoria de folosinta teren intravilan, "curti-constructii".

A. In prezent, inainte de desfiintarea constructiilor existente pe terenul fostei mori,

cu numar cad astral topografic 102068 si cu suprafata din cate de 6.685 si masurata de

6. 754 mp, indicii de ocuparea terenului sunt:

Suprafata incinta fostei mori = 6.685 mp

Suprafata construita existenta = 3.509 mp

Suprafata desfasurata existenta = 3.691 mp

- POT= 51,95 %

- CUT= 0,55

B. Dupa desfiintarea constructiilor existente si realizarea noii investitii propuse

"W2E- COGEN Prutul", indicii de ocuparea terenului vor fi urmatorii:

- Suprafata incinta fostei mori = 6.685 mp

- Suprafata construita noua = 1.208,4 mp

- Suprafata desfasurata noua = 1.484,8 mp

- POT= 17,89 %

- CUT= 0,22


25

C. Pentru viitoarea incinta comuna cuprinzand incinta actualei fabrici de ulei si

incinta fostei mori, dupa realizarea noii investitii "W2E-COGEN Prutul", indicii de

ocupare a terenului vor fi urmatorii:

- Suprafata incinta total comuna f.ca ulei si fosta moara =23.133+ 6.685 = 29.818

mp

- Suprafata construita total comuna = 10.518 mp

- Suprafata desfasurata total comuna = 11.204 mp

- POT= 35,19 %

- CUT= 0,37

Vecinatati incinta fabrica de ulei dupa comasarea cu incinta fostei mori:

Nord - Gara CFR - Triaj - Depou - Compania Nationala de Cai Ferate ,,CFR" S.A. -

Sucursala Regionala de Cai Ferate Galati - Zona industriala

Est - lncinta SC METEX SA - Zona industriala

Sud - Str. Ana lpatescu si Teren de sport, zona locuita

Vest - Constructie Euromall in conservare, Autogara

Coordonatele incintei destinate investitiei ”W2E-COGEN Prutul” la Fabrica de Ulei

Galati, apartinand PRUTUL S.A. Galati, prevazuta a se realiza intr-o incinta existenta

(incinta fostei „Mori nr. 2”), adiacenta incintei Fabricii de ulei Str. Ana Ipatescu, Nr. 12.

Tabel nr. 2: Coordonatele incintei destinate investitiei ”W2E-COGEN Prutul” la

Fabrica de Ulei Galati, apartinand PRUTUL S.A. Galati

Nr.

Pct.

Coordonate puncte de contur

(incinta fostei „Mori nr. 2”),

Lungimi

Laturi

D (i, i+1) X (m) Y (m)

1 442479.218 739774.524 3.079

2 442478.679 739777.555 21.466

3 442463.078 739792.300 15.445

4 442471.897 739804.980 47.027

5 442433.052 739831.486 12.659

6 442423.543 739823.130 4.686

7 442426.555 739819.540 32.831

10 442357.332 739761.994 16.935

17 442396.378 739714.187 1.392

23 442458.539 739765.795 2.892

24 442460.323 739768.071 7.185

25 442466.686 739771.409 12.913

S(1)= 6754.42 mp P = 360.108 m


26

Figura nr. 1: Planul de incadrare în municipiu


27

Figura nr. 2: Planul de încadrare în zonă


28

Figura nr. 3: Planul de situație

Amplasamentul studiat nu se regăsește în patrimoniul cultural potrivit Listei

monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii și cultelor

nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, și Repertoriului arheologic național prevăzut

de Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și


29

declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu

modificările și completările ulterioare.

În vecinătatea amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural,

arheologic sau monumente istorice.

În eventualitatea în care pe amplasament, în timpul executării lucrărilor proiectate

se vor descoperi vestigii arheologice, lucrările vor fi întrerupte și se vor respecta

prevederile legale în acest domeniu.

Din punctul de vedere al amplasamentului nu au fost luate în calcul alte variante -

singura variantă este cea actuală deoarece amplasarea echipamentelor instalatiei de

cogenerare ar fi posibila doar pe spatiul alocat, in prezent, urmatoarelor obiective

existente pe terenul "Cladire moara" si anume: C1; C2; C3; C4; C5; C6; C7; C20; C21; C22

ce vor fi desfiintate.

6 Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale

proiectului, în limita informațiilor disponibile

6.1 Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia

poluanților în mediu

6.1.1 Protecția calității apelor

In perioada de construcție a proiectului

Sursele de poluare din perioada de construcție cu incidență asupra resurselor de

apă pot fi următoarele:

excavarea pământului;

circulația vehiculelor care vor transporta materiale de construcție și

muncitorii;

manevrarea materialelor de construcție, în special a betoanelor și nisipurilor;

traficul utilajelor de construcții;

amplasamentul ales pentru organizarea de șantier prea aproape de o resursa

de apă.

In aceste condiții lucrările de excavații pot determina poluarea apelor de suprafață

cu particule de dimensiuni mici. Manipularea materialelor de construcție determină

emisii specifice de anumiți compuși chimici care, prin intermediul apelor pluviale, vor

ajunge și în canalizarea din zonă. Accidental este posibil ca unele produse precum


30

carburanții sau uleiurile, precum și alte produse folosite în construcții în faza lichidă să

se scurgă din recipientele de depozitare. Acestea pot accidental ajunge să afecteze

calitatea apei dacă se realizează următoarele activități:

spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spații neamenajate;

repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spații neamenajate;

remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin

lucrările de excavații;

stocarea combustibililor în depozite în spații neamenajate sau recipiente

improprii.

Traficul vehiculelor va genera emisii ale unor poluanți gazoși (NOx, CO, SOx,

compuși din hidrocarburi, particule în suspensie etc.). În același timp, vor rezulta

particule din frecarea dintre suprafața drumului şi a roților vehiculelor. Toate acestea

vor fi spălate de precipitații și depozitate pe sol, în apa subterană sau în corpurile de apă

de suprafața.

Activitatea salariaților din cadrul organizării de șantier este la rândul ei posibil

generatoare de poluanți cu impact potențial asupra apelor de suprafață și subterane,

deoarece:

produce deșeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare, pot fi

antrenate de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană;

evacuările de ape fecaloid-menajere aferente atât organizărilor de șantier, pot

și ele să afecteze calitatea apelor, dacă toaletele sunt improvizate.

În același timp activitățile de tip șantier, depozitele intermediare (vrac) de

materiale de construcții (în special pulverulente) sunt spălate de apele pluviale,

particulele fine fiind antrenate către terenurile adiacente, iar o parte din ele pot ajunge

în canalizarea interioară cu influență în disiparea poluanților în zonă.

In perioada de funcționare a liniei de cogenerare

In perioada de operare nu se prevăd surse de poluanți pentru factorul de mediu

apă:

Alimentarea cu apă:




31

Canalizarea menajeră: Se va folosi reteaua de canalizare existenta in incinta

"Cladire moara". Daca aceasta este deteriorata sau nedimensionata corespunzator, se va

construi o noua retea de canalizare.

Stațiile și instalațiile de epurare sau de pre-epurare a apelor uzate prevăzute

Impactul produs în situații accidentale este redus întrucât amplasamentul pe care

urmează a se realiza lucrări de construcții-montaj este betonat, căile de acces fiind

prevăzute cu rigole ce sunt conectate la rețeaua de canalizare, respectiv la Stația de

epurare autorizată existentă în incinta fabricii.

6.1.2 Protecția aerului

Având în vedere faptul că zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării

aerului, natura lucrărilor nu presupune utilizarea de substanțe şi preparate chimice

periculoase, lucrările sunt reduse ca timp de realizare (maxim două luni) și suprafață se

apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se

doar în zona de construcție, iar impactul va fi redus.

