ANDREI MARGA

IUSTIIIA.,

sl,

UALORItE

-.-.>.t+3.<.-.-

MEIE0RIRIPnESSpl

Redactarci Viorica HorgaTebnoredactare $i copertd: Mariana Rdblncd

Corcclj0.tdt Bogdan Pavlusenco

@ 2020. Toate drepturile asupra acestei editii surt rezervate EditudiMETEOR PRESS.

Contact:TeLlfa* 021.222.83.80

E-mail: editura@meteorprcss.ro

Distribulie la:

Tel. I fa* 021.222.83.80

E-mail, aarte@meteorpress.ro

www.meteorpress.ro

lsBN 97 8 -97 3 -7 28-7 82 -3

Descrierea CIP este disponibile la Biblioteca Nalionali a Romaniei.

Cuprins

Pnfofa

Inlroducere

Valorile in dreptul pozitiv

13

21

)'l

Cad Schmitt Ei justifla fxri valori

John Rawls 9i revenireajustitiei la dreptate

Filoso{ia drepnrlui la Jiirgen Habermas

1. Constituirea Si asatupfile he?tului

3. Po litica de lib erativd 101

713

115

134

148

L54

t63

770

777

Partea a II-a: DREPfl.JL qI VALORILE

Preqedinpe africand.?

Independenli fhri culturi?

Erorile lui George Soros

La bral cu Mussolini, Hider&Company

Justilia gi adevnrul..

Adev[rul discursiv al drepnrlui.................

Demnitatea umani ca principiu.............

Viala pd\.atn gi sfera publicd............

Juridismul ca maladie ajustiliei

794

198

Arons Mrnel

Partea a IV-a; STATUL ROMAN ACTUALStatul roman - incotro?

Trei falsificiri privind statul actual

Confuzii juridice in statul de &ept

Contrafaceri, desffguriri gi aduceri aminte ..........252

Fructele prostiei..... .......-.--.--....260

Partea a V-a: DEMOCRATIZAREA

Prefa[a

Cartea de fa,ti cuprinde stu&i gi articole cu privire la aspecte actuale

ale dreptului 9i justiliei intr-o optici ce-9i ia argumente din aborddri

fclurite, reprezentative gi le folosegte pentnr a limuri stiri de lucruri din

justilia timpului nostru. ScoPuI ei il constituie restabilirea dreptijii ca

valoare conducitoare a justiliei gi conceperea sensului justiliei ca

promovare a dreptnfi, cu implicaliile respective in situagia in care ne

afldm astdzi.

Democralia, dreptul s,i morala sunt, impreuni, prin fo4a lucrurilor,

ln centrul consideratiilor. Mersul justifiei in RomAnia, de fiecare datd

avdnd ca reper ceea ce se petrece in democraflile avansate 9i' desigur,

lntr-o conceplie elaboratd asupra democrafei, se afli in centd analizei.

Nici nu se putea aldel din moment ce nici un autor lucid nu are cum sigc sustragd contextr:Iui nemijlocit al vietii sale.

ln".p * citwa incursiuni conceptuale, care servesc la stabilirea

cadnrlui optim pentru examinarea stirilor de lucruri din justit'e. Sunt

incursiuni in abordarea dreptr.rlui la Hegel, care a et tt o percepgie

mcreu actuale a scopului general al dreptului, in atacarea democraliei de

ctrtre Carl Schmitt, care ne lasi si observim ce pericole pindesc continuu

dreptul, in restabilirea de cdtre John Rawls a drepti,tii ca valoare con-

ducltoare a &eptului, 9i in limcrirea relafei dintre drept, morali 9i

democralie de cltre Habermas.

Leg &eptul 9i justigia de valori, in contexfirl unei soci€tifi care are

nevoie de drept chibzuit 9i de justitie efectiv independenti la fel ca

organismele de oxigen. i-i as,r-, la rindul meu, ci sistemul de drept

nu se poate intemeia pe o valoare sau alta fhri si trimiti in umbricelelalte valori sau ftrI si ajungi sd limiteze acea lzloare, dar s,i cd nicio

lege, proceduri sau sentinfi. nu ar trebui si fie striini de valori limurite.

267

269

Declinul califictuilor

Partea a VI-a: FUNCTIONAREAJUSTITIEIPrivatizarea justiflei. O istode elocventi

Cultura dreptului...

