kgrl D"li) €$e un marema-

.lniei Romine (din 2003).

bor Ocev Onicescu, deve-

mts.

da (Cdinessvitle, SUA), are

r inregrzlei, teoria ergodici,

- tP; dc doctorat (1957),

colzborerc or Eugen Radu,

truid (in colaborare cu

sgici, 1%2-1964), Te oria

fugrauy Wi local corn-

esrs kress, Mord., 1967),

a" lTl 4), Vator integratio n

2mo).

N ICOLAE DINCULEANU

MEMORIILEUNUI

MATEMATICIAN

CURTEA @VECHE

E

f,L

r:@lDltaEE

Cuprins

Cuvdntinainte ......9

Partea IiN nouANrn

Capitolul ICopiliria ..:.13

Capitolul IILiceul ... ....42

Capitolul IIIMilitar ......72

Capitolul lVstudent. ....106

Capitolul VProfesor ....119

Capitolul VICehoslovacia, RDG, Polonia gi URSS (1966) . .t6g

Capitolul VIICanada. ....183

Capitolul VIIIEuropa(1968) .....233

Capitolul IXGermania,Italia (1969). . ... ....255

CapitolulXFranfa, Germania, Spania (1970) . ... . ..286

Capitolul XIStateleUnitealeAmericii(1970-1971)... .....326

Capitolul XIIEuropa (1971) .....353

Capitolul XIIICllltorie in jurul Pimintului(L972). . ..367

Capitolul XIVAmerica,ltalix(I973).... ......438

Capitolul XVAmerica,Mexic,Grecia, Egipt(I974)..... ....457

Capitolul XVIAnul1975 ..... . ..482

Partea a II-aiN RivrpRrce

Capitolul XVIIStabilireainAmerica (1976) .....491

Capitolul XVIIISistemul universitar american . . .503

CapitolulXIXAmerica (1977-1978) .... . .....513

Capitolul XXOaspelilaGainesville.... ......542

Capitolul XXIClleiinoqtri. ......552

.326

438

491

,i , I f*ii;li,;;..,

ffiE......"$t'tf,iiil" i

*f,-..'- . . .457

! I i;; ir ;;:. r i;.

fi::.:i.....ji:tgi'

3t,.i. i,i

w!el..+F. tuJi ijj:,..,.,,:**tr'i , i ."j

503

1:?.tiii.':': :'. .' jii -Bi'3-!,'/ '. ..' , '.- rirr'

-',:.i..'. . . . j i .'.-','!5ry2'

iil',/;r-rir ':r.. . . .iSDgj, "t'.''i652i

;.,

CapitolulXXIICilitoriiinAmerica .....563

Capitolul XXIIICeHtoriiinRomtnia .....57L

Capitolul XXIVCilitorii in ltalia.

CapitolulXXVCilitorii in Spania

Capitolul XXVICilitorii in Franla

incheiere.

Capitolul I

Copiliria

M-am niscut pe 26 februarie 1925, in comuna doljeani Padea. Satul se

intindea pe malul drept al Jiului, afAndu-se cam la 40 de kilometri sud de

Craiova si la 17 kilometri de Segarcea. Am fost orfan de tati.. Acesta a murircu citeva luni inainte de nasterea mea. De fapt, se pare ci am venit pe lume pe

4 ianuarie, dar, fiindci bunicul voia si mi. infieze, declararea nagterii mele la pri-m5.rie a fost am6.nati pAni la sfrrgitul lunii februarie. Am fost botezat Nicolae,

dar lumea mi alinta Nicolici., apoi Colici gi a;a mi s-a spus pentru muh timpde atunci incolo.

Am mai avut un frate, Mirin, mai mare decAt mine cu trei ani. Acesta a

murit ln anul 2000. El a avut doi biiegi: Nicolae, care a absolvit $coala de

Marini de la ConstanEa 9i care a lucrat apoi ca inginer la Combinatul chimicde la Igdniga, si Florea, care a fost profesor de $tiingele naturii la gcoala din sat.

Cind eram copil, am auzit vorbindu-se in casi de stribunicii mei, Dobregi Dobroaica, dar nu gtiu alte aminunte despre ei. Au avut trei copii: IonDobrescu, care a fost primul invititor din sat, bunicul meu, Marin Dobrescu,

clruia lumea ii spunea Rici, gi o fati, Riga, care s-a cisitorit in Giurgiga, o

comuni. la vest de satul nostru.