Sursele de poluanți pentru aer, poluanți

In perioada de construcție

In perioada realizării lucrărilor, impactul asupra factorului de mediu aer este

determinat de poluarea cu pulberi și gaze de eșapament ca urmare a intensificării

traficului în zonă, a lucrărilor de construcții-montaj. O altă sursa de emisii în perioada de construcție o constituite emisiile staționare

rezultate din operațiunea de debitare. Emisiile rezultate în urma acestei operațiuni sunt:

oxizi de azot, sulf, carbon, fier și nu pot fi cuantificate deoarece operația de debitare se

realizează în condiții necontrolate.

Emisiile rezultate nu trebuie să depășească valorile maxim admisibile ale

substanțelor poluante prevăzute de STAS 12574/87 și Legea nr. 104/2011 privind

calitatea aerului înconjurător.

Consumurile medii de motorină/utilaj determinate la timpul mediu de lucru și la

distanțele parcurse, pentru fiecare utilaj (consumurile specifice de carburanți ale

utilajelor care vor asigura desfășurarea activității) sunt prezentate în tabelul de mai jos:


32

Tabel nr. 3: Consumuri de carburanți utilaje

Utilaje echipate cu motoare Diesel Consum orar de

motorină Excavator 12 litri Încărcător frontal 10 litri Autobasculantă 20 litri Total litri utilaje de transport 42 litri

Poluanții și debitele masive rezultate din funcționarea autobasculantelor și

utilajelor (buldozer, excavator, încărcător) acționate de motoare Diesel, cu un consum

orar mediu de motorină de 42 l/h, sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 4: Debite masice poluanți

Poluant Debit masic g/h Debit masic cf Ordin MAPPM nr. 462/1993 g/h

Pulberi 241 500 SOx 420 5000 CO 664 - CH4 7.14 - NOx 2050 5000

Factorii de emisie pentru gazele de eșapament ale motoarelor Diesel conform

metodologiei Corinair sunt următorii:

Tabel nr. 5: Factori de emisie

Factori de emisie pulberi 5,73 g/kg

SOX 10,0 g/kg CO 15,8 g/kg CH4 0,17 g/kg NOx 48,8 g/kg

Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăși valoarea maximă admisă,

viteza de circulație va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent și formarea

norilor de praf. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului

atmosferic, căile de circulație din interiorul fabricii fiind amenajate - asfaltate.

In perioada de realizare a proiectului activitatea se va concentra în interiorul

perimetrului Prutul SA și se vor genera în cantități reduse poluanți specifici traficului

rutier.


33

În incinta șantierului, repartizarea poluanților se consideră uniformă. Mijloacele de

transport sunt asimilate cu surse liniare de poluare. Utilajele se deplasează pe distanțe

reduse, în zona frontului de lucru.

In perioada de funcționare a instalatiei de cogenerare

Pentru perioada de operare a obiectivului analizat un parametru de urmărit este

cantitatea de praf produsă în timpul anumitor faze tehnologice.

Prin producerea energiilor electrica şi termica din sursele de energie regenerabila

(cojile de seminte de floarea soarelui) disponibile in societatatea Prutul, atat pentru

consumul propriu, cat şi pentru valorificare catre terti, se creeaza o disponibilitate

importanta pentru decarbonarea atat a activitatii de productie a fabricii de ulei, cat si a

SEN, obiectiv de politica economica ale Romaniei si ale UE.

Instalațiile pentru reținerea și dispersia poluanților în atmosferă

Cazanul de abur supraincalzit este prevazut cu echipamente de curatire a gazelor

evacuate si anume: multiciclon, electrofiltrul pentru gazele evacuate, filtru cu saci,

instalatie SNCR cu injectie de uree pentru curatirea gazelor de oxizii de azot, ventilator

de exhaustare a gazelor evacuate, cos de evacuare a gazelor cu inaltime de 15 metri.

Ținând seama de suprafața restrânsa de intervenție, perioada foarte scurtă de

construcție și masurile impuse nu sunt necesare instalații suplimentare pentru reținerea

și dispersia poluanților în atmosfera.

6.1.3 6.1.3 Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor:


Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de:

Activitatea de amenajare a terenului pentru organizarea de șantier;

Transport și încărcare /descărcare a materialelor cu mijloacele auto;

Echipamentele de debitare;

Lucrările de polizare, finisare, amenajare a structurilor metalice etc.

In ceea ce privește impactul nivelului de zgomot produs de autovehicule în timpul

executării lucrărilor, se apreciază că acesta va fi mult mai redus decât cel produs de

circulația autovehiculelor pe drumurile publice aferente amplasamentului fabricii

Prutul.


34

Se estimează că sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort moderat, având în

vedere faptul că lucrările se vor desfășura pe o perioadă foarte scurtă de timp (doar

două luni) și doar pe timp de zi. Nivelul zgomotului produs de sursele mobile,

reprezentate de autovehiculele care vor transporta materialele de construcție se va

înscrie în nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescând însă frecvența de apariție

a acestuia, datorită creșterii intensității traficului.

Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr. 1.756/2006

privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente

destinate utilizării în exteriorul clădirilor.

Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăși valoarea maximă admisă,

iar viteza va fi redusă, atât pe drumul adiacent fabricii, cât și în localitate pentru a se

evita deteriorarea căilor de circulație și a construcțiilor din cauza trepidațiilor.

Standardul românesc STAS 10009-88: Acustica urbană: Limite admisibile ale

nivelului de zgomot se referă la limitele admisibile de zgomot în zonele urbane,

diferențiate pe zone și arii cu folosință specifică și pe categorii tehnice de străzi; se

conformează cu alte reglementări tehnice specifice referitoare la sistematizare și

protecția mediului.

Activitățile aferente realizării proiectului studiat prin prezentul memoriu se

încadrează în categoria locurilor de muncă în spațiu deschis și se raportează la limitele

admise conform Normelor de Sănătatea și Securitate a Muncii, care prevăd ca limită

maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică și psiho-senzorială

normală a atenției 87 dB (A) nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La

această valoare se poate adăuga corecția de 10 dB(A) în cazul zgomotelor impulsive

(impulsuri de amplitudini sensibil egale).

Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în surse

de zgomot și vibrații fixe și surse de zgomot mobile. Sursele de zgomot și vibrații fixe

sunt reprezentate de activitățile curente desfășurate pe amplasamentul analizat.

Nivelul de zgomot variază în funcție de tipul și intensitatea operațiilor, tipul

utilajelor în funcțiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse și dispunerea

pe suprafață orizontală și/sau verticală, prezența obstacolelor naturale sau artificiale cu

rol de ecranare.

Vibrațiile care se produc în timpul execuției lucrărilor de mica anvergură , nu ating

frecvențe inferioare pragului sub care este afectat organismul uman, acela de 20 Hz.


35

In perioada de funcționare a instalatiei

In timpul exploatării utilajele componente nu emit zgomote care să depășească nivelul

admis de normele în vigoare. Tubina cu abur este instalata intr-o cladire izolata fonic,

astfel incat intensitatea zgomotului produs in functionare, la o distanta de 1 metru, este

conform standardelor in vigoare.

Zgomotele produse în interiorul clădirii proiectate nu constituie o sursă de

disconfort pentru vecinătăți.

Utilajele și echipamentele noi care se vor achiziționa vor fi moderne, în

concordanță cu prevederile legislației în domeniu. Periodic se vor realiza verificări și

remedieri ale eventualelor defecțiuni tehnice.

6.1.4 Protecția împotriva radiațiilor:

Perioada de construcție și funcționare

In cadrul obiectivului de investiții studiat, nu vor exista surse de radiații și nu se

vor folosi substanțe radioactive, nici la realizarea investiției și nici în exploatarea ei.

Activitățile de execuție a lucrărilor se desfășoară cu utilaje și echipamente care nu

utilizează surse de radiații. De asemenea, lucrările propuse nu constituie surse de

radiații ionizante.

6.1.5 Protecția solului și a subsolului:

Solul și subsolul pot fi contaminate accidental prin scurgeri de produse petroliere

(motorină, ulei) de la utilaje/mijloace de transport. Având în vedere caracteristicile

solului şi procesul de construcție care se va desfășura pe amplasament, care implică

utilizarea unui număr mic de utilaje (care corespund legislației în vigoare), apreciem că

nu se produce poluarea solului, nici pe amplasament, și nici în vecinătăți.


