STEFA N ZWEIG

ERASMUS TRAD U CER E DE EUGEN RELGIS

EDITURA "N Al ION A LA-C lOR NE 1" S. A. - BUCURETI www.dacoromanica.ro

ERASMUSDE ROTTERDAM

www.dacoromanica.ro

STEFAN ZWEIG

ERASMUSDE ROTTERDAM

Traducere din germantide EUGEN RELGIS

ED1TURA NATIO N A L A-CIO RN Er S. A.BUCURE$T1

www.dacoromanica.ro

Am incercat sii aflu dacd Erasmus deRotterdam e din partidul acela. Dar unoarecare comerciant imi rdspunse:Erasmus est homo pro se". (Erasmuse totdeauna pentru el Insusi).- Epistolae obscurorum virorum, 1515

www.dacoromanica.ro

MISIUNE; INTELESUL VIETH.

www.dacoromanica.ro

MISIUNE; INTELESUL VIETII.

Erasmus de Rotterdam, altadata gloria cea maimare i mai luminoasa a veacului sail, este

astazi sa nu ne inelam -, abia mai multcleat un nume. Nenumaratele sale opere, conce-pute intr'o limba uitatk supranationalk in latinaumanistk dorm netulburate in biblioteci ; a-bia vreuna din aceste opere, odinioara universalreputate, mai rsbate pana in vremea noastra.Chiar infatiarea sa personala e greu de con-cretizat, pentruci licarete in penumbre i con-tradictii ; ea a fost mult umbrita de figurile maiputetrnice i mai pasionate ale altor reformatoriai lumii iar despre viata sa particulara suntputine lucruri amuzante de relatat : un om altacerii i al muncii necurmate, ii faurete ra-reori o biografie bogata in fapte. Inskchiar proprile sale fapte sunt ingropate iascunse in contiinta actualk ca i pietrele detemelie in cladirea terrninata. De-aceea, sa spu-nem dinainte, lamurit i pe scurt, ce face ca Eras-mus de Rotterdam, marele uitat, sa ne fie scumpi astazi, mai cu seama astazi: dintre toti scri-

www.dacoromanica.ro

IO STEFAN ZWEIG

itorii 1 creatorii Occidentului, el a fost cel din-tai European contient, cel dintai prieten actival path, cel mai elocvent avocat al idealului uma-nist, in intelesul sau universal i spiritual. ipentruca a ramas totui un invins in lupta pen-tru o mai dreapta i mai armonioasa oranduirca lumii noastre spirituale, aceasta soarta tragicaa sa il leaga i mai profund de simtamintele noa-stre frateti.

Erasmus a iubit multe lucruri, pe cari le iubimi noi: poezia i filosofia, cartile i operele dearta, limbile i popoarele i, fara sa faca deosebireintre toate acestea, el a iubit intreaga omenire,voind s'o inalte spre o moralitate superioara. 5ia urit numai un lucru pe acest pamant : fanatis-mul, care e inadevar expresia contrail a ratiunii.El insui cel mai nefanatic dintre toti oameniiun spirit care nu era poate de rangul cel mai inalt,dar avea tiinta cea mai larg cuprinzatoare, o ini-ma de o bunatate nu tocmai rasunatoare dar plinade leala bunavointa, Erasmus vedea in oriceforma a intolerantei intelectuale i morale boalaereditara a lumii noastre. Dupa convingerea sa.aproape toate conflictele intre oameni i intrepopoare, ar putea fi aplanate fara violenta prinreciproca ingaduinta, pentruca toate sunt doarcuprinse in domeniul omenescului; aproapeorice conflict ar putea fi rezolvat printr'o tran-sactie, daca agitatorii i instigatorii n'ar incordatotdeauna arcul razboinic. De-aceea, Erasmus a

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS IIcombatut oHce fel de fanatism, fie pe taramulreligios, fie pe cel national sau intelectual-filo-sofic, cad fanatismul e distrugatorul inascut 1jurat al oricarei intelegeri; ura pe toti inda-ratnicii i pe cei- cari privesc numai inteo parte,fie ca purtau odajdii preoteti sau toga profeso-ral, pe ganditorii-manechind i pe zeloii dinoHce clasa sau rasa, tali pretind peste tot ascul-tare oarbi fata de propria lor parere i numescerezie sau mielie oHce alt mod de a vedea. Dupacum el insui nu vroia sa impuna nimanui con-ceptiile sale proprii, tot astfel se impotrivea cuhotarire oricarei constrangeri din partea uneicredinte religioase sau politice. Independenta ingandire, era pentru dansul ceva dela sine inte-les. Acest spirit liber vedea o saracire a multi-plicitatii divine a lumii, and cineva se urca laamvon sau la catedra i vorbea de adevarul saupersonal ca de un mesagiu pe care Dumnezeu i1-a suflat in ureche, lui i numai lui. De-aceea,cu intreaga putere a inteligentii sale isbitoare iscanteietoare, el a combatut o viata intreaga, intoate taramurile, pe acei fanatici cari vroiau siaibi totdeauna dreptate; a luptat contra proprieilor nebunii i numai in foarte rare ore fericite,ii 'Idea de danii. In asemenea momente de in-dulgenta, fanatismul cu fruntea stramta ii apa-rea numai ca o marginire a spiritului, vrednicade copatimire, ca una din nenumaratele formeale acelei Stultitia", ale carei mii de varietati

www.dacoromanica.ro

12 STEFAN ZWEIG

gi de manifestari le-a clasificat gi le-a caricatu-rizat in chip atat de desfatator in al sau Elogiual Nebuniei". Ca adevArat om drept, lipsit deprejudecata, el intelegea gi compatimia pana gipe cel mai invergunat dugman al sail. Dar, inadancul sail, Erasmus a gtiut totdeauna c fana-tismul, acest duh nefast al naturii omenegti, vadistruge acea blancla lume launtrica a lui, proprialui viata.

Caci misiunea gi intelesul vietii lui Erasmusera : oranduirea armonioasa a contrariilor in spi-ritul umanitatii. Din fire, el era facut sa atragi,sa lege; ca sa vorbim ca Goethe, care respingeaca gi dansul toate extremele, el era o natura co-municativa". Orice rasturnare violentA, orice tu-multus", orice tulbure galceava a massei, contra-ria simtamantul sau fata de realitatea clara a lu-mii rationale, al carei ticut gii credincios mesagerse simtea indatorat sa fie. Mai cu seama razboiul,forma cea mai grosolana gi mai brutala de a de-cide asupra unei opozitiuni luntrice, ii pare in-compatibil cu morala gi gandirea omeneasca. Artarara de-a atenua conflictele prin intelegere amia-bil, de a limpezi confuziunile, de a desface in-curcaturile, de a tese din nou ceea ce s'a destra-mat, de a gasi deasupra divergentelor un interessuperior cornun toate acestea erau puterea pro-prie a geniului sau rabdator. Din recunogtinti,contemporanif numeau cu drept cuvant eras-mica" aceasta vointa de intelegere, cu efecte atat

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS 13de multiple. i omul acesta vroia sa catige toatilumea la acest erasmism".