La noi in sat, in loc de ,,bunicul" gi ,,bunica" se spunea ,,bAtu" si ,,b6.ta". Pe

bunica n-am apucat-o, murise inainte si mi nasc. Pe bunicul l-am cunoscut.A murit prin 1930, cind eu aveam cinci ani. Dupi ce a rimas viduv, buniculs-a insurat din nou cu o fati siraci, dar tiniri gi frumoasi, cireia noi li spuneam

Mama Ruga. A murit gi ea, prin 1935,la doar 50 de ani.

Din prima cisitorie bunicul a avut trei biieti - tadl meu, Nicolae, Nigi gi

Chirigi - gi o fat5., Ioana. Togi cei trei biie,ti au fost improprietirigi dupi PrimulRizboi Mondial cu cAte un lot de 9 pogoane. Cele 27 de pogoane erau, la

I3

Memoriile unui matematician

vremea aceea, o avere. Pentru munca la cdmp aveau doui care, doui perechi

de boi si tot felul de unelte agricole. Construiseri doui pitule pentru grAu 9i

porumb gi lAngi fiecare pitul cAte un cogar pentru vite.

Dar togi cei trei biieEi au murit tineri, inainte de nagterea mea. Nili.9i Chirigi

nu erau cisitorili;i pimAntul lor, 18 PoSoane' i-a rimas bunicului.

Thtil meu, ciruia noi, copiii lui, ii spuneam Taicu, a fost cisitorit intii cu

FrusAna, o fati dintr-un sat vecin, Juguregti, cu care a avut un copil. Nu s-au

inteles gi s-au despirEit prin 1921fbri si divorgeze oficial. Mama mea' Pe care

o chema tot Frusena gi cireia noi ii spuneam Maica, era din comuna Bdtza,

la sud de Padea. Numele ei de fati era Luqci. Maica a fost cisitoriti intii cu

Marin Dinculeanu, un biiat din Juguregti, care a murit pe front, in ultima zi a

Rizboiului. Maica siThicu s-au cunoscut prin 1922;i,,s-au luat". Asta insemna

ci Maica s-a murar in casi cu Taicu gi triiau ca gi cdnd ar fi fost cisitori;i oficial.

La gari, acest obicei era destul de rispdndit. Au avut impreuni trei copii - pe

fratele meu, Mirin (cu trei ani mai mare decAt mine), o fati (care a murit de

mici) gi pe mine. Taicu a murit in spital, cu cateva luni inainte de naqterea

mea. $tia, insi, ci, voi veni gi eu pe lume. N-a aPucat si divorleze de prima

solie gi, din aceasti canz\, noi, copiii lui, purtim numele de familie al Maicii,

Dinculeanu, Pe care gi ea il mogtenise de la primul sog'

Nefiind cisitoriti oficial cu tata' Maica a primit pensie de viduvi de rizboi

dupi primul sog. Pensia era mici, de numai 300 de lei pe luni, dar era mai bine

dec|t-nimic. in plus, ca viduvi de rizboi, Maica avea carnet CFR, cu 75o/o

reducere la clasa a III-a.Dupi moartea celor trei biiegi, bunicul a fost devastat. Am rimas in casi

doar bunicul gi mama Ruga, Maica gi cei doi copii - eu gi fratele meu.

La Earb,oamenii nu se strigau o. .rrrrrlr. de familie, ci, calaarabi, pe cel de

botez gi pe numele atilui sau al mamei ori, la femei, pe al so;ului. NeavAnd tati,

fratele meu era numit in sat Mirin a' lu Rici, dupi bunicul. Cu mine era mai

simplu: eram strigat pur si simplu Colici, Pentru ci nu mai era nimeni in sat cu

acest nume. Dar, pentru a indica foarte clar cine eram, mi se spunea 9i Colici al

FrusAnii sau, in mod exact, Colici al FrusAnii lu Nicolae a' lu Rici a' lu Dobre,

pentru numirea mea folosindu-se ambii pirinf, bunicul gi stribunicul.

Llneori, numele soliei era o formi feminizati a numelui sotului: Dobre-

Dobroaica, Cornea-Cornoaica, Uje-Ujoaica, Turici-Juricanca'

t4

ue care, doui perechi

pitule pentru grXu qi

ea mea. NiEi gi Chirigibunicului.

fwfost casatorlt lntal cu

Yut un copil. Nu s-au

l. Mama mea, pe care

ra din comunaBdrza,'ost casatoflta tntal clr

re front, in ultima zi a

ru luat". Asta insemna

i fost cisitorigi oficial.

preuni trei copii - pe

r fati (care a murit de

ni inainte de naqterea

si divorgeze de prima

: de familie al Maicii,

ie de viduvi de rizboiluni, dar era mai bine

srnet CFR cu 75%

tat. Am rimas in casi

Lfratele meu.

i, ca la arabi, pe cel de

sogului. Neavind tati,icul. Cu mine era mai

rai era nimeni in sat cu

i se spunea gi Colici al

a'lu fuci a'lu Dobre.

gi stribunicul.melui sogului: Dobre-

icanca.