Principalul impact asupra solului în perioada de realizare a obiectivului este

reprezentată de ocuparea temporară de terenuri pentru executarea lucrărilor.

De asemenea surse de poluanți pentru sol și subsol pot fi scurgerile accidentale de

produse petroliere (motorină, ulei), depozitarea materialelor de construcție și a

deșeurilor.

Pe amplasament nu se vor depozita carburanți și uleiuri. Alimentarea cu

combustibili se va face din stații de distribuție carburanți autorizate.


36


Investiția proiectată nu va avea impact asupra solului și subsolului.

Lucrările și dotările pentru protecția solului și a subsolului

Titularul a luat o serie de măsuri pentru protecţia solului şi subsolului prin soluţia

proiectată:

suprafaţa în care vor fi amplasate staţiile pregătire mixturi asfaltice si beton va

fi betonată;

amenajarea unei zone marcate corespunzător unde se vor colecta deşeurile pe

categorii în containere;

dotarea cu produse absorbante, pentru evitarea poluărilor accidentale;

Alte masuri de reducere a riscului de poluare a solului

- obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de șantier corespunzătoare

din punct de vedere al facilităților;

- amplasarea utilajelor se va realiza pe fundatii si suprafete betonate iar depozitele de

combustibil si produse petroliere vor fi amplasate in cuve de retentie;

- respectarea unui sistem de management eficient al deseurilor

- asigurarea functionarii normale a instalatiilor de pe amplasament , asigurarea

etansietatii rezervoarelor de stocare bitum, filer, combustibil și aditivi;

- asigurarea etansietatii retelei de transport a apei uzate menajere din incinta

amplasamentului;

- gararea autovehiculelor şi utilajelor numai în zonele delimitate în acest scop;

- interzicerea depozitării deşeurilor pe suprafeţe situate în zone neconforme şi

neamenajate.

În condiţiile respectării prevederilor legale în domeniul protecţiei mediului,

adoptării şi aplicării unui plan general de management al activităţilor raporatat la

protecţia mediului înconjurător, apreciem că prin desfăşurarea activităţii nu se va

produce poluarea solului pe amplasament sau în vecinătăţi.

Constructorul are de asemenea obligația reconstrucției ecologice a terenurilor ocupate

sau afectate temporar. În cazul unor deversări accidentale de substanțe poluante, se vor lua

măsuri rapide de intervenție prin împrăștierea de materiale absorbante, decopertarea

stratului superficial de sol afectat și evacuarea acestuia la gropi de deșeuri periculoase.


37

6.1.6 Protecția ecosistemelor terestre și acvatice:

In conformitate cu extrasul de carte funciară amplasamentul proiectului este

încadrat în categoria curți – construcții, construcții industriale și edilitare. Lotul este

situat în zona de est a incintei fabricii de ulei Prutul.

Amplasamentul obiectivului studiat se află situat în afara ariilor naturale protejate,

rezervațiilor naturale, parcurilor naturale, arii naturale de interes comunitar. Aceste arii

sunt situate la distanțe mari de zona amplasamentului, lucrările neinfluențând în nici un

fel structura și funcțiile acestora.

6.1.7 Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public

Prin soluțiile tehnice adoptate și măsurile de reducere a impactului, se estimează

că, în nici una din etapele de implementare ale proiectului studiat prin prezentul

memoriu, efectele acestuia asupra așezărilor umane și altor obiective de interes public

nu vor fi semnificative.

Identificarea obiectivelor de interes public

Componentele cele mai importante ale impactului negativ generat de realizarea

investiției propuse, se manifestă doar în perioada de construcție prin:

prezența organizării de șantier care provoacă întotdeauna un disconfort

populației riverane (disconfort marcat prin zgomot, concentrația de pulberi, prezența

utilajelor de construcție în mișcare);

posibile conflicte de circulație datorită autovehiculelor de tonaj ridicat, care

transportă materialele de construcții.

Sursele de zgomot și vibrații sunt reprezentate de activitatea de amenajare

desfășurată în cadrul zonei, de către utilajele care realizează lucrările de fundare,

realizare platforme, amenajare structuri metalice.

Societatea Prutul SA este amplasată în zona industrială la o distanță considerabilă

de așezările umane deci factorul uman nu poate fi afectat de zgomotul produs în cadrul

societății.

Distanța dintre obiectivul studiat până la cele mai apropiate zone locuite situate

pe strada Olteniței este de aproximativ 191 m (vezi figura de mai jos).


38

Figura nr. 4: Distanța dintre obiectivul studiat și zonele locuite

Dintre sursele potențiale de poluare ce pot afecta temporar așezările umane în

timpul execuției lucrărilor de extindere a corpului C4, se enumeră: emisiile de praf, noxe

gazoase (CO, NOx, SO2), zgomot și vibrații.

Locuitorii din zonele imediat adiacente pot fi afectați prin expunerea la eventuali

poluanți generați de lucrările din timpul fazei de construcție, însă aceasta se limitează la

o perioada foarte scurta de timp, iar impactul este redus până la un nivel nesemnificativ

de către masurile de reducere.

Zona nu prezintă densitate mare a populației, ci este una destinata activităților

productive și de depozitare cu capacitate mare de absorbție a mediului față de impactul

redus datorat realizării unei extinderi pe verticala a unui corp de clădire și amenajării

acesteia.

Perioada de construcție nu va implica riscuri asupra dotărilor amplasamentului,

datorita masurilor luate în OS. Nivelul de poluare generat de emisiile din traficul rutier

nu va determina situații de afectare a sănătății populației.

Obiectivele proiectului de construire a instalatiei nu constituie un risc pentru

așezările umane sau alte obiective de interes public.

Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct

de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/1988, care


39

prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce privește amplasarea

clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să nu depășească

valoarea de 50 dB (măsurat la doi m de fațadă, în exteriorul clădirii), în conformitate cu

STAS 6161/3-89.

Pentru intervalul orar 7:00 – 23:00, Normele de igienă și sănătate publică privind

mediul de viață al populației aprobate prin Ordinul nr. 119 din 4 februarie 2014 cu

modificările și completările ulterioare impun ca valoare limită admisibilă valoarea de

55db, pentru intervalul 23:00 – 7:00, Normele impun o valoare maximă admisibilă de 45

dB. Limita maxim admisă la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot este de

87 dB (A).

Pe amplasamentul de dezvoltare a proiectului nu se află monumente istorice

conform datelor din Lista Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului

Național din România, și nici situri arheologice conform Repertoriului Arheologic

National.

Cel mai apropiat sit din Lista Monumentelor Istorice este Ansamblul urban Str.

Domnească de la Galați situat pe partea dreaptă a străzii Domnească, de la nr. 24 până la

Grădina Publică; pe partea stângă de la str. General Iacob Lahovary (parcul municipal

Mihai Eminescu), până la nr. 141, Muzeul de Artă.

Tabel nr. 6: Datele sitului din Lista Monumentelor Istorice

Cod RAN 75105.13

Cod LMI (Lista Monumentelor

Istorice)

GL-II-a-B-03010

Nume Ansamblul urban Str. Domnească de la Galați

Județ Galați

Unitate administrativă Municipiul Galați

Localitate Galați

Punct Str. Domnească

Reper Pe partea dreaptă a străzii Domnească, de la nr 24 până la

Grădina Publică; pe partea stângă de la str. General Iacob

Lahovary (parcul municipal Mihai Eminescu), până la nr

141, Muzeul de Artă

Categorie construcție

Tip ansamblu urban

Distanța dintre zona în care se va construi instalatia studiată și Ansamblul urban

str. Domnească este de aproximativ 575 m.