Sensul justif ei........

299

307

372

Cine apiri statul de drepti

Justigia in impas

Justilia injustiStatul disciplinar

Sofisme ftecvente

Partea a \4I-a:JUSTITIE $I INTEGRITATECoruplia 9i temele uitate

Ipocrizia "corectiru&nii politice"

B i] li.a grof e s e I e c t iQ ii

377

381

Des?re outor

394

398

Valorile in drePtul Pozitiv

MulEi cetdleni iau legile 9i sistemul de drept gi deciziile justiliei ca

pc ccva dat, oarecum indiscutabil, care nu ar mai fi de examinat. De la

dcviza oarecum nofmalt Pentru cetdleanul con$tient' ,,sA resPectlm

lcgilc ceti!ii!", cum cerea, plin de demnitate, Socrate, chiar dupi ce su-

fbrise o condamnare nedreapti, se ajunge, tacit sau explicit, la a lua

rccste legi, chiar in formularea 1or uneori confuzl, sau deciziile justiliei,

lic ele gi eronate, ca ultimul cuvint a1 drepti,tii.

Este, desigur, ceva de salutat atunci cind oamenii resPecti legile 9i

rlcciziile justiliei. Numai cd ar fi cazul ca 9i legile, dar s,i intelpretarea si

rplicarea lor si respecte faptele 9i oamenii!

Aga cum se observi tot mai mu1t, mai ales in liri care mai au de

lucrat la propria culnrri a dreptrilui, nu se face distinct'e intre mdref,a,

lxrtem spune sublimul legii 9i al justiliei, 9i punerea 1or in aplicare.

Adesea aceasta din urml este neprofesioniste, lipsiti de cons,tiinta

vtlorilor gi mai ales de morall gi, in fapt, blamabiln. Nu avem in aceste

c',rzuri de a face cu Justida, ci cu ,justilie injustf', in mod frecvent cu

,justifie politici", daci nu chiar cu una ,l'ulgarf'.Pe de altd parte, in firi cu justit'e deocamdati confuzi s-a intirit

curentuljustiliarilor care cer ,'nearnestec" in treburile justiliei, ca 9i cum

,itrstiliari ar fi ins,igi ingerii. in acest fel s-a gi ajuns pe nesimJite la ceea

cc se cheami astizi ,juridismu1".Nu mai este vorba de acea conceplie in care prevederile formale ale

Codurilor juridice se aplici necondi,tionat de contexte' Nici de acea

situalie in care, de pildi, atunci cdnd cineva murea de foame 9i fura o

bucati de piine, era condamnat in numele dreptr:lui de ptoptietaLte. Este

vorba de altceva- de c7ncePlia, de Ia lnceput rudirnentard, duPd. carc t2t ceea

ce este atins de aurajustiliarilzr arf de neclintit li de nediscutat.

24 Arnnrr Manea

Spre exemplu, in Rominia ultimilor cincisprezece ani s-a ajuns la

exaltiri, ce ::'ede^zd. im nJtitate civici, de genul ,,si nu comentem

deciziile justiliei!". Aceasta in vreme ce deciziile justiliei erau de multe

ori diletante 9i abuzive!

Apiritorii unei asemenea raportiri pline de supugenie la justiEie

invoci, asa cum se stie, ,,lupta cu coruplia!". Si trecem peste faptul ci in

aceasti ,,luptd" este vorba de un obiectiv politic, desigur de salutat, dar

nu de vreo componente a justiliei. Chiar daci, in general vorbind,

justitia nu are cum si {ie toleranti. cu coruptia - cu coruplia din societate

9i din propriile rinduri! Numai cd tocmai sub ,,lupta" aceasta coruPtia,

mare, mijlocie 9i micd, este acum, la orice examinare serioasi, mai mare

ca oricdnd in Rominia.

in plus, au proliferat gi alte maladii ale exaltirii de care vorbeam.

Bun[oari, se combate verbal corupgia, dar nimeni nu se atinge de pa-

gubele suferite, chiar 1a fumrri evidente din bunul public, spre a {i recu-

perate. Sunt dovedite ingerinlele serviciilor secrete in justigie, inclusiv

pe calea unor protocoale secrete, ca in nicio alti gari. Capacitatea jus-

tilei de a limuri infiactiuni, cum este, mai nou, comerful cu fiinte uma-

ne, este redusi. Nedreptigile, ca urmare a tuturor acestor situatii si a

altora, nu sunt negJijabile.