Copiliria

*

Bunicul era un personaj pitoresc. Avea musragi lungi, purta igari gi-i pliceaupetrecerile si femeile. Cumpira zaharini. si o punea in butoiul cu vin ca si-lindulceasci. Pe mine mi alinta spunAndu-mi ,,Tirrculetu' lu BAtu".

Dupi Primul Rizboi Mondial, li s-au dat giranilor imprumuturi de la bincica si-qi cumpere unelte agricole si pentru construit case. insi pentru aceste

imprumuturi banca solicita anumite garanfii - erau acceptate, de exemplu, orio proprietate, ori girul altei persoane. Bunicul era foarte generos, dar 9i incon-stient, si a girat o multime de oameni care n-au mai fost in stare si-gi pliteascidatoriile. A acumulat o datorie de vreo 100 000 de lei la binci - o sumi enormi.pe vremea aceea, pe care n-ayea cum s-o pliteasci. imi amintesc ci gi dupimoartea lui ne veneau mereu somalii de la binci pe numele lui. Dupi Ri.zboi,prin 1945, din cauza inflatiei, datoria de 100 000 de lei nu mai valora aproape

nimic gi fratele meu a plitit-o vinzind un sac de porumb.Fiindci nu mai erau birbagi in casi" care si. munceasci. pimAntul, cele doui

perechi de boi au fost v6.ndute, dar am ri.mas cu tot inventarul agricol. Pentru

muncile cimpului tocmearn zilieri.

Nesocotinta bunicului Rici a mers insi. si mai departe. A dat cele 18 pogoane

rimase de la biiegi nu ttiu cui, dar ftri bani. Persoana respectiv5" urma si. ne

pli"teasci pimintul, mai tdrziu, noui., nepotilor. Bunicul igi inchipuia, poate,

ci in acel fel ne asigurase. Dar noi n-am mai vi,zut niciun ban de la persoana

respectivS.. Au mai ri.mas doar cele 9 pogoane ale lui Thicu. Dupi moartea lui,insi, prima lui sotie a intrat in posesia lor - ea era sotia legitimi si mai avea si uncopil. S-a judecat Maica noui. ani cu ea pentru acel pimAnt. Pini. la urmi, unjudecitor a hotirit ca jumitate din pimAnt si-i rimini primei sofii, iar cealaltiparte si ne revini. nou5..

Ca si, poati cAgtiga ceva in plus, Maica a invi;at singuri si coasi la masini.Era foarte priceputi si inteligenti. Ficea foarte bine toate socotelile in minte.

Dupi moartea bunicului n-a mai ri.mas in casi niciun birbat. Mai eram

Maica, Mama Rula (ele doui se intelegeau foarte bine) 9i noi, cei doi copii.Mama Ruga ne iubea ca pe copiii ei, iar noi o iubeam ca pe mama. De altfel, lespuneam amAndurora Maici, iar cind voiam si" le deosebim le ziceam MamaFrusAna 9i Mama Ruga. Mama Ruga a tri,it si mi vadi. in clasele primare si,

vlzind cit de bine invitam, ii spunea Maicii: ,,FrusAno, pe Colici il facem

popi." Pentru ea popa era cel mai important om din sat.

r5

Memoriile unui matematician

Casa in care tri.iam era a bunicului ;i dupi moarrea lui ar fi trebuit si-i revinrfetei lui, Ioana. Dar am continuar si tri"im acolo pini dupi Rizboi, cAnd" casa

a fost demolati si tot ce a ri.mas din ea a fost impirgit intre fratele meu si veriinostri. Fratele meu si-a consffuit o altl casi, la sosea; inainte de Rizboi fusese

ucenic la nigte zidari. Mie mi-a pirut foarte riu de casa veche - locul in carem-am niscut si unde am copilirit.

Pentru o femeie singuri., asa cum .rl t"r.", era foarte greu si munceasci.pimantul, mai ales ci" nu mai avea nici boi. Noroc ci aveam doui pogoane devie din care umpleam butoaiele cu vin gi din drojdie ft.ceam si tuici. Familianumeroasi" a Botegtilor, din care se trigea si Mama Ruta, venea la noi iarna, desrrbitori, s5.le dim biuturi. De plrtit, pliteau vara, muncind pentru noi: o zide munci pentru trei sticle de vin sau o sticli" de tuici. in felul acesta, m6.na

de lucru era asigurati". Pentru arat gi dte munci agricole mai dificile, mai ales

pentru cele cu boii, ii ceream ajutorul surorii Maicii, miritati in Dri.nic, sau

pliteam oameni din sat.