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/155650

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ministerul_Culturii,_Cultelor_%C8%99i_Patrimoniului_Na%C8%9Bional

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ministerul_Culturii,_Cultelor_%C8%99i_Patrimoniului_Na%C8%9Bional

https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia


40

Figura nr. 5: Distanța dintre obiectivul studiat și Ansamblul urban Str. Domnească

Lucrările, dotările și măsurile pentru prevenirea și protecția așezărilor umane

Totalitatea măsurilor de reducere a impactului asupra factorilor de mediu descrise

anterior au un efect similar de protecție a așezărilor umane si/sau de interes public.

În afara respectării reglementărilor naționale cu privire la organizările de șantier,

se pot adăuga următoarele recomandări pentru protejarea populației:

distribuția activităților pe șantierul de construcție trebuie studiată astfel

încât activitățile producătoare de zgomot să fie izolate;

depozitarea materialelor pe șantierul de construcție trebuie să se facă

astfel încât să se creeze bariere acustice în direcția așezărilor umane;

sistemul de absorbție a zgomotului cu care sunt dotate utilajele trebuie

întreținut periodic;

utilizarea de echipamente/utilaje de lucru moderne care generează un

nivel de zgomot/vibrații cât mai mic;

punctul de lucru va utiliza dotările și echipamentele PSI de pe

amplasament necesare intervenției în caz de incendiu.

asigurarea semnalizării șantierului cu panouri de avertizare;

dirijarea traficului din zona șantierului astfel încât să se asigure fluența

circulației și să se evite aglomerările de autovehicule în zonele de lucru, iar în zonele


41

de racordare cu alte drumuri se vor lua măsuri pentru devierea temporară a

traficului;

în perimetrul construit, iluminarea lucrărilor de construcții se va face

astfel încât să nu afecteze nici populația și nici traficul din zonă.

6.1.8 Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul

realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:


Pentru etapa de realizare a proiectului se impune colectarea selectivă a deșeurilor,

pe categorii și valorificarea acestora prin firme autorizate.

Se va ține o evidență strictă a tuturor deșeurilor gestionate. Colectarea selectivă

micșorează cantitatea de deșeuri menajere depozitata în pubele, aici urmând a fi

depozitate numai deșeurile de natură organică, biodegradabile.

Se va asigura introducerea în circuitul economic al deșeurilor valorificabile. Pentru

depozitarea deșeurilor în incinta organizării de șantier se va amenaja un spațiu pentru

amplasarea containerelor de colectare a deșeurilor Pentru transportul deșeurilor

generate se vor utiliza contractele existente ale fabricii Prutul SA, cu societăți autorizate

care să preia/valorifice sau să elimine deșeurile generate.

Materialele care vor rezulta din operațiile necesare pentru realizarea lucrărilor

sunt asimilabile deșeurilor din construcții și anume:

Amestecuri de beton, 17 01 07;

Deșeuri amestecate de materiale de construcție 17 09 04;

Amestecuri metalice 17 04 07;

Cabluri 17 04 11;

Deșeuri menajere 20 03 01;

Hârtie 15 01 01;

Sticla 15 01 07;

Plastic 15 01 02;

Metal 15 01 04.

La sfârșitul săptămânii se vor afecta două ore pentru curățenia fronturilor de lucru,

când se vor elimina toate elementele care au devenit deșeuri.



42

În perioada de exploatare vor fi doar deșeuri menajere rezultate de la personal

(circa 0,3 kg/om/zi), aceste deșeuri se vor elimina periodic cu firme specializate pentru

revalorificare după caz sau stocate la un depozit ecologic.

Deseul ramas dupa arderea cojilor este cenusa care se colecteaza mecanizat in

tomberoane speciale, apoi se stocheaza pe platforma de gunoi si e preluata de institutii

specializate pentru colectarea unor astfel de deseuri.

Modul de gospodărire a deșeurilor

Deșeurile generate pe perioada de derulare a proiectului se vor colecta selectiv, în

containere amplasate pe platforma betonata existenta și anume: menajere, hârtie,

carton, PET-uri, resturi de mâncare sau produse ambalate; Deșeurile vor intra în

circuitul managementului deșeurilor fabricii fiind eliminate, valorificate în conformitate

cu contractele societății.

Printre măsurile cu caracter general ce trebuie respectate în vederea asigurării

unui management corect al deșeurilor produse în perioada de execuție a lucrărilor de

realizare a instalatiei se numără:

Alegerea variantelor de reutilizare și reciclare a deșeurilor rezultate, ca primă

opțiune de gestionare și nu eliminarea acestora la un depozit de deșeuri;

Evacuarea ritmică a deșeurilor din zona de generare în vederea evitării

formării de stocuri și amestecării diferitelor tipuri de deșeuri;

Transportul tuturor deșeurilor se va face conform managementului deșeurilor

aprobat al societății.

Tabel nr. 7: Managementul deșeurilor

Denumire deșeu*

Cantitate

prevăzută a

fi generată

[t, mc /an;]

Starea

fizică

Cod

deșeu*

Tip de

stocare

Management deșeu

Valorificată/

destinație

Eliminată/

destinație

Amestecuri de beton, 3 mc S 17 01 07 CT R5/VR

Deșeuri amestecate de

materiale de

construcție

4 mc S 17 09 04 CT R5/VR

Amestecuri metalice 0.2 S 17 04 07 RM R4/Vr

Cabluri 0.05 S 17 04 11 RM R4/Vr

Deșeuri menajere 0,6 S 20 03 01 RP D1/DO

Hârtie 0,05 S 15 01 01 RP R4/Vr

Sticlă 0,06 S 15 01 07 RP R12/Vr

Plastic 0,05 S 15 01 02 RP R12/Vr


43

Denumire deșeu*

Cantitate

prevăzută a

fi generată

[t, mc /an;]

Starea

fizică

Cod

deșeu*

Tip de

stocare

Management deșeu

Valorificată/

destinație

Eliminată/

destinație

Metal 0,08 S 15 01 04 RM R4/Vr

Cenusa de vatra 150 S 10 01 15 RM D1/DO

Prin modul de gospodărire, deșeurile rezultate din cadrul investiției nu vor

constitui surse de poluare zonală și nu vor afecta personalul sau populația din zonă.

6.1.9 Gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase

Pe parcursul execuției lucrărilor vor fi folosite unele substanțe toxice și

periculoase, în special produse petroliere - carburanți, lubrifianți pentru utilaje fara

depozitare.

În spațiul alocat organizării de șantier nu vor exista recipiente de depozitare a

acestora, se vor inspecta zilnic echipamentele și utilajele în vederea depistării

eventualelor pierderi de astfel de substanțe și se vor achiziționa materiale absorbante

pentru situații accidentale.

6.2 Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a

biodiversității.

Resursele naturale utilizate in proiect sunt apa, nisipul si agregatele minerale

necesare realizarii fundatiilor instalatiilor.

Principalele resurse naturale utilizate în cadrul proiectului sunt reprezentate de

terenuri și sol existente în zonele afectate temporar sau definitiv cu lucrări.

Tinand seama de situatia existenta a amplasamentului (zona rezultata din

demolare constructii) terenul nu va fi afectat prin realizarea proiectului, ci va capata

solutii mai bune de protejare a solului.

Nu va fi necesara forarea, pentru extragerea apei.

Apa necesara proiectului - tehnologica, menajera si potabila este asigurata din

bransamentele aflate pe amplasament.

Segmentul de biodiversitate nu este implicat ca resursa in procesul de executie a

lucrarilor.


44

7 Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ

de proiect

Întreaga activitate de execuție a lucrărilor pentru realizarea proiectului implică

utilizarea unui număr restrâns de utilaje și echipamente de construcții, organizarea de

șantier de mici dimensiuni, depozite temporare de materiale, precum și o anumita

concentrare de efective umane. Toate aceste activități constituie surse potențiale de

poluare a factorilor de mediu: apă, aer și sol.

Impactul proiectului asupra factorilor de mediu, impreuna cu masurile de evitare

reducere a impactului a fost analizat in cap.6.

Distanta fata de granita, fata de ariile protejate si fata de siturile arheologice

mentionate in cap 6 demonstreaza imposibilitatea existentei unui impact, asupra

habitatelor si speciilor din zonele protejate, asupra patrimoniului istoric și cultural si cu

atat mai putin un impact transfrontalier.