Pentruci intrunia in el insui toate formelecreatiei, fiind poet, filolog, teolog 1 pedagog,credea ca gi ceea ce-i in aparenta ireconciliabil iipoate gasi legatura armonioasa cu intregul uni-vers; nici o sfera n'a ramas inaccesibila sau stra-ina artei sale impaciuitoare. Pentru Erasmus nuexista nici o contrazicere morala intre Isus iSocrate, nici o punte de netrecut intre invataturacreting i intelepciunea antica, intre cucernicie1 etica. El, preotul hirotonisit, primea pe pa-gani in imparatia sa spirituala 1, aa cum il in-demna toleranta, ii aeza fratete printre parintiiBisericii. Filosofia era pentru dansul o alta for-ma a cautarli de Dumnezeu, tot aa de curatiinsa ca i acea a teologiei; credinta cu care pri-vea spre cerul cretin, nu era mai mica decatrecunotinta fata de Olimpul grecesc. Renaterea,cu exaltarea ei voioasa, senzuala, nu-i 'Area calui Calvin i celorlaltai zeloti -dumana Refor-mei, ci sora ei mai libera. El, care nu era stabilitin nici o 'tug i se simtea in toate acasa la el, celdintai cosmopolit 1 european contient, nu recu-notea superioritatea vreunei natiuni asupra al-teia i, de oare ce i-a deprins inima sa pre-tuiasca popoarele dupa spiritele lor cele mai no-bile i mai desavarite, ele ii pareau toate demnede a fi iubite.

Telul propriu zis al vietii sale era sa ia asupra

www.dacoromanica.ro

14 STEFAN' ZWEIG

lui mareata incercare de-a chema pe cei cu gan-duri bune, din toate tarile, rasele gi clasele, gia-i aduna i'nteo mare uniune a oamenilor instru-iti. i, dup ce a ridicat latina (aceastA limba atuturor limbilor) pfini la o noua forma de arta,facand totodata din ea o limba de intelegere uni-versala, el crea pentru popoarele Europei o formaunitark supranationala, de gandire gi expresie.Aceasta e o fapta de neuitat, degi a durat numaio oil in istoria lumii 1 tiinta sa vasta privea curecunogtinta inapoi, in trecut; iar credinta luise avanta plina de incredere in viitor. Insa refuzastAruitor sa priveasca acele elemente barbare alelumii cari, cu natanga fautate, cu necurmata dug-manic, tind sa incurce gi sa schimbe oranduireadivina. Numai sfera superioark acea care creazagi modeleaza, il atragea frfitegte gi a conside-rat ca o datorie pentru orice adevfirat intelectualIA prelungeasca gi &A largeasca spatiul acesta,pentru ca el BA cuprinda candva intreaga ome-nire unitar gi curat precum e lumina cerului.Cad aceasta era cea mai intima credinta (gi tot-odata frumoasa, tragica gregala) a acestui uma-nism timpuriu. Erasmus gi ai sai credeau ca pro-gresul omeniril e posibil prin luminare gi na-dajduiau in capacitatea de educare a individuluica gi a colectivitatii printr'o rispandire mai ge-nerali a culturii: scrierea, studiul gi cartea. A-ceti idealigti aveau o migcatoare gi aproape reli-gioasa incredere in aptitudinea de inobilare a na-

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS 15turii omenegti, prin cultivarea perseverenta, prininvataturi gi cetit. Carturar care credea in carti,Erasmus nu s'a indoit niciodata ca se poate predagi invata in mod desavargit tot ce este moral. iproblema unei depline armonizari a vietii ii giparea garantata prin aceasta umanizare a ome-nirii, pe care i-o inchipuia foarte apropiata.

Un vis atat de inalt era, de bung seama, menitsa atraga ca un magnet puternic pe cei mai bunidin toate tarile. Omului patruns de simfamintemorale, i se pare totdeauna neinsemnata gi hi-merica propria sa existent, dad el e lipsit deideea consolatoare, de iluzia sufleteascfi inlta-toare, ca ar putea contribui gi el, ca individ, curavna gi influenta sa, la desvoltarea morala a in-tregii lumi. Prezentul nostru sa fie numai otreapta spre o mai inalta desavargire, numai opregatire pentru un proces vital mult mai per-fectionat. Cine gtie sa adevereasca printr'un nouideal aceast putere de a nadajdui in progresulmoral al omenirii, acela devine conducatorul gene-ratiei sale. Aga a fost gi Erasmus. Momentul eradeosebit de prielnic ideii sale de unificare euro-peana in spiritul umanitatii. Cfici marile desco-periri 1 inventii dela sfargitul secolului, inoireagtiintelor gi artelor prin Renagtere au devenitiaragi de mai mult timp un fericit eveniment co-lectiv, supranational, al intregii Europe. Pentruintaia oara dup nenumarati ani de asuprire, lu-mea occidentala era din nou insufletita de incre-

www.dacoromanica.ro

16 STEFAN ZWEIG

derea in misiunea ei 1 din toate trile curgeauspre albia umanismului cele mai bune puteri idea-liste. Fiecare vroia si fie cetatean cetatean uni-versal in aceast imparatie a culturii. Im-parati 0 papi, printi 0 preoti, artiti i barbatide Stat, tineri 0 femei, se luau la intrecere, in-struindu-se in tiinte 0 arte. Latina deveni limbalor comun, frateasca, intaiul Esperanto al spi-ritului. Pentru prima oara s proslivim aceastafapta 1 dela prabuirea civilizatiei romane, ocultura europeana comuna era pe cale sa se for-meze din nou, in republica invatatilor lui Eras-mus ; pentru intaia oark telul unui grup idealisti fratern nu mai era vanitatea unei singure na-tiuni, ci prosperitatea intregii omeniri. 5i aceastacerinta a intelectualilor de a se uni intru spirit,aceasta tendinta a limbilor de a se intelege intr'olimba supremk aceast ravni a natiunilor de a seimpaca definitiv intr'o supranatiune, acest tri-umf al ratiunii era 0 triumful lui Erasmussfanta sa ora istorick ins scurta 0 trecatoare.

De ce nu putea sa dureze o imparatie atat decurata ? Dureroasa intrebare. De ce nu prindintotdeauna tocmai aceleai inalte 0 umane idea-luri ale intelegerii spirituale? de ce erasmismul"are atat de putina putere realk asupra unei o-menirircare cunoate totu0 de mult absurditateatuturor ostilitatilor ? Cu parere de eau, trebue samarturisim i sa recunoatem Ca massele largiale poporului nu pot fi niciodata deplin satisfa-