A fost foarte greu. Dar viata tuturor de la tari era grea.

cei doi frati, Ion Dobrescu gi sr.rni..rt meu, si-au construit ci.te o casi. inaceeagi curte, frr5. gard intre ele.

Ion Dobrescu a avut gi el mai multe fete. una a ajuns invi.ti.toare in sat, alredoui. s-au mi.ritat cu invigitori, iar a patra s-a mi,ritat cu un popi. A rimas incasi. una din fete, Mita, care se miritase cu inv5.t5.torul Chirigi lovan, ciruia noiii spuneam Nea Chirigi. copiii acesruia ii spuneau bunicului lor Thta Mare. $inoi ii spuneam la fel. Copiii lui Nea Chirigi ii spuneau Mamei Ruta aga cumii ziceam si noi. Noi, toti cei mici, care st5.team in aceeagi curte, eram de v6.rste

apropiate si ne aveam ca fratii. Ne-am triit copiliria impreuni.

$coala primari

in ciclul primar am avur un invi"ti.tor exceptional, pe Chirigi lovan. Fusese

gef de promogie la scoala de inviti.tori ,,stefan velovan" din craiova. Era dincomuna DAlga si venise in satul nostru ca s5. ocupe postul vacant de invigitor.Se insurase cu una dintre fetele invlti.torului Ion Dobrescu.

t6

a1ar tr treburt sa-l revrna

upi. Rizboi, cAnd casa

,tre fratele meu si verii

ainte de Rizboi fusese

L veche - locul in care

fte greu s5. munceasci.'eam doui pogoane de

cearn sl turca. lamrlla

, Yenea la noi iarna, de

ncind pentru noi: o zi

in felul acesta, mina: mai dificile, mai ales

riritati in Drinic, sau

L

rnstruit cite o casi in

invi.gatoare in sat, alte

u un popi. A rimas inhirigi Iovan, ciruia noi

cului lor Thta Mare. $iMamei RuEa a;a cum

;i curte, eram de vi.rste

rreuni.

: Chiriti Iovan. Fusese

'din Craiova. Era dinttuI vacrnt cle Invatator.

;cu.

Copiliria

Scoala era o clidire cu doui camere mari, in care se tineau orele, gi una maimici, in care stiteau tnvi.gitorii. Dimineata invigau doui clase, iar dupi-amiazialte doui.

inceputul anului gcolar era anungat in sat prin ,,strigare". Un om de la pri-mirie, care impirtea gi scrisorile in sat, umbla pe strada principali., se oprea indreptul fiecirei ulite si striga cit ?l dneau puterile: ,,BA}"AI,, miine incepe scoala!"

Cei care locuiau mai aproape de strada principali avzeau,,strigarea", dar ceicare sti,teau mai departe nu pricepeau ceziceaomul acela. Totusi, vorba se ducea

din om in om si, pini la urmi., toati lumea afla ci,a doua zi incepea scoala.

Prin aceeasi metodi, se transmiceau 9i alte informagii, de exemplu, ziua incare se didea permisiune de la primi.rie pentru culesul strugurilor sau al porum-bului. Unii terminau porumbul vechi mai devreme si erau rentagi siJ culeagl pe

cel nou mai devreme, cAnd nu era copt. Porumbul crud mucegi.ia si consumarealui producea pelagri, o boali gravi de piele. Am vizut 9i eu in copili"rie nigte

femei bolnave de pelagri. Au fost luate din sat gi trimise inrr-un loc in care se

ingrijeau bolnavii. Acesta era motivul pentru care nu eravoie si fie cules porum-bul pAni nu se constata c5" era copc.

imi pli.cea la scoali. invigam cu pllcere. $tiam poezi a Mouila lui Burcel inc|dinainte de a incepe gcoala.

in clasa intAi aveam doui manuale - Abecedar, partea intAi, gi Abecedar,

partea a doua. Mai aveam si o ,,tibliti" de ardezie de culoare cenugiu-inchis,

aproape neagri, cu rami de lemn. Pe o parte a tiblitei erau inscriptionate pitrl-tele, pentru scris numerele 9i ftcut socoteli de aritmetici, iar pe partea cea-

lalti erau linii drepte, orizontale, pentru invigat literele si pentru scris cuvinte.