Se apreciază ca activitățile propuse prin proiect pot constitui o sursa de poluare

fonică locală, nivelul de zgomot generat putând depăși în anumite perioade de lucru

limitele stabilite de STAS 10009 - 88 "Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului

de zgomot" pentru nivelul de zgomot la limita funcțională: 65 dB(A).

Emisiile de poluanți se vor produce doar pe o perioadă limitată de timp, mai exact

pe perioada de realizare a investiției estimată la maximum două luni și numai în

perioada de zi.

Pentru ca impactul potențial asupra mediului sa fie redus la minimum, lucrările

vor fi coordonate de executant astfel încât să poată fi respectate reglementările în

vigoare privind activitățile desfășurate pe șantier.

7.1 Apa: Impact și măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului

semnificativ asupra mediului

Influența activităților proiectului studiat prin prezentul memoriu asupra calității

apelor de suprafață și subterane din zonă este considerată a fi redusă având în vedere că

activitățile specifice proiectului din perioada de funcționare nu generează ape uzate

menajere.

În ceea ce privește posibilitatea de poluare a stratului freatic în perioada de

construcție a obiectivului (datorită prezenței organizării de șantier, a utilajelor de

construcție), se apreciază că și aceasta va fi redusă, deoarece nu se vor depozita


45

carburanți pe amplasament, organizarea de șantier va utiliza facilitățile fabricii,

întreținerea echipamentelor și a utilajelor se va realiza doar în spații special amenajate.

În cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluării în

scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane.

Tabel nr. 8: Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu apă

Măsuri de diminuare Faze

Amenajare teren

Lucrări de construcție

Perioada de funcționare

Limitarea zonelor decopertate, a duratei de expunere a solului

√ √

Minimizarea utilizării materialelor de construcție în afara zonei destinate șantierului

- √

Verificarea periodică a utilajelor ce deservesc amplasamentul analizat, pentru a remedia eventualele pierderi/scurgeri de produse petroliere

√ √

Cuva de retenție scurgeri cu pompare în stația de epurare existentă

√

Deșeurile menajere se vor depozita temporar în locuri special amenajate

√ √

7.2 Aer: Impact și măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului


In perioada de construcție:

Execuția lucrărilor (ex. săpăturile în cazul organizării de șantier) constituie o sursă

posibilă de emisii de praf (pulberi sedimentabile și pulberi în suspensie).

Activitatea de execuție a lucrărilor de construire poate avea, temporar (pe durata

execuției – termen scurt de 18 luni), un impact local asupra calității atmosferei, aceasta

resimțindu-se doar în perioadele foarte uscate, cu vânt puternic și antrenare de pulberi.

Funcție de specificul activităților ce se vor desfășura pentru proiectul studiat prin

prezentul memoriu, activitățile generatoare de impact sunt:

Activități desfășurate în cadrul organizării de șantier;

Activități desfășurate în amplasamentul lucrărilor (realizarea structurii metalice

pe care va fi montată noua instalatie, executarea închiderilor exterioare și

compartimentărilor interioare, etc.);

Traficul aferent autovehiculelor de transport utilizate pentru aprovizionarea cu

materiale de construcție.


46

Impactul local asupra calității aerului va avea un caracter temporar, fiind limitat la

perioada de desfășurare a lucrărilor de construcție specifice proiectului (maxim 18 luni)

și numai în perimetrele ce pot dezvolta astfel de emisii (zonele de săpătură).


In perioada de funcționare emisiile în aer sunt diminuate sever prin dotarile

echipamentelor si masurilor de respectare stricta a tehnologiei.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

desfășurarea activităților cu afectarea unei suprafețe cât mai restrânse;

amenajarea și întreținerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces în

perioadele lipsite de precipitații, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de

emisii de pulberi în atmosferă;

evitarea activităților de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale

generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s;

utilizarea de echipamente, utilaje și mijloace de transport performante, care să nu

producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă;

realizarea lucrărilor de reparații și întreținere în unități specializate autorizate;

păstrarea curățeniei și ordinii pe amplasament, inclusiv în zona de OS și de acces

principal;

gestionarea corespunzătoare a deșeurilor generate, colectarea selectivă a

deșeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea și eliminarea finală a

deșeurilor cu firme autorizate;

Referitor la emisiile de la mijloacele de transport: parametrii la care vor funcționa

mijloacele de transport auto vor asigura respectarea Normelor RAR. Valorile limită

pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificați în Anexa la

Certificatul de înmatriculare auto la efectuarea Inspecției tehnice.

Tabel nr. 9: Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului

Măsuri de diminuare Fază de implementare

Amenajare Construcție Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului

√ √

Reabilitarea și stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea.

- √

Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea pulberilor antrenate de vânt.

√ √


47

Restricționarea traficului în zona de lucru și impunerea limitelor de viteză

√ √

Verificarea periodică a utilajelor și echipamentelor de lucru √ √ 7.3 Zgomot: Impact și măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului


Zgomotul din timpul lucrărilor va putea proveni în principal de la utilajele folosite

în activitatea pentru transportul materialelor și deșeurilor generate și de la alte

echipamente folosite în cadrul proiectului. Impactul va fi însă temporar și de mică

intensitate.

Protecția proprietăților învecinate dar și a lucrătorilor față de zgomot, se va realiza

prin luarea unor măsuri tehnico-organizatorice:

combaterea zgomotului la sursă;

adoptarea de măsuri de protecție colectivă, incluzând și organizarea muncii;

folosirea mijloacelor individuale de protecție a auzului.

Măsurile de combatere la sursă includ:

utilizarea de utilaje care emit mai puțin zgomot;

evitarea impactului metalului pe metal;

În afară de măsurile luate pentru combaterea la sursă, pot fi întreprinse diverse

acțiuni pentru reducerea expunerii la zgomot a tuturor persoanelor susceptibile la o

asemenea acțiune.

Constructorul obiectivului studiat va acționa pentru minimizarea zgomotului și

vibrațiilor produse de către operațiile de construire. Aceasta se va face în conformitate

cu Standardul românesc SR 10009/1988, respectând următoarele cerințe:

toate vehiculele și echipamentele mecanice folosite vor fi prevăzute cu

amortizoare de zgomot și vor fi menținute într-o stare bună de funcționare;

mașinile și echipamentele care nu sunt utilizate permanent vor fi oprite în

intervalul în care nu se lucrează;

toate compresoarele vor fi modele “zgomot redus”, echipate cu protecții

acustice care vor fi puse în funcțiune de fiecare dată când mașina este utilizată, și

toate echipamentele de percuție vor fi echipate cu amortizoare de zgomot de tipul

recomandat de fabricant;

nu se vor realiza activități în timpul nopții.


48

Constructorul va avea în vedere, permanent, respectarea prevederilor din Ordinul

Ministrului Sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate

publică privind mediul de viață al populației cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere că principalele surse de zgomot și vibrații provin de la utilajele ce

vor servi la construirea instalatiilor din prezentul memoriu, recomandăm ca acestea să

fie verificate periodic, astfel încât să corespundă normelor în vigoare.

Se apreciază că activitățile de săpătură/construcție de mică amploare propuse prin

proiect (execuția lucrării va dura18 luni) vor constitui o sursă minimă de poluare fonică

locală, nivelul de zgomot generat putând totuși depăși în anumite perioade de lucru

limitele stabilite de STAS 10009 - 88 "Acustica urbană - Limite admisibile ale nivelului

de zgomot" pentru nivelul de zgomot la limita funcțională: 65 dB(A).

7.4 Radiații: Impact și măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului


Având în vedere ca în cadrul obiectivului de investiții studiat nu vor exista surse de

radiații și nu se vor folosi substanțe radioactive, nici la realizarea investiției și nici în

exploatarea ei nu exista un impact asociat și nici masuri de evitare a acestuia.