Nu este de mirare cd prestigiul justiliarilor este scizut Ptintrecetilenii care sunt neyoiti si 1e suporte deciziile adesea aberante. $i, ca

alt fapt grditor, niciun stat nu 9i-a lisat cetilenii care au ajuns si incalce

legi pe teritoriul Romdniei la mina,justiliei" carpatice. Daci a existat o

ganse, i-a extuas ori s-au extras.

1.

Trebuie mereu accentuat ci legi1e, sistemul de drept gi aplicirile

1ui nu vin nicidecum de niciieri. Ele nu sunt in sine, ci sewesc unui scop

gi exprimi, asadar, ceva. Ce exprimi, este, desigur, in disculie. Si ne

oprim la dreptul pozit; - ansamblul legilor care functioneazi intr-un

stat la un moment dat.

JUSTIJIA 9i VALORITE

Nrr mai are trecere credinla ci legile 9i sistemul de drept sunt

' rlrrn;iu vointei divine. Legitimarea religioasi a dreptului s-a pribugit

rrr , ,,r rtliliile nedreptd.tilor evidente, care nu se mai puteau pune in seama

lrrr l)rrrnnczeu, si ca urmare a voinlei comunitdtilor moderne de a-gi da

, l, rrrsclc legile.

Nrr mai are trecere nici ideea ci legile exprimd, ca ansamblu, o

, , 'r( ( l)lic asupra lumii. Legile exprimi, in intreg sau fragmentar, con-

1,r r rlrr irr, s au relativizat atdt de mult ca urmare a dezvoltdrii spirinrlui

, rrtir', irrcit nu mai sunt luate ca suPort nici in cunoastere 9i nici in

, lrrlirrrri de drept. Pe de altd parte, sistemele de drept s-au adaptat tot

rrr,ri rrrtrlt la contexte ale relalilor de putere, pind la a se subordona

,ri (:,1()Ill.

Mri nimeni nu mai crede ci legile 1in de weo,,naturi" a lucrurilor,

,lrrr rrrornentul in care ,,natura lucrurilor" s-a dovedit a fi greu de gisit.

l ..r lroltc {i cel mult plauzibili, dar dovedirea ei nu a reugit pdni. acum.

I \' r lcrrsupra, stiintele moderne arati cd. nu ne putem aPropia de realitate

l,rrlr lnumite ,,prealabile", cum sunt, de pildn, condi,tiile de Jimbaj 9i

,rpiuirlura experimentelor. O ,,naturi" ca atare, adici identificati {hrd

rrrijlocirca conditiilor procesului de cunoagtere, nu ne este accesibili.( ) altd rezolvare a intrebirii cu privire la ceea ce exprimi legile este

, ,, ,rrsamblul 1or exprimi voinla celor care au ajuns la conducerea unui

',rirt siru a unei societdli. Desigur, cind vezi cdt de inflexibil apiri cei

,ir( controleazi ierarhiile statului solulii eronate (cum ar fi, 1a noi,

,r:rt:rzi, numirea de 9efi la justilie dintre Persoane mai Pulin calificate,

,lrrr controlabile; efortul de a bloca reforma unei justilii care nu func-

1 r.r rcazd 1a parametrii dorili; respingerea secliei de abordare a abuzurilor

rrr jrrstifie etc.), po$ fi inclinat si crezi ci legile, justilia in gencral, sttnt

vointa celor care conduc la un moment dat. Numai ci, cel putin in

,lcrnocratii, este de asumat ci, in principiu, legile nu le stabilcgtc o

po soani si nici un grup, ci o comunitate, prin proceduri limurite ale

t lcrnocratiei.

25

Arnnrr Mrncl

Un rispuns 1a indemini este cd. legile exprimi interesele unorgrupuri care izbutesc si controleze economia qi statul. Este adevirat cilegile favortzeazd inevitabil interesul unora gi mai pulin al altora, de laun moment dat. Numai ci rispunsul acesta nu ia in seamd pretentiadreptului de a fi ceva deasupra intereselor grupurilor si nu permite exa-

mindri empirice cu suficientd precizie.

2.