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS 17cute, de un ideal ce are in vedere numai prospe-ritatea generala. La naturile mijlocii, ura intune-cata igi cere gi ea dreptul pe ringa curata puterea iubirii, gi egoismul individului vrea & tragarepede gi un folos personal din orice idee. Con-cretul, palpabilul va fi totdeauna mai accesibilmassei cleat abstractul; de-aceea, in politica, vaprinde totdeauna mult mai ugor acea deviza care,in locul unui ideal, proclama un antagonism oopozitie comodi, lesne de inteles gi de indrumatimpotriva unei alte clase, a unei alte rase, a uneialte religii. Caci fanatismului ii este mult maiugor sa aprinda, cu ajutorul urii, flacara sa ne-legiuiti. Un simplu ideal de solidaritate, un itlealsupranational, pan-uman ca acel erasmic, se lip-segte, dimpotrivi, de un tineret care se las im-presionat pe cale optici, vroind sa vada in ochipe adversarul gata de lupta. Acest ideal nu pro-duce niciodati acelagi imbold elementar ca acelcare se izoleaza cu mfindrie gi, de fiecare data,arata pe dugmanul de dincolo de hotarele pro-priei sale OH gi in afari de propria sa comuni-tate religioasa. De-acea va isbuti totdeauna maiugor spiritul de partid, care indreapta intr'o a-numita directie vegnica nemultumire omeneasci.Umanismul, invatatura erasmica 'Irma, care nu areloc pentru nici o ura patimag, igi pune eroica girabdatoarea strlduinta intr'un tel depirtat gi abiavizibil; invatatura aceasta este gi ramane un idealspiritual aristocratic, cfita vreme natiunea euro-

www.dacoromanica.ro

18 STEFAN ZWEIG

peana (poporul pe care-1 viseaza pentru dansa) nudevine o realitate. Deopotriva cu idealigtii gi cu-noscatorii naturii omenegti, partizanii unei vii-toare intelegeri a intregii omeniri, trebue sa gtielamurit Ca' opera lor e necurmat amenintata devegnicele impulsiuni irationale ale pasiunii. Ei saramana congtienti gi devotati, gtiind totugi ca incursul vremurilor puhoiul fanatismului, ivit dinadfincimile primitive ale instinctelor omenegti, vapotopi gi va rupe mereu toate stavilarele : a-proape fiecare noua generatie traegte o asemeneareactiune gi atuncii datoria ei moral e sa-i su-pravietuiasca fara tulburari gi rataciri launtrice.

Tragedia personala a lui Erasmus resid5 insain faptul ca tocmai el, cel mai ne-fanatic, cel maianti-fanatic dintre toti oamenii, a fost tarit in ceamai salbateca deslntuire a pasiunilor national-religioase ale masselor pe care le cunoagte istoria

gi aceasta, chiar in momentul cand ideea supra-nationali stralucea pentru intaia oara, biruitoare,deasupra Europei. In general, acele evenimentepe cari le numim de insemnatate istorica, nu aupatruns deloc pana in adancul congtiintii vii apoporului. Chiar marile valuri ale razboiului aucuprins in secolele trecute numai cateira popu-latii, cateva provincii. De-obiceiu, intelectualilorle era deajuns, in toiul divergentelor sociale saureligioase, si se tina departe de invalmageala, sapriveasca cu initna nepartinitoare deasupra pa-siunilor politice : in aceasta privinta, Goethe

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS 19a dat cel mai bun exemplu, continufind &Ali cre-eze neturburat opera sa intimg, in mijlocul tumul-tului rzboaielor napoleoniene. Uneori ins,foarte rar in cursul secolelor, se ivesc incordripotrivnice de o violentA atat de pustiitoare, incatlumea intreagA e sffigiata in dou ca o pAnzagi aceast uriagi sfAgiere trece de-acurmezigulfiecgrei taxi, fiecArui orag, fiecarei case, fie-ca'rei familii, fiecgrei inimi. Individul e cuprinsatunci din toate. pArtile de cumplita apAsare auriagei forte a masselor gi el nu se poate apAra,nu poate sc5pa de nebunia colectivi; ,un iuregatat de turbat al valurilor nu ingaduie nici ostare sigurA, lAturalnicA. Asemenea desbinari in-adevr universale pot fi stArnite prin ciocnireadugmanoasi a unor probleme sociale, religioasesau a oricAror alte probleme teoretice-spirituale.In fond, fanatismului ii este totdeauna indifeeentce materie ii a prilej s se inflAcfireze ; el vreanumai si ardA gi s mistuie, sA se descarce prinexploziile urii ingramAdite gi tocmai in acesteapocaliptice ore istorice ale nebuniei masselor,demonul rAzboului fringe cele mai deseori lan-turile ratiunii gi se n5pustegte liber gi plin debucurie asupra lumii.

Vointa individului e desarmat in aceste in-spaimantatoare momente ale nebuniei noroadelorgi ale desbinArii universale. Zadarnic incearciintelectualul sA se salveze in sfera isolatA a con-templatiei ; vremurile il silesc SA intre in Val-

www.dacoromanica.ro

20 STEFAN ZWEIG

maag, intr'o tabara sau in alta, la dreapta sau lastanga, sa se ataeze unui partid, sa asculte de olozinca. Niciunul dintre sutele de mii 1 milioa-nelor de lupttori, nu are atunci nevoie de maimult curaj, de mai multa tarie deck omul caresta la mijloc i care nu vrea sa se supuna niciunei sminteli de partid, nici unei credinte uni-laterale. 5i aci incepe tragedia lui Erasmus. Celdintai reformator german (i, de fapt, unicul,caci ceilalti erau mai degraba revolutionari decatreformatori), el a incercat sa inoiasca bisericacatolica, potrivit legilor ratiunii. Dar impotrivalui, a evolutionistului, a omului spiritual, largva-zator, destinul a trimis pe omul de actiune, peLuther, pe revolutionarul impulsiv, demonic, carea stfirnit violehtele populare germane. Cu o lo-viturfi a pumnului tau de fier, taranesc, docto-rul Martin fading ceea ce maim fini a lui E-rasmus, inarmati numai cu pana, s'a straduit saoranduiascfi cu sfiala i afectiune. Pentru secole,lumea cretina, europeani, a fost despicata indoua, catolicii contra protestantilor, Nordul con-tra Sudului, Germanii contra celor dela Roma:in acest moment nu exista pentru German, pen-tru omul occidental, decat o singura alegere, osingura hotkire : papista sau lutheran, dogmaBisericii sau Evanghelia. Insa Erasmus aceastae fapta sa metnorabila singurul dintre condu-ckorii acelei epoci, refuza s se alature unuipartid. Nu trece de partea Bisericii, nu trece de

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS 21partea Reformei, cfici e legat de amfindoug: deinvitgtura evanghelicg, pentru cg a cerut-o gi afavorizat-o cel dintfii, din convingere; de bise-rica catolicg, pentrucg apgra inteinsa ultima forrnmg religioasi unitari a unei lumi ce se prgbugia.Dar la dreapta sunt excese gi la stanga sunt ex-cese, fanatism la dreapta ca ti la stanga gi el,omul atat de statornic in anti-fanatismul sail, nuvrea sg serveascg nici unora nici celorlalte ex-cese, ci numai unicei sale norme: drepttii. Za-darnic se pune el la mijloc, ca sg salveze in a-ceastg invrijbire atotomenescul, bunul culturalcomun; gi astfel, ca mijlocitor, el se aflg in loculcel mai primejdios. Cu mainile sale goale, el in-cearcg sg amestece focul cu apa, sg reconciliezepe fanaticii dintr'o tabgrg cu ceilalti: strgduintgimposibilg gi de-aceea indoit de mgreatg. La in-ceput, atitudinea sa nu e inteleas in ambele ta-bere gi, pentrucg vorbegte potolit, fiecare din elecrede cg dansul poate fi cagtigat pentru propriaei cauzg. Insg, indatg ce ele igi dau seama cg omulacesta liber nu presteazg jurgmfint pentru nicio credintg strging gi nu vrea salgi dea spriji-nul niciunei dogme, ura gi batjocura se ngpu-stesc asupra lui din dreapta gt din stanga. Pen-trucg nu vrea sa aparting niciunui partid, Eras-mus se pune rgu cu amandoua: pentru mine,Guelfii fac cat Ghibelinii gi Ghibelinii cat Gu-elf ii". Luther, protestantul, rosti un blestemgreu asupra numelui lui; pe de alta parte, bise-