7.5 Sol și subsol: Impact și măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a

impactului semnificativ asupra mediului

Accidental, solul și subsolul pot fi contaminate prin diversele activități din

perioada de construcție si/sau de exploatare a instalatiei.

Tabel nr. 10: Măsuri de diminuare a impactului asupra solului și subsolului

Tip de activitate /acțiune

Măsuri de diminuare a impactului

In perioada de consolidare

Amplasarea organizării de șantier

Depozitarea provizorie a pământului excavat se va face pe suprafețe reduse, ferite de tranzitul utilajelor și la o distanță apreciabilă față de zona de depozitare a materialelor pulverulente; Solul excavat va fi reutilizat ca material de umplutura în consolidarea și reamenajarea zonelor afectate doar surplusul va fi tratat ca și deșeu

Colectarea și epurarea apelor uzate

Pentru colectarea apelor uzate menajere se vor folosi facilitățile fabricii. Apele pluviale vor fi dirijate prin intermediul rigolelor în canalizarea existenta.


49

Tip de activitate /acțiune

Măsuri de diminuare a impactului

menajere și ape pluviale

Depozite de carburanți.

Stocarea carburanților se va face în rezervoarele utilajelor, autovehiculelor; pe amplasament nu se vor depozita produse petroliere. Pentru evitarea producerii de accidente accesul utilajelor în fronturile de lucru se va face după un program - flux prestabilit.

Depozitarea deșeurilor

Deșeurile rezultate din activitatea umană desfășurată în cadrul organizării de șantier se vor colecta în recipiente metalice etanșe/pubele amplasate în spații special amenajate Periodic deșeurile vor fi transportate de operatorul de salubritate autorizat, conform contractului încheiat. Nu se vor depozita deșeuri periculoase pe amplasamentul proiectului.

Poluări accidentale

Utilajele și autovehiculele utilizate în etapa de construcție a proiectului se vor verifica periodic pentru a constata eventualele defecțiuni și a preîntâmpina eventualele poluări accidentale. Se vor utiliza materiale absorbante în caz de poluări accidentale cu produse petroliere. Operatorul va avea obligația de a deține materiale absorbante a produselor petroliere în cadrul organizării de șantier.

7.6 Ecosisteme terestre și acvatice: Impact și măsuri de evitare, reducere sau

ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului

Având în vedere că în timpul lucrărilor de execuție și în timpul exploatării

obiectivului studiat nu sunt afectate ecosistemele terestre și acvatice nu au fost

prevăzute masuri de evitare a impactului asupra acestora.

7.7 Așezări umane și alte obiective: Impact și măsuri de evitare, reducere sau

ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului

Impactul principal asupra zonei de intravilan în care se situează fabrica Prutul va fi

generat ca urmare a implementării proiectului.

Circulația intensă a utilajelor de transport la și de la punctul de lucru, va constitui

sursă temporară de disconfort pentru populația ce locuiește în apropierea obiectivului

studiat (fabrica Prutul) pentru perioada de activitate. Impactul este produs în principal

de sursele deja menționate de poluanți ai aerului și de zgomotul suplimentar indus de

utilajele în funcțiune. Acest impact este temporar producându-se numai pe perioada de

construcție a lucrărilor (perioada de zi).


50

7.8 Deșeuri: Impact și măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului


Având în vedere faptul că firma va lua toate măsurile necesare pentru eliminarea

sau limitarea impactului asupra mediului, prin managementul deșeurilor, nu se

preconizează un impact direct și semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un

impact indirect prin eliminarea acestor deșeuri de către firmele specializate:

firma de salubrizare prin depozitarea definitivă;

firmele specializate în valorificarea/eliminarea celorlalte tipuri de deșeuri.

7.9 Substanțele și preparatele chimice periculoase: Impact și măsuri de evitare,

reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului

Nu este cazul.

Natura transfrontalieră a impactului pentru toți factorii de mediu menționați

anterior – nu este cazul.

8 Prevederi pentru monitorizarea mediului

Prevederile pentru monitorizarea mediului în cazul obiectivului studiat nu impun

efectuarea de măsurători și determinări periodice ale poluanților caracteristici în

situația respectărilor tuturor măsurilor de reducere a poluanților pentru factorii de

mediu apă, aer, sol și populație.

Monitorizarea este foarte importantă mai ales pentru perioada de execuție

deoarece constituie mecanismul care permite verificarea eficienței măsurilor adoptate

pentru reducerea impactului asupra mediului datorat activității de construire a

obiectivului. O schemă de monitorizare bine stabilita va servi următoarelor scopuri:

Detectarea erorilor în execuția sau întreținerea lucrărilor;

Evaluarea modului în care măsurile adoptate au ca efect reducerea sau

eliminarea impactului negativ pe termen lung.

Se apreciază că măsurile de diminuare a impactului propuse, împreună cu obligația

antreprenorului de a respecta legislația de mediu în vigoare sunt suficiente pentru

impacturile identificate pentru perioada de construcție.

Pe parcursul execuției lucrărilor de construcție programul de monitorizare se va

baza pe următoarele elemente:

raport privind gestionarea deșeurilor rezultate (cantitate, tip, codificare

conform HG 856/2002, mod de valorificare/eliminare);


51

plan de prevenire și combatere a poluărilor accidentale.

Monitorizarea este necesară în vederea evaluării și cuantificării impactului pe care

execuția lucrărilor de construcție îl are asupra factorilor de mediu pentru adoptarea

măsurilor de protecție care se impun. De asemenea, prin monitorizare se verifică dacă

măsurile de limitare a impactului asupra factorilor de mediu recomandate și adoptate

sunt eficiente.

8.1 Monitorizarea calității apei

Monitorizarea în perioada de realizare a proiectului va avea în vedere verificarea

respectării normelor de funcționare ale utilajelor, eliminarea oricăror surse de pierderi

de produse petroliere, sau resturi de beton furnizat cu auto specializate.

8.2 Monitorizarea factorului de mediu aer

Datorită desfășurării activității în incinta fabricii, în spatii închise perimetral și cu

zona plantată cu arbori la limitele amplasamentului, cu o suprafața redusa de excavație

pentru organizarea de șantier considerăm că nu este necesară o monitorizare a

pulberilor pe perioada execuției.

8.3 Monitorizarea factorului de mediu sol - subsol

Nu este necesar un program de monitorizare a factorului sol - subsol, în condiții

normale de intervenție asupra amplasamentului studiat. Se vor verifica periodic

vehiculele și utilajele care vor fi astfel întreținute și folosite încât pierderile de ulei sau

de combustibil să nu contamineze solul. De asemenea se va asigura material absorbant.

8.4 Monitorizarea impactului asupra așezărilor umane și a sănătății populației

Pentru nivelul de zgomot și vibrații se vor respecta condițiile impuse prin Legea

nr 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, Ordinul

Ministerului sănătății nr 119/2014 (nivel acustic la limita incintei), STAS nr

10009/1988 – Acustica urbană - limitele admisibile ale nivelului de zgomot, STAS nr

6156/1986 – Protecția împotriva zgomotului în construcții civile și social culturale -

limitele admisibile și parametri de izolare acustică.

Realizarea masurilor de diminuare a impactului asupra tuturor factorilor de mediu

(in special reducerea pulberilor în suspensie și a pulberilor sedimentabile), precum și a


52

zgomotului va permite diminuarea eventualului impact asupra așezărilor umane și a

sănătății populației.

În perioada de construcție beneficiarul va trebui să respecte parametrii impuși de

STAS 12574/87 și Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător (cu

modificările ulterioare) precum și STAS 10009/88 și OMS 119/2013 pentru aprobarea

Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației (cu

modificările ulterioare).

9 Legătura cu alte acte normative și/sau planuri/programe/strategii/

documente de planificare:

9.1 Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte

normative naționale care transpun legislația Uniunii Europene:

Proiectul propus prin prezentul memoriu nu se încadrează în prevederile altor

acte normative.

Nu este cazul.