Opinia mea este ci, pentru a stabili ce exprimd dreptul pozitiv,putem 1ua ca punct de plecare dreptul modern - a&ci dreptul rezultatdin secularizare, din criza metafizicii si din pirisirea opticii naturaliste,

ca si din pirisirea mai noui a sociologismului si economismului.in toate acestea dreptul este subordonat.

Or, draftul a dabdndit o autonornie in raPort cu foctorii ircvocali

.ldinesari. Si e1 a trecut numeroase ,,praguri" ale istoriei, incorpord.nd

,,invitarea" din experiente mai bune, gi ridicd, pe drept, pretenli de

valabilitate universali. Dreptul modern este exemplul concludent.

Prin drept modern avem in vedere astizi sistemul de drept ce se

regiseste, in mare, in tdrile care au preluat piese cheie din democratiile

englezd, francezd, germani gi americani, inclusiv in girile EuropeiCentrale si Rdsiritene de dupn 1990. Este un sistem de dre?t cqracterizat

de luarea persoanei ca ?unct de ?lecare si subieX de drept, deci de persanalism,

cu tat ceea ce acestut implicd: recunoasterea de libertdli li dre?turi inalienabile

ale ornulu| pluralism politic, alegeri libere, parlamentarism. Este un sistem

de drept caracterizat apai de formalism, in lnleksul cti kgile au o farmd,dsfel tncdt se a?licd tuturar cazurilor similare, ;i de legalism, legea apli-cdndu-se tuturor acestor cozur| dincolo de persoanele imp/icate.

Sunt de pirere cd trebuie st lisim la o parte rispunsurile evocate

mai sus - de la considerarea dreptului ca expresie a vointei divine,

trecand prin considerarea lui ca expresie a viziunii asupra lumii sau

expresie a naturii lucrurilor, la invocarea vointei conducerilor sau a

intereselor unor grupuri. Niciunul dintre aceste rispunsuri nu di seama

IUSTITIA si VAL0RILE

.rrirr (lc concretetea dreptului in relagiile dintre oameni, cit 9i de

,rrrtrrrrorrlia dreptului. Nu ne rdmdne dec,it sd ne asumdfti cii arirc regle-

rrrrtt/trc de drept ;i arice sistem de dre?t este inttituire, din partea unor

,',t ttrt i orgoniza.,ti aariat ?e scena istariei, ce include raportarea la valori.

Slrrc a face de la inceput intu;i:Jrv1. teza' iar cdteva exemple din

,lrr'lrtrrl pozitiv al Rominiei actuale. Buneoari, in Codul muncii salr

1 ,,1,,;r 23 din 2003 se prevede: ,,orice Persoani este liberi in alegcrca

l, ', rrlrri de munci gi a profesiei, meseriei sau activitilii pe care urm(r:rzi

',,r , r plcsteze". Este evident cA legiuitorul a ales si extindi aria libcrtirlilor

rrr,fivirlrrale la alegerea muncii. in Noul Cod ciztit (2011) se prevede ci.,(lr(l)turile pirintegti se exerclti nurnai in interesul copiilor". Aici

l, liirritorul a consacrat grija fali de noile generatii. in Contractul colectirt

,/r ttrtrtrcti sau Legea 62 din 2071se scrie: ,,negocierea colectivi la nivel

,lc rrrritirte este obligatorie cu conditia ca unitatea si nu aibi mai Pulin, l, .l I de salariali". Legiuitorul a protejat luarea de decizii cu Participarea

' , l, rr implicali.

I)au qi citeva exemple de valori ce lipsesc din momentul in care

lrl'scsc reglementirile de drept. De pildn, cum oricine Poate compara

,rrrrirrr, in Canstitulia Rom,lniei (1992), ,demnitatea umani", in loc silir' prlmati, precum in 1egi1e fundamentale ale Statelor Unite sau

( icnrraniei, printre ,,principiile" statului de drept democratic, este pla-,,rtrr Il articole referitoare la ,,valori". Diferenla a fost, aldturi de altele,

, i lrlratati copios de procurori cu slabd pregitire din DNA, interesati si,,rrtisfirci interese politice, pentru a realiza, incilci.nd flagrant,,demnitatea

rrrrrrui", ceea ce un stat de drept nu admite: arestiri filmate in trafic ale

,rrr,rl demnitari cdzutj in dizgratje, justilie la televizor, scurgcri de date

' r( .onfirmate din dosare, amenintiri cu dosare, manipuliri ale dosarelor,

,,rrrlucrarea cu serviciile secrete in stabilirea sentintelor, distrLtgcrot rc

I ,r r t atiei persoanelor prin giredicuri juridice si mediatice. Cu o con stitt r tic