www.dacoromanica.ro

22 TEFAN ZWEIG

rica catolica puse la index toate cartile lui. Darnici amenintarea i nici defaimarea nu-1 pot urnipe Erasmus, spre a merge catre un partid saucatre celalt; nulli concedo, nu vreau sa apartinnimanui: el implinete 'Ana la sfarit acest ver-dict al sau; homo per se, om numai pentru elinsui, 'Ana la ultima consecventa. Impotriva po-liticianilor, a celor cari atita 1 indrumeaza s-preo pasiune unilaterala, artistul, omul spiritualin sensul lui Erasmus, are datoria de a fi intele-gator 1 impaciuitor, de a fi omul masurii i alcall de mijloc. El nu are & stea pe nici unul dinfronturi ci, singur, numai impotriva dumanuluicomun al tuturor cugetelor libere: contra ori-carui fanatism. Nu la marginea partidelor, nu lao parte caci artistul e chemat sa resimte tot cee omenesc ci deasupra lor, au-dessus de laznle, cornbatand exagerarile unora i ale celor-lalti, i aceeai ura funesta i absurda a tuturora.

Contemporanii 1 urmaii lui Erasmus au numitsimpla laitate aceasta atitudine a lui, aceasta ne-hotarire sau mai bine spus: aceasta vointa de anu se hotari 1 1-au batjocorit pe acest clarva-zator care statea in cumpana, socotindu-1 indife-rent i nestatornic ca bataia vfintului. Inadevar,Erasmus n'a stat teapan, infruntnd cu pieptuldeschis lumea intreaga: eroismul acesta steril nuera in firea sa. S'a aplecat cu prudenta inteoparte, s'a incovoiat adnc ca o trestie la dreaptai la stfinga ins numai ca si nu fie frnt

www.dacoromanica.ro

ER A S MUS 23si ca sil se ridice totdeauna din nou. El n'a purtatinaintea sa, cu mandrie, ca un chivot, marturia sade neatarnare, acel nuili concedo" al sau ciI-a ascuns hotegte sub mantie, ca o lanterni oarba.S'a pitit vremelnic prin ascunzatori, s'a strecuratpe drumuri piezige in toiul celor mai salbatececiocniri ale multimilor inebunite ; dar aceastae cel mai important din infricokorul uragande ura al vremii sale, el a adus acasa neva-tamata cotnoara sa spirituala, credinta sa inumanitate si, la candela sa licaritoare, Spi-nozza, Lessing, Voltaire si toti viitorii Euro-peni au putut gi vor putea tali aprinda luminile.Singurul din generatia sa spiritual, Erasmusa ramas mai credincios intregii omeniri deckunui clan anumit. Departe de campul de macel,neapartinand niciunei armate, dustnanit si atacatde ambele tabere, el a murit izolat, solitar. Singuri totugi ceea ce-i decisiv independent siliber.

Istoria e insa nedreapti fata de invinsi. Eanu prea iubg gte pe oamenii moderati, pe mijlo-citori si impaciuitori, pe oamenii de omenie. Fa-voritii ei sunt pitimagii, cei fara de masura, a-venturierii salbateci ai gandirii si ai faptei : de-aceea, ea a trecut cu vederea, aproape dispretui-toare, peste acest tacut slujitor al omenescului.In tabloul uriag al Reformei, Erasmus se aflape planul al doilea. Ceilalti, toti acei posedatiai geniului si credintii lor, isi implinesc in chip

www.dacoromanica.ro

24 TEFAN ZWEIG

dramatic destinul lor : Hus se inabua in M-ari mistuitoare, Savonarola piere legat de stal-pul rugului, Servet e impins in foc de Calvin,zelotul. Fliecare ii are ora tragica: Thomas Miin-zer e torturat cu cletele inroOt in foc. JohnKnox e tintuit de galera sa, Luther infiptcu picioarele rascracinate in pamantul germanarunca asupra imparatului i imperiului bubui-torul .,Nu pot altfel!" Lui Thomas Mo-rus i John Fisher, li se pravilesc capetele depe buteanul calaului, Zwingli e doborit cughioaga tintuita pe campia de la Kappel... Ne-uitate figuri, inarmate cu mania credintei, ex-tatice in patimirea lor, mari prin ursita lor. Ind-rtul lor, in deprtare, ard Irma flacrile funesteale nebuniei religioase; cetatuile pustiite ale riz-boiului taranilor sunt marturiile pline de hulaale unui Christ rau inteles de fiecare zelot; o-raele distruse, fermele pradate in razboaiele detreizeci, de o stag de ani, toate aceste privelitiapocaliptice striga la cer pamanteasca stupije-nie a celor cari nu vreau s cedeze, sa se impace.Insa in mijlocul acestui valmaag, putin inapoiamarilor capitani ai razboiului dintre biserici ivadit despartit de toti acetia, privete chipulfin al lui Erasmus, uor adumbrit de tristete. Elnu st legat la un stalp de cazna, mana sa nu-iinarmata cu sabie, nici o pasiune inflacaratanu-1 desfigureaza. Dar ochiul sau se inalta Urn-pede, plin de blandete, luminos de albastru

&au:

www.dacoromanica.ro

ERASMUS 25precum 1-a pictat Holbein in chip nepieritorgi privegte prin aceasta invalmageala, deasupratumultului multimilor pkimage, pada' in epocanoastra nu mai putin rascolit. 0 calma resem-nare Ii intunea ugor fruntea ah, el cunoagteaceasta venici Stultitia a lutnii! gi totugi su-rasul ugor, abia ghicit, al sigurantei de sine joacain jurul buzelor sale... El, priceputul, gtie carostul tuturor pasiunilor e sa se istoveasca odat.Soarta oricarui fanatism e sa se pacaleasca pe el

Ratiunea, cea eterna gi tacut rabdatoare,poate agtepta, neclintit. Uneori, and ceilaltisbiara in betia lor, ea trebue sa amuteasci. Insatimpul ei vine, revine totdeauna.

insui.