Scriam folosind un,,condei", tot din ardezie, din ce-mi amintesc, care lisa pe

tibligi o urmi albicioasi. Dupi ce scriam, puteam sterge totul cu un burete

umed, iar tibliga putea fi folositi din nou. Buregii erau importagi din Grecia,

dar daci nu aveam burete puteam folosi si o cirpi umedi". Din picate, tibligelese spirgeau ugor 9i, in acea situagie, ori scriam pe cioburile mai mari, ori ne

cumpS.rau piringii alta noui.Ci4ile se purtau in ,,rri.istut", care ginea loc de ghiozdan. Era ftcut din pb,nzi,

gi era diferit pentru biiegi gi fete. Cel penrru biiegi avea o bucli ingusti 9i lungi.,cu care se purta in bandulieri, in timp ce tri.istutul pentru fete era mai mic si

se purta in mAni.in clasa a doua nu mai aveam tibligi. Scriam pe maculator, cu creionul, sau

pe caiet, cu cerneali. Pentru scris cu cerneali foloseam un toc la capitul ciruia

17

Memoriile unui matematician

se fixa o penifi. Erau tocuri si penige de tot felul. Cerneala se ginea intr-o cili-mari speciali., cu buza de sus inroarsi iniuntru. in acest fel, cind se rlsrurnaci.limara, cerneala nu se vi.rsa.

Ne ftceam singuri cerneala. cumpi.ram de la privilia din sar o vopsea spe-

ciali, o dizolvam in api. gi obtineam cerneali. ,,-rinirie", adici. violeti sau ,,yio-lenti", cum spune un personaj al lui Caragiale. Mai tirziu,la liceu, elevii maiinstirigi cumpirau stilouri cu penigi de aur. Stiloul a fost inventat de un roman,Petrache Poenaru, in anul 1827.

cieionul se ascutea cu cutitul sau briceagul. A fost mare minune cand, intr-ozi, fatalui ,,Mate Goale" a venit la gcodi cu o ascugitoare. Ne ingri.mideam togiin jurul ei si ne ascuti. creioanele. Mage Goale era porecla pe care oamenii i-audat-o unuia nou-venit in sat, care gi-a deschis privilie in deal. De la el cumpi-ram ,,roscove". Astizi nu se mai gisesc. Cei mai tineri nici nu gtiu cum arati.

Mai tArziu, in prima clasl de liceu, aveam un curs de caligrafie, unde invigam,,scrierea rondi.'q. Pentru aceasti, scriere se foloseau penite speciale, cu virful lat,care li.sau o urmi mai groasi. sau mai subgire, in functie de gradul de inclinatiea tocului. Rezulta un scris foarte frumos.

Pentru cirgi gi rechizite lnvititorul stringea bani de la pirintii elevilor, se

ducea la Craiova si le cumpira de la o libririe, apoi le aducea in sat si le impirgeaelevilor.

Toate acestea au dispirut de mult. Acum elevii de clasa intii nu mai autiblige. Scriu direct pe caiete. Nici tocuri cu peniti nu mai sunt gi nici stilouri.Acum se folosegte pixul. A dispirut si cursul de caligrafie cu scrierea rondi. Ceimai tineri nici n-au vizut un toc cu peniEi sau un stilou 9i nici n-au auzit de

scrierea rondi. Desigur, folosirea pixului esre o simplificare si un progres, dar,

pentru cei mai in vArsti., tibliga cu condei si tocul cu peniti rrezesc nostalgii.

*

La gcoali se bitea. invititorul avea o nuia subgire cu care ii bitea la palmi pecei care nu invi.taseri lecEia sau frcuseri ,,prostii". Elevul tinea mAinile inrinse,cu palmele in sus, si invititorul il lovea cu nuiaua peste ele; uneori de mai multeori si frri mil5.. Numai cine a rrecut prin asra gtie cAt de dureros poate fi. inaintede Rizboi, si in armati se bitea si se injura. Dupi. Rizboi, bitaia a fost interzisiin scoali 9i ?n armati. Am auzit, insi, ci si in armata en{ez|. se bitea pAni decurind.

t8

leala se ginea intr-o cili-:est fel, ci.nd se risturna

ilia din sat o vopsea spe-ii l. - r I

, acllca vloleta sau ,,vlo-irziu, Ia liceu, elevii mai

st inventat de un romAn,

rare minune cAnd, intr-ore. Ne ingri.mi.deam totircla pe care oamenii i-au

in deal. De la el cumpi-nici nu gtiu cum arati.