( ( ur fi acordat o pozife de,,principiu" - deci evident mai Putcrnicit si

rrrrri bogatd in obligalii de protejare a persoanei umane - pentru ,,dcm-

rrirrrtea uman6" gi ar fi derivat implicaliile, astfel de practici degradante

27

Arnntr Mancl

ar fi fost mdcar impiedicate. Spun ,,micar impiedicate", cici, evident,cind ajung sd decidi oameni nepregitili gi abuzivi,legea singurd nu este

stayili si nu ajunge. Valoarea ,,demnitate umand" este astfel eliminatidin societate sau mecar ignorati.

Mai putem da exemple de valori slibite ca urmare a lecturii in-corecte a unor legi. Aceeagi Constituyie a Rorndniei este elaborati inorizontul unei republici parlamentare, cu atribute ale pre;edintelui,conceput in general ca factor mediator 1a nivelul statului, usor intdritetextual in comparatie cu Polonia, Ungaria, Cehia sau alte democratii de

dupn 1990. Conform Constitutiei, pregedintele, cum se prevede expressis

z,erbis, ,desemneazi". Este vorba de desemnare la ocuparea functiilor de

prim-ministru, 9efi din justigie - procurorul general, procurorul sef a1

DNA, alti procurori 9efi -, sefi ai serviciilor secrete si alti gefi de instiruliide forti. Numai ci, odati cu accesul in funclia de presedinte al unorpersoane {hri scrupule fati de rafinamentele juridice gi dispuse la

incilcarea legii fundamentale, expresia ,,desemneazi.", care a fost inte-leasi. de pirintii ConstituTiei ca numire dupi o proceduri. ce exclude de-cizia unipersonali, a fost conotati tacit drept numire unipersonala.

Nicio Canstitulie din lume nu poate fi atit de detaliate incar siimpiedice asemenea modificiri ale conotaliei termenilor ei. Pe de altd

prte, depinde de aameni incatro se duce aplicarea unui articol de lege.

in Rominia actuali este limpede si un fapt - anume ci nefiind vreo altiptecizare a desemnirii, aceasta este asumati samavolnic ca numire de

citre o persoani. Valoarea ce consti in cultivarea desemndrilor bazate

pe multiple voci in cadrul statului este practic trddati.Valori sunt implicate - fiind respectate sau incilcate - 9i in aplicdrile

dreptului prin sentinte in tribunale. La. o anzlizl. de dosare juridicerezult6, repede constatarea cn, de pildn, in Rominia se dau sentinte cu

inchisoarea pentru fapte in care in Franla, Germania, Polonia, Ungaria,de exemplu, se dau amenzi - ceea ce denoti ci valoarea ,,respect a1

persoanei umane" este in suferinti. Se dau sentinte arbitrare in raport cu

probatiunea - ca de exemplu, o judecitoare se leuda cd nu i-a permis

JUSTITIA Si VALORILE

{ ,,rlrrl penal, dar ar fi dat unei persoane douizeci de ani de inchisoare,

, rr rL ll sine putere - dovadi ci resPectul Persoanei nici nu este cunos-

, rrL N{r se reuseste ducerea la capit a unei anchete privind traficarea de

l,(( 1ir)cre) deqi este unul dintre cele mai grave 9i inumane fenomene din

',, x iclrtea romaneasci actuali, ceci Prefuirea sorlii oamenilor este mici.

lrr rrrclrisori, delinutul este supus unei umiliri otgantzate, deja prirr

,,,rrtlitiile in care este plasat 9i uitat - probi a unei opinii primitivc

,1, r,1'r'c demnitatea umani.

3.