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE ASUPRA TIMPULUI

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE ASUPRA TIMPULUI

Trecerea dela al cincisprezecelea la al aispre-zecelea secol este hotAritoare pentru destinul

.Europei 1, in precipitarea dramaticA a eveni-mentelor ei, poate fi comparati numai cu seco-lul nostru. Dinteodat, spatiul european se Mr-gete, devine planetar ; o descoperire urmeazidup alta i, in cateva decenii, prin cutezantaunei noui generatii de navigatori, s'a recfitigatceea ce s'a pierdut prin veacuri de indolent saudescurajare. Cifrele sar ca minutarul pe un cea-sornic electric: in 1486, Diaz e primul Euro-pean care se avnt pink' la Capul Bunei-Spe-rante ; in 1492, Columb atinge insulele americane,iar in 1497, prin Labrador, Sebastian Cabot a-junge pe continentul Americii care apartineastf el contiintei rasei albe. Dar iati ci Vascoda Gama ii indreapd corabia cu pAnze delaZanzibar la Calcutta i deschide calea maritimispre Indii ; in 1500, Cabral descoper Braziliai, in sfArit, dela 1519 pan la 1522, Magellaninterprinde i implinete o fapti memorabil, cao incoronare a cilkoriilor predecesorilor sAi :

www.dacoromanica.ro

30 STEFAN ZWEIG

cea dindi calitoie a unui om in jurul pamfintu-lui, din Spania 'Ana' in Spania. Prin aceasta,cartoful" lui Martin Behaim, cel dintAi globcare, la aparitia sd in 1490, fusese luat in fa's caun caraghioslfic i ca o ipotez necretineasaa trebuit s fie recunoscut ca adevirat: faptacea mai temerarg a confirmat ideea cea mai in-drisneata". Peste noapte, sfera pe care omenireacugettoare se invfirtea 'Ana' atunci nesigur iapAsatA, ca pe o terra incognita prin spattiul in-stelat, a devenit o realitate care poate fi cerce-tati i stribkut; marea, 'Atli atunci doar o al-bastr pustietate invgluritg, pierdut in nesfAr-iri legendare, a devenit un element care poatefi cutreerat i trasurat, folositor omenirii. Cu-tezanta europeara se inalt dinteodath acumnu mai existg vreo pauzg, nici un ragaz in aprigaintrecere pentru descoperirea cosmosului. De fie-care data, -and tunurile din Cadix 1 Lisabonavestesc ea' un galion s'a reintors cu bine acasi,o multime curioas se ingrAmadete in port, saprimeascA inch' o solie din tali abia descoperite,si se minuneze in fata oamenilor, animalelor ipasarilor nemaivazute; infiorat, ea privete u-riaele incarcituri de argint i de aur i, spretoate punctele cardinale ale Europei se raspfin-dete tirea ck dela o zi la alta, gratie eroismu-lui spiritual i intelectual al rasei sale, ea a de-venit centrul i stpfina intregului univers. Insaaproape in acelai timp, Copernic cerceteaz eine

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS 31nepatrunse aie constelatiilor ce licareau deasu-pra parnantului iluminat deodata i aceastanoua tiint patrunde in oraele cele mai depar-tate 1 in tele mai pierdute catunuri ale Apu-sului, cu repeziciune deasemenea necunoscuta

pan g. atunci, prin mijlocirea artei tiparului decurand descoperite. Pentru intaia oara dupa a-tatea secole, Europa traete un fericit eveni-ment colectiv care ridici nivelul existentii sale.In rastimpul unei singure generatii, elementeleprimordiale au fost cuprinse in conceptii ome-neti ; spatiul i timpul au capatat cu totul altemasurf si valori. Numai sfaritul secolului trecuti inceputul secolului nostru printr'o tot atatde brusca i covaritoare restangere a spatiuluii a timpului prin telefon, radio, automobil iavion au resimtit o asemenea schimbare a va-lorilor i a ritmului vietii, prin inventiuni 1descoperiri.

0 atare extindere neateptata a limitelor lu-mii externe trebue, bine inteles, sa aiba ca ur-mare o preschimbare tot atat de puternicA in lu-mea sufleteasca. Fiecare individ e deodata neVoitsa cugete, sa socoteasa, sa traiasca in alte dimen-siuni. Dar inainte ca creerul sa se adapteze pre-facerilor abia intelese, sentimentele se i schim-VA: o stare incurcata plina de nedumerire, ju-matate frica, jumatate entuziasm delirant. A-cesta e totdeauna primul raspuns al sufletului,cand el ii pierde deodati masura, cand toate nor.

www.dacoromanica.ro

32 STEFAN ZWEIG

mele gi formele pe cari se bizuia pfin atunci cape realititi nestrimutate, pier in urma sa canigte fantome. Tot ce era sigur, a devenit pestenoapte problematic; tot ce era abia de ieri, s'a in-vechit cu mii de ani, trait traiul; hartilelui Ptolomeu, pe cari douizeci de generatii le-auprivit ca nigte lucruri sacre, de netigaduit, auajuns de risul copiilor in urma cilitoriilor luiColumb gi Magellan; 6i-tile de cosmologie, astro-nomie, geometrie, medicini, matematici, tran-scrise cu crediMA de milenii gi admirate ca operedesivfirgite, sunt intrecute, nu mai sunt vala-bile. Tot ce a fost se vegtejetge, dispare iub ri-suflarea fierbinte a epocii noui. Acum s'a sfirgitcu toate comentariile gi disputele ; vechile auto-rifiti se pribugesc ca i zeii sfirimati ai vene-ratiei strvechi. Se privilesc turnurile de hirtieale Scolasticei: perspectiva e liberi. 0 rivnide cunoagtere gi de gtiinta, o febri spirituali seivegte in organismul european, prin brusca trans-fuzie de singe, prin noile substante universale,cari accelereali ritmul vietii. Manifestiri carise aflau inteo stare de comodi transitie, capitaprin aceasti febri o aratoare desfigurare; tot ceexisti, e pus in migcare ca printr'un cutremur.Orfinduirile mogtenite din Evul-mediu se separica nigte straturi: unele urea', altele coboari; ca-valerismul medieval se di la fund, oragele pro-greseazia trinimea sificegte, comertul gi luxulinfloresc cu exuberanta, ingrigate de aurul adus

i-a

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS 33de peste ocean. Fierberea e tot mai intensa; ototala transformare a gruparilor sociale iese laivealk asemenea aceleia provocate in zilele noa-stre de invazia tehnicei gi de organizarea gi ra-tionalizarea ei tot atat de brusca: incepe unuldin acele tipiCe momente, cand omenirea e oare-cum intrecuta de propria ei activitate gi e ne-voita adune toate puterile ca sa nu ramanain urma; trebue sa se ajunga din nou pe ea ingigi.