: caligrafie, unde invigam

ige speciale, cu virful [at,

ie de gradul de inclinagie

de la pirintii elevilor, se

lucea in sat gi le impirgea

le clasa intAi nu mai au

mai sunt;i nici stilouri.

fie cu scrierea rondi. Cei

ilou 9i nici n-au auzit de

ificare gi un progres, dar,

rcniti trezesc nostalgii.

r care ii bi.tea la palmi peI .

^, .liul tlnea matnlle lntlnse,

,.1.; rlt.ori de mai multe

: dureros poate fi. inainte:oi, bitaia a fost interzisienglezi. se bitea pAni de

Copiliria

Dupi fiecare ori de curs ieseam in ,,recreatie", in curtea scolii. CAnd vedeam

ci invigitorii au iegit din cancelarie, sriam ci. recrearia s-a terminat 9i fugeamin clasi. Dupi terminarea orelor plecam spre casi" incolonati, prin sat. Cind unelev ajungea in dreptul casei, se desprindea de coloani si ceilalti mergeau maideparte. Oamenii din sat, care nu aveau ceasuri, stiau cd, era ora 12:00 cAnd

vedeau elevii incolonati venind de la gcoali.

irrtr-o zi, princlasa a patra, inviti.,oni ,r.-" intrebat: ,,Ce esre litera?" Ca de

obicei, am ridicat m6"na, desi nu stiam exact ce si. ri.spund. invititorul i-a luatpe rind pe toli elevii din clasi. Acegtia au dat fel de fel de rS.spunsuri nistrus-nice. Unul a rispuns: ,,Litera e tot literi." Mai exact, ceea ce spunea el insemna

ci litera este o notiune primari., care nu poate fi explicati cu ajutorul altornotiuni mai simple, ceea ce avea sens. Mi gAndisem si eu la acest rispuns. Darinvigitorul nu l-a acceptar. Si a trecut mai departe, la alti elevi. Eu tineam incontinuare mAna sus, degi incl nu aveam un ri.spuns. CAnd a ajuns la mine,inviqitorul m-a sirit si a continuat cu restul elevilor. Apoi s-a intors la mine. Nugtiu cum mi-a venit in mint. si spun ci litera este semnul sunetului. Acesta era

rispunsul agteptat de invigitor.

imi amintesc si cAteva lucruri "-,rr"rl. din timpul;colii primare.

De Boboteazi, fliciii satului, ,,dinacii", cum le spuneam noi, se organizau

pe cete si colindau prin sat ca s5. ,,iordineasci"" fetele. Apoi se adunau la unuldintre ei gi petreceau. La casa lui Tovaug, unde petreceau dinacii, am vi.zuto pancarti pe care scria ,,La multi ani!". N-am prea inteles la ce se referea.

Eu gtiam ci urarea era,,La mulgani".,,Multani" era un singur'cuvAnt (ciruia

nu-i pricepeam intelesul). Aga era urarea. in clasa intAi, invigasem si citim doar

doui-trei litere de la inceputul unui cuvint si apoi ghiceam restul. Astfel, incuvintul ,,multi" din urarea de pe pancarti, dupi ce am citit primele trei litere,

am binuit ci, trebuie si" fie ,,mulgani". Asadar, am citit urarea: ,,La multani ani!"Ceea ce nu prea avea sens. N-am inteles ce insemna. Abia mai t6.rziu am aflat ci,,multani" era impreunarea cuvintelor,,multi" si,,ani".

La fel s-a intAmplat si cu o rugi.ciune pe care o invigasem:

DoAmne, DoAmne, Cerestdte, noi pe Tine Te rugdm:

Lumineaz-a noastrd minte, lucruri bune sd-nudtdm!

I9

Memoriile unui matematician

Cd.ci Tu e;ti Stdpdnul nostru ;i al nostru Thtd e;ti

$i pe toate cele bune numai Tu le impline;ti. Amin!

Nu intelegeam ce insemna acel ,,cerestate". Abia peste ceva timp am afat cierau tot doui cuvinte - ,,Ceresc" si ,,Thti.".

La fel, intr-o poezie care incepea cu versul ,,Tiandafir de pe cetate", noiciteam ,,de pecetate" si nu intelegeam ce era aceea,,pecetate" din care pirea sifi fost ftcut trandafirul. Ceva asemS.ni.tor a fost si cu poezia Pene; curcanul, pe

care o numeam ,,Pene gi Curcanul" - ceea ce pirea si aibi mai mult sens pentrunoi, copiii.