Agadar, articolele de lege, legile, sistemul de drept 9i aplicirile lui

, rlrlirni valori, iar unde valorile nu sunt prinse in formulirile dreptului

, l, rrtr mai ajung destul la realitate in relaliile acelei societili. Putem da

,, rrrrn de aceasti situalle observind o structurd specifici a legilor.

iniuntrul unei acliuni - de Pilde, o dezbatere parlamentari' un act

,rrlrrrirristrativ, o sentinti judeci.toreasci, un delict - deja Hans Kelsen a

,lit/itts ux act perceptibit ;i un sens, acesta din urmd fiind stabilit tn ahd

/\o/t, ?rintr-o reglementare legald. Sensul acesta este obiectiY, spre

,l, ,,scbire de sensul subiectiv legat de triirile persoanei. Pot, de pildn' ca

rrrtlivid, sd am in vedere rizbunarea mea pe cineva, dar sensul obiectiv

.'1','r'c rbia arunci cend actiunea mea se raPorteaza la drept. in orice

.r,tiune se poate distinge actul percePtibil si sensul in raport cu

rrr,lcmentirile ce au cipitat forga legii.

Putem face de acum un pas inainte in a rispunde la intrebarea cu

1,r ivire la ceea ce se exprimi in lege observdnd ci acest sens obicctiv, care

.r,tc de fapt cel juridic, conste in promovarea unei valori. ln cxcrnplclc

,lrrtc mai sus, legiuitorul a promovat valori ca libertltet pctsoittrt:i irr

,rlcgcrea muncii, grija pentru cei in formare, resPectiv pirrticipitlcl

lx lsoanelor la decizii ce le vizeazd'. Vom gisi multe valori in clif-critc

l, (i, cici legile sunt de fapt, alnturi de regulile moralei, principala ftrrmr-r

(,rqirnizati. in care se promoveazi Yalorile in societate.

Axonrr Mlnea

Raportarea la valori este ceva imanent, inevitabil in propozililedreptului, chiar daci avem nu numai ,,valori poitive" - mai multilibertate, grija pentru noile generatii, protejarea proprietAlii qi altele -,ci si ,,valori" negative - oprimarea, tinerea in subordonare, ln umilinti si

a1te1e. Nu numai atat - intemeierea oricirei reglementiri trimite in cele

din urmi la o valoare. fi intelpretdrile prevederilor legale se fac in lu-mina unei valori. Chiar metodele de interpretare formalizate includvalori. Nu mai vorbim de deciziile juridice, care sunt consecinta legii, a

metodei de interpretare si a interpretirii insesi.

Inversul este adevirat, de asemenea. Nu se Pat ?rcnova talori la

tcara societdtii JlArd reguli de morald / reglementdri de drept. Ordinea de

dre?t este defa?t cea care aduce cel tnai energic valarile tn oiala comunitdlilarconoertindu-le in reguli de com?ortament sancfionate de instinyii, aai'frctu:i dc toate, deforta st.ltului.

Asa stind lucrurile, intrebarea care se justilici tot mai mult nu mai

este daci legile si ansamblul lor, propoziliIe dreptului in general se ra-porteazd.la.valor'. intrebarea stringenti este in ce constau aceste valori.

4.

Vreau si lErgesc disculia, in scopul unei infelegeri mai profunde,

aducand in discutie, cit se poate de succint, rispunsuri de referingi gi

comentd.ndu-1e. Revin, agadar, la l/letzsche, cu care tncepe defuPt, in criza

conniinteijuridice din tim?ulnzstru, rejlectia asupra a ceea ce exprimii legea-

Este de observat din capul locului ci, 9i dupi ce a inceput

fructificarea ideilor 1ui despre drept (vezi Peter Goodrich, Mariana

Valverde, ed., Nietzsche and Legal Theary,2005), filosoful este neglijat

de jurigti. Explicalia poate fi aceea ci Nietzsche pune chestiunile

societitii in termenii generali ai cunoasterii, moralei si filoso{iei culturii,de la inceput insuficient specificati pentru drept.

Bundoztd,, in Nasterea tragediei, Nietzsche vede lumea moderni, cu

toate prestatiile si institutiile ei, concentrate in Socrate gi cei care l-auurmat. De la acegtia vine ,,convingerea ce atribuie stiintei si cunoasterii

JUSTIJIA 9i VALORILE

1'tcrcir unui panaceu universal 9i consideri eroarea ca riul in sine"

I I ), ld A?olla la Fazrr, Ed. Meridiane, Bucuregti, p- 248) ' De aici vine o

,,, rrllrrlir alexandrini, cate are nevoie de o clasi de sclavi; dar, in con-

r,l.rrrtijle ei optimiste despre existenti, ea neagd necesitatea acestei

, Lr',,; rle aceea, cdnd s-a spulberat efectul formulelor seducitoare si

.r r'1, r(i7,iante despre odemnitatea omului" si "demnitatea muncii",

.r, r'rrsti culturi este sortiti unei infricogitoare nimiciri" (p. 262). Drclrtrrl