9.2 Se va menționa planul/programul/strategia/documentul de

programare/planificare din care face parte proiectul, cu indicarea actului

normativ prin care a fost aprobat.

Nu este cazul.

10 Lucrări necesare organizării de șantier

Organizarea de șantier se amplasează în incinta fabricii Prutul având în vedere că

lucrările propuse prin noua investiție sunt lucrări

Prin organizarea de șantier se asigură atât spațiile necesare pentru personalul de

execuție cât și pentru depozitarea materialelor și echipamentelor.

Având în vedere dimensiunea redusă a lucrărilor de intervenție (durata

preconizată a lucrărilor este de maxim două luni), execuția acestora impune o

organizare de șantier simplă și de dimensiuni mici..

Constructorul va realiza organizarea de șantier pe teren liber de construcții, cu

asigurarea accesului la surse de apă și energie electrică de pe amplasamentul fabricii

(lucrările proiectate nu necesită utilități realizate special, energia electrică va fi

asigurată în organizarea de șantier prin racordarea din rețeaua existentă).


53

Materialele necesare construcției vor fi aprovizionate în cantități mici și frecvență

mare, depozitate pe platforma din cadrul organizarii de șantier.

Lucrarile provizorii pentru organizarea executiei se vor desfasura numai pe

spaţiile

ocupate temporar in cadrul terenului incinta a fostei “Mori Nr. 2”, după cum

urmează:

Organizarea de santier a executiei lucrarilor de constructii, cuprinde lucrarile

provizorii pregatitoare necesare executiei investitiei, respectiv organizarea se va face pe

platforma betonata din imediata vecinatate a amplasamentului noii investitii.

Se precizeaza ca, spatiile ocupate temporar-provizoriu pe platforma betonata

existenta pe imobil cu numar cadastral 102068, cu suprafata din acte de 6.685 mp si

masurata de 6.754, sunt destinate pentru amplasarea prin simpla asezare a doua cabine-

container pentru personal si unelte avand dimensiunile 2x2,5x4,0 m; precum si pentru

amenajarea prin marcare a unei zone din platforma existenta, pentru stocare temporara

utilaje si materiale avand dimensiunea de 1x5,0x10,0 m.

Antreprenorul lucrarii va asigura si procura materiale si echipamente necesare

executiei, de la furnizori specializati, prin depozitele proprii. La santier se vor aduce

numai materialele si echipamentele necesare executiei curente–cotidiene a lucrarilor.

Utilitatile necesare activitatii organizarii de santier a executiei lucrarilor, respectiv

energie electrica, apa-canal, se vor asigura prin racordarea provizorie la retelele

existente pe acest teren din incinta existenta (incinta fostei „Mori nr. 2”), adiacenta

incintei Fabricii de ulei Galati.

Accesul in zona organizarii executiei santierului, se va face din platformele

existente in incinta si prin accesul auto si pietonal existent din Str. Ana Ipatescu, Nr. 12;

Zona de activitate a organizarii executiei pe santier, va fi imprejmuita, marcata

distinct si delimitata de restul incintei fostei “Mori nr.2”.

Investiția pentru care se efectuează studiul nu necesită dotarea cu utilaje de

construcție.

Principalele condiții necesare pentru realizarea unei organizări de șantier sunt:

distanțe mici de transport pentru materialele aprovizionate;

situarea cât mai aproape de centrul de greutate al lucrării;

posibilități de asigurare cu costuri minime a utilităților (apă, electricitate);

situarea în zone care să afecteze cât mai puțin viața și activitatea localnicilor.


54

Materialele necesare construcției vor fi aprovizionate în cantități mici și frecvență

mare, depozitate pe platforma din cadrul organizării de șantier.

Având în vedere specificul proiectului și durata de execuție evaluată (aproximativ

două luni) dotările aferente organizării de șantier, vor fi:

Birou tip container 2 buc;

Zonă de amplasare a containerelor de depozitare a deșeurilor – aceeași cu

zona existentă;

Împrejmuire din plasă de gard.

Pentru a permite desfășurarea fără întrerupere a lucrărilor de construcții, se impune

executarea unor lucrări pregătitoare și asigurarea mijloacelor materiale și umane.

Lucrări pregătitoare:

se identifică amplasamentului provizoriu al organizării de șantier conform

planului de trasare;

se realizează aprovizionarea cu materiale și piese, în cantitățile și de calitatea

cerută prin proiect, astfel încât să se asigure începerea și continuitatea lucrărilor;

se asigură utilajele și dispozitivele de mică mecanizare necesare;

se asigură forța de muncă specializată.

Se interzice depozitarea materialelor și circulația autovehiculelor sau utilajelor de

șantier pe terenurile adiacente.

Pentru realizarea proiectului va fi necesară o singură organizare de șantier de mici

dimensiuni (2 x 2.5 x 4 m = 20 mp) care se va amplasa în perimetrul fabricii, pe teren

betonat, alocat noului obiectiv. Suprafețele vor fi ocupate temporar, nu se vor realiza

construcții sau instalații noi în scopul organizării de șantier, urmând a fi utilizate rețelele

funcționale – existente pe amplasamentul autorizat.

Terenul ocupat de organizarea de șantier este împrejmuit cu acordul

beneficiarului, și este organizat conform figurii atașate. Avizele pentru organizarea de

șantier vor fi obținute de constructor.

Organizarea de șantier este localizată in partea de nord nord est a zonei instalatiei

conform Planului de situație și figurii de amplasare OS. Accesul rutier la amplasamentul

destinat organizării de șantier se va realiza din Strada Ana Ipătescu iar în interior

accesul la obiectivul studiat se face pe platformele carosabile deja construite.


55

Figura nr. 6: Amplasarea organizării de șantier

Dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu

Pe parcursul execuției se pot întâmpla diverse accidente, specifice activităților de

construcții, de cele mai multe ori acestea fiind generate de lipsa de disciplină și

nerespectarea de către personalul angajat a normelor și regulamentelor de protecția

muncii. Așadar, aceste accidente pot fi corelate cu următoarele activități:

Manipularea echipamentelor și utilajelor de construcții;

Circulația rutieră pe drumurile de acces;

Inhalări de praf sau alte emisii;

Căderi de la înălțime;

Incendii.

Pentru limitarea impactului negativ al acestor accidente de natură materială este

necesară verificarea periodică a stării tehnice a utilajelor și intervenirea din timp în

vederea remedierii eventualelor defecțiuni.

De regulă, accidentele de pe șantier nu au efect asupra mediului înconjurător,

motiv pentru care nu se impune execuția lucrărilor de reconstrucție ecologică. Sunt

posibile evenimente minore în perioada de execuție a lucrărilor, locale, cum ar fi poluări


56

cu carburanți de la autovehicule sau depășirea nivelului de zgomot în momentul

funcționării anumitor utilaje.

În condiții normale de funcționare a activității din cadrul proiectului studiat, riscul

declanșării unor accidente cu impact asupra factorilor de mediu și a sănătății populației

este practic inexistent.

În cadrul OS se impune adoptarea următoarelor măsuri:

semnalizarea lucrărilor înainte de zona organizării de șantier cu panouri de

avertizare;

întreținerea, spălarea și repararea utilajelor în afara amplasamentului, în

unități specializate;

aprovizionarea cu materiale absorbante a scurgerilor accidentale de produse

petroliere;

amenajarea corespunzătoare a drumurilor de acces la șantier;

folosirea unor utilaje și echipamente cu emisii reduse;

întreținerea platformelor de depozitare pentru materiale și deșeurile rezultate,

organizarea colectării periodice și transportul spre eliminare sau valorificare;

efectuarea periodică a curățeniei și eliberarea fronturilor de lucru, ocazie cu se

vor rearanja materialele depozitate și se vor evacua deșeurile;

colectarea selectivă a deșeurilor.