Tot o confuzie lingvistici mi-a dat de furcr gi ln cazul povetrii biblice cuDaniel, care fusese aruncat intr-o groapi" cu ,,fiare silbatice", iar acelea, printr-ominune, nu l-au mAncat. Pentru mine, ,,fiare" era pluralul de la ,,fier" si nu pri-cepeam cum ar fi putut fierul si fie silbatic.

in sfrrgit, o alti nedumerire din acea perioadi a fost legati de cuvintul,,gaz". Pentru mine, gazul era combustibilul cu care ardea lampa. Atunci cAnd,

in prima clasi de liceu, profesorul de Fizici ne-a spus cI aerul este un gaz, am

fost nedumerit. A trecut ceva timp pAni m-am limurit.

imi mai amintesc, din acea p.rio"anio zi in care a plouat torengial, iar eu

eram la scoali. Toati apa s-a scurs in piriul care rrecea prin mijlocul satului, iarpiriul a iegit din matci., revirsindu-se peste gosea. Curtea gcolii era plini de api,care ajungea pini la genunchi. Am fost luagi in c6"rci de nigte siteni gi scogi dincurtea scolii. in regiunea inundati., apa a inrrat in pivniEele caselor gi a trecutmult timp pAni au scos-o cu gilegile de acolo.

tCind eram prin clasa a doua, a inceput construirea unei noi clidiri a gcolii,

mai mare, cu mai multe carnere. Lucririle s-au incheiat dupi ce am plecat eu

la liceu. Dupi Rizboi, s-a mai construit o clidire lingi gcoala noui, pentru ci.

invrgimintul devenise obligatoriu pAni in clasa a gaptea. Pe lingi. inviEitori,mai predau gi profesori de diferite specializiri. La un moment dat, nu gtiu de ce,

numirul elevilor s-a micgorat drastic 9i clasele superioare s-au desfiingat. Eleviidin satul nostru erau transportati zilnic, cu microbuzul, in satul vecin Drinic,pentru ca impreuni cu elevii de acolo s5. formeze clase de mirime obisnuiti.

20

;te ceva timp am afat ci

Jafir de pe cetate", noi

:€tate" din care pirea siwzia Pene; Curcanul, pe

bi mai mult sens pentru

uzul povegtii biblice cu

tice", iar acelea, printr-o

Llul de la ,,fier" gi nu pri-

fost legati de cuvAntul

lea lampa. Atunci cind,ci aerul este un gaz, am

L plouat torenfial, iar eu

prin mijlocul satului, iar

ea gcolii era plini de api,

e niste slteni gi scogi din

nitele caselor gi a trecut

unei noi cladiri a scolii,

at dupi ce am p1..", .r.t

i;coala noui, pentru ci,tea. Pe lAngi invigitori,oment dat, nu gtiu de ce,

rre s-au desfiingat. Elevii

il, in satul vecin Dri.nic,

de manme obrsnurta.

Copiliria

Viaga satului 9i obiceiurile

Scriu aceste rAnduri pentru cei niscuti 9i crescugi la ora;, pentru cei care nucunosc obiceiurile din sate, precum gi pentru cei mai tineri, niscugi la tari., care

n-au apucat si. cunoasci viaga din sate, de dinainte de Rizboi. Viaga satului s-a

schimbat dramatic, iar obiceiurile au dispi.rut. Cititorul pe care nu-l intereseaziaceasti parte poate trece mai departe frli s-o citeasci..

f . in sat erau trei mogieri - Nicu Pop, Bincioiu gi Niiculescu. Fiecare avea

cAte 300 de pogoane, cit le rimisese dupi improprietiririle de dupi PrimulRizboi Mondial. Niiculescu avea 9i o moari in sat, iar alituri de moari, insta-lase un generator electric. De-a lungul strizii principale din sat fuseserS. instalagi

stAlpi de iluminat, care erau alimenta;i cu curenr electric de la generatorul de

lAngi moari.. Chiar gi invigitorii isi frcuseri instalagii de iluminat in casi.. Restul

oamenilor asigurau in continuare iluminatul in casele lor cu li.mpi cu gaz. Dinpicate, prin 1930, moara a ars ;i dupi acest eveniment s-a oprit si alimentarea

cu curent electric a satului. Au ri.mas doar stAlpii de pe stradi gi instalatiile dincase. Se zicea cL focul ar fi fost pus chiar de mogier, ca s5. incaseze asigurarea.

in timpul comunismului, prin anii '50, s-a construit regeaua de electrificare

a intregii giri. Am avut de atunci lumini. pe strada principali si in toate casele.

Lucririle pentru electrificare s-au desftgurat atat de rapid si cu atAta quringi, cie de mirare de ce n-au fost ftcute inainte de Rizboi. Probabil, insi, ci politicie-nii acelor vremuri aveau alte priorititi.