, tc cviclent inclus in lumea moderni gi in destinul acesteia.

ln Faloasele ! dezavantajele istariei ?entru ztiald (1874)' Nictzscltt:

rrr, lrr,lc dreptul in istoria a cirei cultivare in exces incepe sir dcbusolczc

',r'rrrl si mai ales si-l transforme intr-un caFtiY ale evenimentelor, fhri a

rrr,ri prrtcr sd fie in relalie cu sinele sdu Profund. El spune ci,'o cantitate

, r, r'sivr-r de istorie face ca omul si inceteze din nou, iar {hrd acea acoperire

r ,rrrislolicului el nu ar fi inceput niciodati gi nu ar considera si inceapd'

\ l ,t,t Nrrlzen und Nachteil der Histarie fir das Leben, Diogenes, Ziirich,

l';lr.l, P. 13). Timpul nostru, continud filosoful, este lovit de asemenea

, \, (:r, irrr aceasta se poate sesiza in,,privarea de claritate, de naturalele a

, ,r r, ,rt i rrportiri la vialf' (p. 35). Unul din rezultatele excesului de istorie, al

r',r, 'r

isrrrului, ,privit cu totul emPiric-comun' este filistinul istorico-estetic

.rl ,,lrrrrtici (Bitdung), vech\'':J iste! gi in fel nou flecar (Schudtzer) asuPta

.r.rrrrlrri, bisericii gi artei, senzorul Pentru mii de sim,tiri, stomac de

', ,.rlur.rt, care nu qtie ce este o foame sau sete propriu-zisi" (p. 99). Iar

rntrrlrrtrrl la excesul de istorie este cultivarea ,,anistoricului", adicd a

, rprrr ilirtii de plasare intr-un ,,orizont delimitat", gi a,,supraistoriculrri" -,,lr,,r ,r ccea ce se ridici la,,eternitate" 9i,detagare" de ceea ce este.

It Genealogia moraki (7887) Nietzsche discuti dreptul iniuntrul

,,,, ,' rr lci si crede ci a gisit de unde vine ,dreptatea". El o leagi de actiunca

..., lrrvikrr" din ,,resentiment" impotriva nobililor. ,,Cel pugin sir lcPr(:7ir1t(:

,lr( l)rirrcr, dragostea, inlelepciunea, superioritatea - iati ambitit a<:cstor

,t ttt,ri tle jas, a acestor bolnavi! $i cit de dibaci te face o asemcncrl

.rrrrl,itic!... in rindurile 1or, deghizali in judecitori, sunt o multime dc

r . r.,l rr rr r irtori ce poarti neincetat in gurd., in gura lor cu buze tuguiate' ca pe

Arnnrr Mlncr

un scuipat otrivit, cuvantul dreptate. Fiind mereu gata sd-l azvdrle astpratuturor celor ce nu par a fi nemulgumigi 9i care igi urmeazi drumul cu

inima impicatd" (p. 132). Justilia existenti in societatea moderni, in-cluzind, desigur, dreptul, nu ar fi deci altceva decit efectul ajungerii la

supremalie in societate ,,a celor mai de jos", in ordine morali. Solu,tia nueste decit o ,,risturnare a tuturor valorilof', chiar ,,moartea moralei"existente, scotind din reprimare ,,vointa de putere".

Desigur, Nietzsche di mai cu seami. o critici a dreptului. El invocd

originea acestuia intr-o resturnare a valorilor care a adus in fali o

morali si o jurisdiclie a supunerii, in 1oc si dea curs unora ale afirmiriipotenlialului uman.

Iniliatorul pragmatismului american, Charles S. Peirce, a con-

siderat, in schimb, ci sunt trei tipuri de,,minli (minds)" in abordarea

lumii de citre oameni: cea a businessmanului, care se uiti la ceea ce este

in jur, obiecte 9i uneori oameni, pentm a face bani; cea a artistului, care

se uiti la obiecte si persoane pentm a crea opere caracterizate de

frumusete; si cea a cercetitodui gtiinffic, care este impresionat de

misterele lumii 9i cauti sd identi{ice tiparele ei. in optica lui Charles S.