11 Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de

accidente și/sau la încetarea activității, în măsura în care aceste informații

sunt disponibile

Organizarea de șantier va ocupa provizoriu o zonă special amenajată și va

funcționa numai pe perioada execuției lucrărilor prevăzute în proiectul tehnic și detalii

de execuție, aceasta fiind dezafectată la finalizarea lucrărilor. Ulterior, constructorul are

obligația să asigure curățenia pe această zonă și să-i redea funcționalitatea inițială.

Activitatea de dezafectare a organizării de şantier va consta în retragerea utilajelor,

ecologizarea terenului ocupat, predarea deşeurilor societăţilor autorizate specializate.

La încetarea activităţii, dezafectarea, refacerea starii initiale/ reabilitarea in

vederea utilizarii ulterioare a terenului se va face după un program şi o tehnologie

specifică, care să demonstreze că societatea işi înceteaza activitatea în condiţii de


57

siguranţă pentru factorii de mediu şi că va readuce zona la o stare satisfăcătoare ce

cuprinde :

- oprirea alimentării cu utilităţi;

- scurgerea, spălarea şi golirea completă a conductelor, canalelor, căminelor,

utilajelor, bazinelor de stocare de orice conţinut potenţial periculos;

- spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor de canalizare şi a instalaţiilor ce au deservit

activitatea;

- demontarea instalaţiilor;

- transport materialelor ramase in vederea valorificarii;

- valorificarea/ eliminarea tuturor deşeurilor nepericuloase şi periculoase;

- monitorizarea permanentă cantitativă şi calitativă a deşeurilor rezultate;

- ecologizarea platformei;

- stabilirea destinaţiei finale a folosinţei terenului;

- In funcţie de destinaţia ulterioară a terenului, se va reabilita suprafaţa ocupată de

instalaţii, cladiri;

- măsuri de igienizare şi reconstrucţie ecologică a amplasamentului, în funcţie de

rezultatele evaluării de mediu pe întreg amplasamentul;

- monitorizarea activităţilor de dezafectare şi după caz, intervenţia pentru

modificarea/corectarea acestora sub aspectul respectării cerinţelor de mediu.

Planul trebuie actualizat, ca urmare a schimbărilor survenite.

Tratarea şi gestiunea deşeurilor rezultate din dezafectări se va realiza în

conformitate cu prevederile legale în vigoare.

În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă, pentru

eliminarea factorilor de risc şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor

profesionale, atât în perioada de construcţie a obiectivului cât şi în perioada de

funcţionare, titularii au o serie de obligaţii stabilite prin LEGEA 319/2006 a securităţii şi

sănătăţii în muncă;

12 Anexe - piese desenate:

- Certificat de urbanism;

- Plan de incadrare in localitate;

- Plan de incadrare in zona;

- Plan de situatie;


58

- Extras de carte funciara nr 102068

12.1 Planul de încadrare în zonă a obiectivului și planul de situație, cu modul de

planificare a utilizării suprafețelor; formele fizice ale proiectului (planuri,

clădiri, alte structuri, materiale de construcție și altele); planșe

reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață

de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și

amplasamente)

Vezi anexe

12.2 Schemele-flux pentru procesul tehnologic și fazele activității, cu instalațiile

de depoluare

Nu este cazul

12.3 Schema-flux a gestionării deșeurilor

Mat

eria

le d

e co

nst

rucț

ie

Ciment, Balast, Nisip Apă Profile metalice Tablă cutată

W2 -COGEN

Personal si OS

Amestecuri de beton, cărămizi,

țigle și materiale ceramice 17 01 07

Centre autorizate

de reciclare

Deșeuri materiale construcții

17 09 04

Amestecuri metalice 17 04 07 Deșeuri

reciclabile

Cabluri 17 04 11

Materiale plastice 15 01 02

Metale 15 01 04

Hartie 15 01 01

Sticla 15 01 07

Deșeuri menajere 20 03 01

Deșeuri eliminate

Depozit autorizat

de deșeuri Cenusa de vatra10 01 15

Figura nr. 7: Schema flux a deșeurilor


59

12.4 Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecția

mediului

Nu este cazul

13 Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanța

de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate

Nu este cazul

14 Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul

va fi completat cu următoarele informații, preluate din Planurile de

management bazinale, actualizate

Bazinul hidrografic al Dunării ocupă circa 10% din suprafaţa continentului. Prin

lungimea de 2.780 km, suprafaţa bazinului hidrografic de peste 801.463 km2 şi prin

debitul mediu multianual de aproximativ 6.500 m3/s, Dunărea, după Volga, este al doilea

fluviu din Europa.

Întreaga suprafaţă a României este situată în districtul hidrografic al Fluviului

Dunărea, ceea ce reprezintă 29% din suprafaţa districtului hidrografic al Dunării, fiind

ţara cu cea mai mare suprafaţă din bazinul Dunării.

Datorită repartiţiei elementelor fizico-geografice cât şi caracterului regimului

hidrologic, Dunărea se împarte în trei sectoare: Dunărea superioară (izvor – Viena),

Dunărea mijlocie (Viena – Baziaş) şi Dunărea inferioară (Baziaş – Marea Neagră).

Dunărea inferioară (cod cadastral XIV.1) strabate teritoriul României pe o lungime

de 1.075 km, de la intrarea în ţară până la vărsarea în Marea Neagră şi este împărţită în

cinci sectoare caracteristice din punct de vedere morfo-hidrografic:

- Sectorul defileelor carpatice;

- Sectorul sud-pontic;

- Sectorul pontic oriental cu bălţi;

- Sectorul nord dobrogean;

- Sectorul deltei.




60

Cursul inferior al Dunării inferioare formează graniţa de stat a României cu Serbia

şi Bulgaria.

Tabel nr. 11: Starea chimică a corpurilor de apă de la nivelul Fluviului Dunărea

Denumire

apă

suprafaţă

Denumire

corp apă

Codul

corpului de

apă de

suprafaţă

Categoria

de apă

Stare

chimică

An

evaluare

stare

Grupare

risc

stare

chimică

Starea

chimică

bună

aşteptată

în 2015

Fluviul

Dunarea

Chiciu -

Isaccea RORW14.1_B4 HMWB 2 2013 Da

Sursa: Planul de management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic

dobrogea și apelor costiere

Tabel nr. 12: Starea ecologică/potenţialul ecologic a corpurilor de apă de la

nivelul Fluviului Dunărea

Denumire

corp apă

Categoria

corpului

de apă

Tipologie

corp apă

Codul

corpului de

apă de

suprafață

Stare/Potențial

(S/P)

Starea

ecologică

/potențialul

ecologic

Chiciu -

Isaccea HMWB-RW RO14CAPM RORW14.1_B4 P M

Sursa: Planul de management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic

dobrogea și apelor costiere


61

Tabel nr. 13: Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă de suprafață și excepțiile de la obiectivele de mediu pentru corpurile

de apă de la nivelul Fluviului Dunărea

B.h. Cursul

de apă

Numele

CA Codul CA

Categoria corpului de apă*

Tipologia corpului de

apă

Zone protejate Obiectiv de mediu

Tipul Obiectivul Stare

ecologică

Stare

chimică

Fluviul Dunărea

Chiciu -

Isaccea

Chiciu -

Isaccea RORW14.1_B4 RW RO14

"zone de protecție pt.habitate și specii", "zone de protecție pt. captări", "zone de protecție pt. Speciile acvatice"

OUG 57/2007 cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare; HG 930/2005, HG 202/2002 cu modificările și completările ulterioare

POTENȚIAL

ECOLOGIC

BUN

STARE

CHIMICĂ

BUNĂ

Sursa: Planul de management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic dobrogea și apelor costiere

Legendă: – categorie de apă: RW – râu, HMWB = corp de apă puternic modificat 2 - stare chimică bună; 3 - stare chimică proastă/ nu se atinge starea bună.

MEMORIU DE PREZENTAREapmgl-old.anpm.ro/upload/149979_PRUTUL MP proiect... · 2020. 11. 24. ·...

Documents

Transcript of MEMORIU DE PREZENTAREapmgl-old.anpm.ro/upload/149979_PRUTUL MP proiect... · 2020. 11. 24. ·...