2. Birbagii umblau vara desculti, in izmene lungi gi ci.mag5.lungi, cu rAuri

din arnici cusute de jur-imprejurul poalelor cima;ii, imprejurul mAnecilor si

la despicitura de la gAt. Pe cap, purtau pilirii de paie impletite si cusute de ei.

La mijloc se incingeau cu bete (un fel de briie mai inguste) din lini cu modele

colorate, gesute la rilzbo| Iarna, purtau opinci. futizi, acest port nu mai existi.

3.Era in sat un om, Mog Petrici, foarte talentat in toate. I se mai spunea si

Fum. A fhcut pentru fratele meu o pereche de opinci din cauciuc de roatl de

magini. De obicei, opincile se frceau din pielea din care se fac tilpile pantofilor,dar acestea se uzau destul de repede. Cele de cauciuc erau nemuritoare. Dupi ce

fratele meu le-a purtat cAgiva ani, le-am luat eu in primire. Puneam in picioare

ciorapi grogi din lAni., impleti;i de Maica cu igliga, gi apoi puneam opincile.inf\uram nojigele opincilor in jurul piciorului gi le agigam de ciorapi cu un fel

de cirlig aflat la capitul nojigelor. Nu mai simteam frigul la picioare. Dupi ce

2t

Memoriile unui matemadcian

le-am purtat si eu cigiva ani, pdni m-am dus la liceu, i-am lisat opincile unuivl"r al nostru, Gici. Nugi, din Drinic. Nu mai gtiu cat le-o fi punar gi el gi cuile-o fi dat mai departe.

Mos Petrici canta foarte bine din fluier si din cavd. Dar ce mi-a plicut maimult la el a fost darul lui de povestitor. intr-o seari, Nea Chirigi l-".h.-"t p.Mog Petrici la el acasi si l-a rugat si spuni un basm. M-am nimerit gi eu peacolo. Povestea asa de frumos si de natural! Am fost fermecat.

Am auzit ci si Nole, fratele lui Mos Petrici., spunea basme la fel de frumos.Eu nu l-am auzit, insi., niciodati. Nole locuia la doui case de noi, lntr-un bordeidin cir5.mid5.. Altele se ftceau din chirpici, cilrLmizi mai mari de pimint nears.Acum cdteva sute de ani erau in sat numai bordeie. insi, dupi. improprietiri-rea de dupi Primul Rizboi Mondial, oamenii si-au frcut case mari, frumoase.Numai doui bordeie rimrseseri in sat. Cel al lui Nole era aproape jumitateingropat in pimint, ca si" nu piardi cilduri in timpul iernii si si. fie ri"coros vara.De afari., cobor-ai nigte trepte, apoi intrai intr-o cameri numiti vatri pi din vatriintrai in camera de dormit. in vatri se afa un cog mare, pe unde iegea fumul.Sub cog erau pirostriile, iar alituri era gestul de copt piin.. Jestul era fhcut dinpimint, de forma unei emisfere scobite in partea de jos, si cu o parte cilindricideasupra. Partea cilindricS. era stribituti de o gauri prin care se bi.ga un drugde fier. Un capit al drugului se ridica si se sprijinea pe marginea unui l"rrt ."r.cobora din cos. in acert fel, testul se ridica intr-o pozigie oblici, cu o buzi. in sus

9i cu alta sprijiniti pe vatr5.. Sub Eest, yarra era acoperiti. cu cirimidi. Dupi ce

se frS,minta si se dospea aluatul, se didea foc la niste vreascuri sub gest pini cAndacesta se incingb4 bine. Apoi, se mitura sub test, se biga aluatul, se lisa gestul injos si se astupau marginile cu cenusi", ca si Eini cildura. Dupi. un timp anume,se ridica din nou gesrul gi se scorea piinea coapti.

Sub cog, pe varri., se afau pirostriile. Pirostria era un triunghi de metal, age-

zat pe trei picioare scurte; pe pirostrie se punea ceaunul pentru ftcut mimiligigi sub ceaun se aprindea focul.

sub cog era o gauri in perete care di"dea intr-un ,,turn" in camera de dormit.Tirrnul era o sobi de cirimidi, cu rencuiali albi pe deasupra. prin gaura dinvatr5. se bigau paie in turn gi se dldea foc. o tirni de paie era de ajuns si incal-zexci. turnul pdni dimineagi. De altfel, gi casele mai noi erau incilzite in modasemi.ni.tor.

4. Aveam un vecin, uje, de vdrsra bunicului. sotiei lui i se spunea ujoaica.Uje avea o memorie uimitoare. $tia datele tuturor evenimentelor importante

22