Peirce, capacitatea stabilirii adevdrului 9i capacitatea inllptuirii justifieisunt atriburele supreme aJe omului.

Dar ceea ce ne intereseazi cel mai mult aici este faptul ci in con-

ceplia fondatorului pragmatismului este functional ,principiul social" -conform ciruia adexdrul ;i justelea se obtin ?rin proceduri constituite

istorice{te in cadrul deliberdrii nijlocite de limbd a oanenilor i sunt ex?ute

risturilorde eraore. Cultura noastri are acestcaracter funciarde organizare

controlati de oameni, ce infruntd ca intreg condiliile vielii, dar poate ficorectati sau chiar schimbati in noi condilii.

Pe acest fundal filosofic, Charles S. Peirce a elogiat migcarea

intelectuali prin care, deja in secolul al XII{ea, cdnd in Europa se

infiripau zorii Renagterii, se forma un mod de gindire orientat spre

insumarea experientelor si generalizare in forme cdt mai economicoase.

Cheia a fost come4u1, care a atras formularea de legi. ,,Legisla1ia civiln

IUSTI1IA Si VALORILE

l, r',t rrrloptutri in Europa, legea canonici a fost absorbitd; dreptul comun

,r lrr,rt ,r lrrrmi" (Charles S. Peirce, Selexed Writings (Values in a Unkterse

,'l ( ;hr ttit),1958, p.77). Legik ex4rimd exPerienie candensate ale cooperdrii

, t, r r r t r r l u / odatd cu conturarea conertului de produse

l\,l,rx Weber a l1rrt si lamureascd ceea ce este statul' ce aduce nou

,r,rtrrl rr(xlcrn 9i cum functioneazi acesta intr-o optici sociologici rigu

r,,,r,,,r, (listanlatd de orice considerente de alte nature (economic:l,

rrr, 'r;rlrr,

cstctici, filosofici etc.). Aga c vn sprne in Politih ak Beruf (1919) '

,,.r.rtrl ( stc lcea comunitate umani. care, iniuntn'r1 unui domeniu deter-

nrr,rr rrcesta: udomeniul, apa4ine indiciului - pretinde monopolul

1,r rr, r ii lizicc legitime pentru sine (cu succes)... [stattrl] este singurul izvor

,rl ,lr'lrtrrlLri la exercitarea puterii fizice (Gezaaltsamkeit)" (Schrften

| :;') t te22,2002, p. 513). Statul intreline prin acest ,,monopo1 a1 puterii

ti,r,, l, gitime " ,,do mina,tiz (Herrubaf)" unor oameni asupra ce1o al1i.

StrrlLrl modern este, la rindul sdu, spune Max Weber, o asociatie

I ,,rz.rtrr 1rc dominatie, care, iniuntrul unui domeniu, aplicd puterea fizicn

l r r r r,,r I lcgitim ca mijloc de asigurare a dominaliei Doar ctrela dezvoltat

'.rt,11rrirr ,,functionarilor de profesie", 9i a autonomizat-o, 9i categoria

,1,, ,lrticicnilor de profesie", care concureazi pentru Putere. in orice caz,

,,1, rv,,llarea politicii intr-o intreprindere' care pretinde o pregdtire in

lrl,rrr l)cr)tru putere gi metodele ei, asa cum au dezvoltat-o pafiidele

l r, ,,1, r nc, condi$oneazd acum separarea functionarilor publici in dorti

,.rtr'11rlii, in niciun caz rigSde, totugi limpede delimitate: funcgionarii

',1'r r i,rlizafi, pe de o parte, funclionarii politici, pe de alti parte"

I | ,t,. ''29-530). Deasupra lor se afld ,,politicienii de profesie".

Strrtul este legat de caracterul fundamental aI politicii. ,,Pentru noi

, 1,,

,lit ic.ro este asadar: nizuinli de a lua parte la putere sau de a influenta

rrrrl,rrrlirca puterii, fie intre state, fie iniuntrul unui stat, intre gr[Purile

,1, ,,:rrneni pe care acesta le cuprinde... Cine intreprinde politici

rr,rzrric;te la putere - fie ca mijloc in serviciul altor scopuri, ideale sau

,1.,istc, fie *de dragul ei insesi": Pentrx a degusta sentimentul de