Toate zonele ordinei umane sunt sguduite deaceasta uria isbitura; chiar gi stratul cel maiprofund al imparatiei sufletegti, care famine de-obiceiu neatins de furtunile vremurilor, chiar gielementul religios e atins de aceasta mareatprefacere a lumii in acest sfargit de veac. Tur-nata in forma rigida de Biserica catolick dogmas'a mentinut nesdruncinata ca o stanca sub toateuraganele gi aceasta mare gi cucernica supunerea fost totodata simbolul Evului-mediu. Deasuprastatea autoritatea cu mana de fier gi poruncea;de jos, omenirea, robita credintei, privea sprecuvantul cel sfant; nici o indoiala nu cutezasa se ridice contra adevarului ecclesiastic gi,unde se ivea vreo rezistent, Biserica deslantuiaputerile ei de aparare: fulgerile afuriseniei sframau spada imparatului gi inabugiau suflareaereticilor. Popoare, neamuri, rase gi clase, oricitde straine gi dugmanoase unele fata de altele,

sa-i

3 www.dacoromanica.ro

34 STEFAN ZWEIG

erau legate in aceasta unanima i umila ascul-tare, in aceasta oarba i smerita credinta ce slu-jea unei grandioase comunitati; in Evul-mediu,omenirea occidentala avea un singur suflet u-nitar: acel catolic. Europa se odihnea in sanulBisericii, agitata 1 trezit uneori de visuri mi-stiice dar se odihnea, 1 era straina de oricedorinta de-a afla adevarul prin ratiune, prin ti-inta. Acum, pentru intaia spark o nelinite in-cepe & puna in micare sufletul apusean: dupace tainele pamantului au putut fi cercetate, dece n'ar putea fi i cele divine? Cu incetul se ri-dica din genunchi gate unul din acei cari staucu privirile aplecate cu umilinta 1 se uitaintrebator in sus; in locul smereniei, il insufle-tete un curaj nou de a gandi, de a cerceta i,pe langa indrasnetii aventurieri ai marilor ne-cunoscute, pe Vaned* Columb, Pizarro, Magellan,se ivete o generatie de Conquistadori spiritualicari cuteaza sa infrunte cu hotarire nemargini-rea. Porta religioasi care a fost inchisa timpde veacuri intr'o dogma, ca intr'o butelie pecet-luiti, se revarsi eterica, patrunde din conciliilepreoteti pang in adancimile poporului; lumeavrea sa se inoiasca i sa se preschimbe chiar iin aceast ultima sfera.

Multurnita incercatei 1 victorioasei sale incre-deri in sine, omul secolului al aisprezecilea nu

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS 35se mai simte un minuscul fir de pulbere insetatde roua harului dumnezeesc, ci un centru al eve-nimentelor, un purtator al puterilor universale.Umilinta 1 intunecimea se prefac deodata in in-credere de sine, a carei sensuala i nepieritoarebetie de putere o denumim cu cuvfintul Renatere.

Laugh' invatatorul clerical apare cu drepturiegale invatatorul spiritual; langa Biserica, apare5tiinta. 5i aci a fost franta o autoritate supremisau, cel putin, adanc sdruncinata; s'a terminatcu muta 1 umila omenire a Evului-mediu in-cepe una nou care intreaba 1 cerceteaza cu a-ceeni ardoare religioas, cu care crezuse 1 serugase acea dinainte. Din manastiri, imboldul dea cunoate rasbate pretutindeni, prin universi-tape ivite aproape in acelai timp in toate ta-rile: fortarete avansate ale liberii cercetari. S'afacut loc poetului, ganditorului, filosofului, ace-lora cari exploreaza i aduna toate tainele su-fletului omenesc; spiritul ii revarsa putereain alte forme; umanismul incearca sa redea o-menirii divinitatea fall inijlocirea preoteasca1 iati ca se tidied', la inceput isolata, apoi sus-tinuta de siguranta massei, marea revendicareuniversal-istorica a Reformei.

Moment grandios. Un sfarit de veac, care in-searnna sfaritul unei epoci. Atunci Europa areoarecum o singura inimi: un suflet, o voint, o

www.dacoromanica.ro

36 $TEFAN ZWEIG

cerinta. Sub o putere covargitoare, ea se simtechemati in intregime de porunca Inca neinte-leash* a prefacerii. Mareata e pregatirea aceleiore; nelinigtea clocotegte in toate tarile, teamagi nerabdarea svacnesc in suflete gi peste totvibreaza gi plutegte un fream.at obscur, o ascul-tare incordata spre cuvntul care elibereaza giarati telul. Acum sau niciodata ii este dat spi-ritului si inoiasca lumea.

www.dacoromanica.ro

TINERETE INTUNECATA

www.dacoromanica.ro

TINERETE INTUNECATA

Simbol de neintrecut al acestui geniu su-pranational, apartinand intregii lumi: Eras-

mus nu are patrie, nici adevarata casa parintea-sca; s'a nascut oarecum in aer liber. Numele deErasmus Rotterodamus, pe care il poarta in fatagloriei mondiale, nu e mogtenit dela parinti sistrabuni, ci e unul imprumutat; limba pe care ovorbegte, nu e cea nationala, olandeza, ci unape care a invatat-o: latina. Ziva gi imprejurarilenagterii sale sunt invluite intr'o taina ciudata;sigur e abia simplul an al nagterii, 1466.

Erasmus nu era nicidecum nevinovat in pri-vinta acestei discretii genealogice. Nu-i placeasa vorbeasca despre origina sa, pentruca era co-pil nelegitim; mai mult: era copilul unui preot,ex illicito et ut timet incesto damnatoque coitugenitus"; (i ceea ce povestegte Charles Readein cunoscutul sail roman The cloister and theheart", despre copilaria romantica a lui Erasmus,este bineinteles o nascocire). Parintii au muritde timpuriu gi, firegte, rudele gi-au aratat cu ceamai mare graba dorinta de-a inlatura din calea

www.dacoromanica.ro

40 STEFAN ZWEIG

lor pe bastard si aceasta, pe cat se poate, fariicheltuiala. Din fericire, Biserica e totdeaunadispusa sa atraga la clnsa pe un bdiat bine do-tat. La nou ani, micul Desiderius (in realitate:un nedorit) e trimis la coala canonica din De-venter, pe urma la Herzogenbusch ; la 1487 el intrala manastirea Augustinilor din Steyn, nu atatdin inclinare religioasa, ci pentruca ea posedacea mai buna biblioteca clasica din tarsi; acolo,el depune la 1488 juramntul calugaresc. Nu e-xista insa nicaeri vreo marturie Ca, in acestiani de calugarie, sufletul su arzator ar fi ray-nit la un premiu de cucernicie; mai degrabd sepoate afla, din scrisori, ca preocuparile sale prin-cipale erau pe-atunci artele frumoase, literaturalatina i pictura. Oricum, el primete la 1492hirotonirea din mana episcopului din Utrecht.

Putini I-au vazut vreodata pe Erasmus purtandaceste vestminte preoteti; i e nevoie totdea-una de oarecare incordare, ca sa ne amintim cabarbatul acesta liber-cugetator, care scria cu a-tata nepartinire, a apartinut de fapt preotimiipana in ceasul mortii. Dar Erasmus se pricepeain marea arta a vietii de a lua de pe dnsul, inchip discret 1 pe nesimtite, tot ce-I impovarapastrandu-i libertatea rauntrica sub orice haini sub orice constrangere. Prin cele mai inde-mnatece pretexte, el a isbutit s capete deladoi papi dispensa de a purta vestmantul clerical;de obligatia de a posti, s'a eliberat printr'un cer-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS 4tificat medical gi nu s'a mai reintors nici pentruo zi la disciplina monahala, cu toate rugamin-tile, avertismentele gi chiar amenintarile supe-riorilor

Prin aceasta, se desvalue de pe acum o trasaturaimportanta, poate gi cea mai esential, a caracte-rului sau: Erasmus nu vrea sa se lege de nimicgi de nimeni. Nu vrea sa serveasca permanentnici unui principe, fliCi UflUl stapan i chiar niciunui Dumnezeu. Din nevoia launtrica de indepen-denta a firii sale, el trebue sa ramana liber : s nufie nimanui supus. Niciodata n'a recunoscut insinea lui vreun superior; nu se simtea indatoratfata de nici o curte gi nici o universitate, fatade nici o profesiune gi nici o manastire, fata denici o biserica i nici un orag. Ca gi libertatea spi-rituala, el gi-a aparat o viafa intreaga libertateaznorala cu linigtita gi neclintita incapatanarc.

La aceasta trasatura atat de esentiala a carac-terului sau, se adaoga in mod organic a doua:Erasmus e inadevar un fanatic al neatarnarii, insaprin aceasta el nu e nicidecum un rebel, un re-volutionar. Dimpotriva, detesta toate conflictelefat* ; ca tactician degtept, evita orice impotri-vire inutila contra puterilor 1 despoti1or acesteilumi. Prefera sa pactizeze cu dnii, decat sa-iinfrunte ; Ii dobandegte mai degraba prin vicle-uguri independenta, decat sa gi-o cucereasca prinlupta. El nu arunca de pe clansul, ca Luther, cugest dramatic, cutezator, rasa de calugar au-

www.dacoromanica.ro

42 STEFAN ZWEIG

gustin al carei nur ii leaga prea strans sufletul.Prefera s'o scoata incetior, dupa ce-a capatatpe tacute incuviintarea solicitata pe cai subte-rane: ca bun elev al vulpoiului istet, al compa-triotului sau Reineke Fuchs, el se furieaza iocolete cu dibacie orice cursa intinsa libertatiisale. Prea prevazator ca sa ajunga vreodata unerou, el obtine toate cele necesare pentru desvol-tarea personalitatii sale, prin spiritul sau clar,superior, care cunoate prea bine slabiciunile o-menirii: in necurmata sa batalie pentru oran-duirea independenta a vietii sale, el nu birueteprin curaj, ci prin psihologie.

** *

Insa aceasta mare arta de a-i orandui o viatalibera i neatarnata (cea mai grea pentru oriceartist), vrea sa fie invatata. $coala lui Erasmusa fost aspra i indelungata. Abia la douazeci iase de ani, el fuge din manastire, al carei stramtorizont i viata marginita i-au devenit insupor-tabile. Totui prima proba a dibaciei sale di-plomatice el nu deserteaza in fata superiorilorsai, ca un calugar ce-i calca juramantul ci, dupatratative secrete, se aranjeaza astfel incat sa fiechemat de episcopul din Cambrai, spre a-I insotiin calatoria lui prin Italia, ca secretar pentrulimba latina. In acelai an, cand Columb' desco-pera America, prisonierul monahal descopera Eu-ropa, lumea sa de mai tarziu. Din fericire, epis-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS 43copul igi taraganeaza calatoria gi astfel, Erasmusare timp de-ajuns si guste viata in felul sau; nue nevoit sa citeasca liturghii, poate sta la mesemaH, imbelgugate, sa cunoasca oameni inteli-genti, sa se dedea cu pasiune studiului clasicilorlatini gi autorilor ecclesiagti gi, pe langa acestea,sa scrie dialogul sail Antibarbari": numele ace-sta al lucrarii sale de debut ar putea, de-altfel,sa stea pe copertele tuturor operelor sale.

Fara sa-gi dea seama, el a inceput marea cam-panie a vietii sale, impotriva inculturii, a ne-ghiobiei gi a ingamfarii traditionale, in timp ceigi rafina manierele gi igi largea cunogtintele. Insa"episcopul din Cambrai renunfa la calatoria sala Roma gi, spre regretul sat', zilele frumoasetrebue sa se sfargeasca deodata: acum nu maie nevoie de un secretar de latind. De fapt, calu-garul imprumutat, Erasmus, ar trebui sa se in-toarca ascultator la mnastirea sa. Acum, dui:4ce a sorbit odata din dulcea otrava a libertatii, elnu vrea, nu mai vrea sa se lipseasca de ea nici-odata. De-aceea, simuleaza o iresistibila dorintade-a obtine gradele superioare ale gtiintii teolo-gice ; cu intreaga pasiune si energie starnite deteama de mnastire gi totodata cu arta sa psi-hologica ajunsa repede la maturitate el staruepe langa blajinul episcop sa fie trimis cu unstipendium la Paris, unde sa poata capata gradulde doctor in teologie. In cele din urma, episcopulii da binecuvntarea gi, ceea ce-i mai important

www.dacoromanica.ro

44 STEFAN ZWEIG

pentru Erasmus, o bursa destul de modesta. Za-darni c ateapta staretul manastirii reintoarcereanecredinciosului. Se va obinui insa s-1 atepteani i decenii, caci de mult Erasmus i-a luat sin-gur concediu dela calugarie 1 dela orice alta sil-nicie.

** *

Episcopul din Cambrai a acordat tanarului stu-dent in teologie bursa obinuita. Dar bursa acea-sta e disperant de redusa: un simplu stipendiumstudentesc pentru un barbat de treizeci de ani.Cu sarcasm, Erasmus il boteaza pe economul saubinefacator : Antimaecenas". Adanc umilit, acelcare se deprinsese repede cu libertatea i se ras-fatase la masa episcopal, fu nevoit &Ali cautegazduire in domus pauperum, in acel faimos Col-lege Montaigu, prea putin confortabil pentru dan-sul, prin regulele ascetice i prin conducerea se-vera. Situat in cartierul latin, pe Mont Saint-Mi-chel (cam Fined actualul Pantheon), aceasta casade recluziune a spiritului desparte cu desavarirepe tanarul student dornic de viata, il izoleazacu gelozie de agitatia voioasa a camarazilor laici:

despre aceasta inchisoare teologica a celor maifrumosi ani din tineretea sa, el vorbete ca despreo perioada petrecuta in ocria. Erasmus, care aredespre igiena notiuni surprinzator de moderne,nu mai contenete cu plangerile in scrisorilesale : dormitoarele sunt nesanatoase, cu peretii

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS 45reci ca ghiata, netencuiti, abia spoiti gi aproapede latrinele puturoase. Nimeni n'ar putea locuimulta vreme in acest qcolegiu otetit", far sa seimbolnaveasca gray sau chiar sa moara. Nici hra-na nu--1 satisface ; ouale gi carnea sunt putrede,vinul stricat gi noaptea e plina de lupta fail' glo-rie contra ganganiilor. Vii dela Montaigu?"glumeste el mai tarziu in colocviile sale. Faraindoialk capul ti-e acoperit de lauri ! Nu, depurici". Afara de acestea, disciplina monahald dinvremea aceea nu se sperie nici de pedepse cor-porale ; dad un ascet fanatic ca Loyola a isbutitin urma cu douazeci de ani gi in aceeasi cas, saindure cu sange rece, printr'o educatie a vo-intii, nuelele gi bastonadele o fire nervoasd giindependenta ca acea a lui Erasmus, se impotri-veste acestei discipline. Il scarbegte gi invata-mantul : in scurta vreme, el ajunge sa aiba pen-tru totdeauna oroare de spiritul scolasticei cuformalismul ei sec, cu searbadele ei talmudisrnegi sofisme. Artistul dintr'insul se rasvratestenu cu atata voiosie gi desfatare cum avea sa facaRabelais mai tarziu dar cu acelasi dispret,impotriva siluirii spiritului in acest pat al luiProcust. Nimeni nu poate intelege misterele a-cestei gtiinte, daca a cultivat vreodata relatiile cumuzele sau cu gratiile. Trebue sa pierzi aci totce ai cagtigat prin bonae litterae, si sa versidin nou ceea ce ai sorbit din isvoarele Helikonu-lui. Ma straduesc sa nu spun nimic pe latinegte, sa

www.dacoromanica.ro

46 STEFAN ZWEIG

nu vorbesc 'Dracut sau spiritual si fac de pe acurnastfel de progrese in aceasta privinta, incat na-dajduesc c voj fi recunoscut odata ca unul dintreai lor". In cele din urma, o boala Ii d pretextulindelung ravnit, sa fuga din aceasta odioasa ga-lera a trupului i a cugetului, renuntand la doc-toratul in teologie. Dupa o scurta recreare, Eras-mus se reintoarce la Paris, dar nu la colegiulotetit", la College vinaigre", ci prefera sa-icontinue singur studiile, fiind in acelai timpprofesor particular i suplinitor pe langa tinerigermani i englezi cu stare : artistul ce salaluiain preot, incepe sa devin de sine statator.

* *

Dar independenta nu e prevazuta pentru oame-nii spiritului, in lumea aceea Inca pe jumataternedievala. Toate stdrile sunt limitate intr'o gra-datie precisa. Printii laici i acei ecclesiastici,clericii, breslele, soldatii, functionarii, meseria-ii, taranii, fiecare stare sociald alcatuete ungrup rigid i incercuit cu grija impotriva ori-carui intrus. Pentru oamenii spiritului, pentrucreatori i invatati, pentru artiti liberi i musi-canti, nu e Inca nici un loc disponibil in aceastaoranduire a lumii, caci onorariile cari aveausa asigure mai tarziu independenta nu s'audescoperit Inca pe vremea aceea. Nu-i ramanedeci intelectualului liber alta alegere, decat saserveasca uneia din aceste clase stapanitoare, sa

*

www.dacoromanica.ro

ER A SMUS 47devina slujitor al printilor sau al lui Dumnezeu.De oarece arta nu e Inca socotit ca o putere desine statatoare, el e nevoit sa caute favoareacelor puternici, sa devina favoritul unui domnmilostiv, sa cereasca aci o ofranda, dincolo opensiune i precum era situatia pana la Mo-zart i Haydn sa se ghemuiasca in cercul co-mun al servitorimii. Ca sa nu flamanzeasca, eltrebue sa mguleasca cu dedicatii pe cei infu-murati, sa sperie cu pamflete pe cei fricoi, saurmareasca pe bogati cu scrisori de milogeald.Aceasta nedemna lupta pentru painea zilnica sereinoete necontenit i fara nici o siguranta pen-tru dansul, pe langa unul sau mai multi protec-tori. Zece sau douazeci de generatii de artitiau trait astf el, dela Walter von der Vogelweidepang la Beethoven care, cel dintai, cere imperioscelor puternici drepturile sale de artist sau i-leia cu brutalitate. Pentru un spirit atat de superiori de ironic ca al lui Erasmus, aceasta linguire,aceste plecaciuni 1 smerenii n'au insemnat, debunaseama, un mare sacrificiu. El a patruns detimpuriu inelaciunile societatii; nefiind o firerebela, el primete fara plangeri legile ce i-seimpun i toata osteneala lui e sa le franga i sale ocoleasca apoi cu dibacie.

Dar calea sa spre succes ramane cu toate a-cestea de lunga durata i prea putin demna deinvidiat : pana la varsta de cincizeci de ani, candprintii il solicita la randul lor, cand papii i

www.dacoromanica.ro

48 STEFAN ZWEIG

reformatorii se adreseaza cu rugaminti catredansul, cand tipografii il asalteaza gi bogatii sesimt onorati sa-i trimeata acasa un cadou, Eras-mus traegte din paine daruita gi chiar cergita.Incaruntit, el Inca mai trebue sa se piece i sase inchine: nenumarate sunt smeritele sale de-dicatii ; epistolele sale lingugitoare cuprind omare parte a corespondentii. Adunate toatela un loc, ele ar alcatui inadevar un clasic ghidepistolar pentru solicitatori cu atata gireteniegi maestrie el igi stilizeaza milogelile. Dar inda-ratul acestei lipse adesea regretabile de mandrie,de caracter, e ascunsa o mareata gi hotarita vo-inta de neatarnare.. Erasmus lingugegte prin scri-sori, pentru a se putea exprima mai bine gi maiadevarat in operele sale. Se lasa incontinuu da-ruit, dar nu se lasa cumparat de nimeni, res-pingand tot ce 1-ar putea lega vreme indelun-gata de o anumita persoana.

Desi a ajuns la o reputatie international, deinvatat pe care zeci de universitati ar vrea sa-1inlantue de catedrele lor, el prefera sa fie unsimplu corector la o imprimerie, la Aldus dinVenetia, sau preceptor al unor tinerei englezi,aristocrati pe cari ii insotegte in calatoriile lor

sau chiar numai un lingau pe langa cunoscutibogati. Pretutindeni, el sta atat cat ii place sinu se angajeaza niciodata undeva cu termen fix.Aceasta vointa ferma si incapatanata de liber-tate, aceasta tenacitate de a nu sluji la nimeni,

www.dacoromanica.ro

ERASMUS 491-a falcut pe Erasmus nomad pe toat viata. Elperegrineaza necontenit prin toate tarile, candin Olanda, cand in Anglia, cand in Italia, Ger-mania gi Elvetia. E cel mai voiajat, cel mai hoi-nar dintre invtatii timpului sau, niciodata dea-binelea sarac, dar nici cu adevarat bogat, traindtotdeauna, ca Beethoven, in aer". Dar aceastacutreerare, acest vagabondaj este mai pretios firiisale filosofice decat o tara gi un camin. Mai binesa ramana catva timp ca mic secretar al unuiepiscop, decat sa ajunga episcop pentru totdea-una gi in vecii vecilor ; mai bine sa fie sfatuitorocazional al unui principe, in schimbul unuipumn de ducati, decat atotputernic cancelar al

Dintr'un instinct profund, acest om al Spi-ritului are oroare de mice putere exterioara, deorice cariera: sa influenteze din umbra pu-terii, ferit de orice raspundere, sa citeasca intr'oodaie linitit carti bune gi sa scrie propriilesale opere, sa nu fie nimanui stapan dar gi nim-nui supus acesta era de fapt idealul vietii luiErasmus. Pentru aceasta libertate spirituald, elmerge pe multe cai intunecate gi chiar sucite,dar toate au un singur gi acelagi tel lduntric:toate duc spre independenta intelectuald gi sufle-teasca a vietii gi artei sale.

* *

Erasmus i descopera sfera sa proprie abia lavarsta de treizeci de ani, in Anglia. Pana atunci,

4

sat(

www.dacoromanica.ro

50 STEFAN ZWEIG

el traise in inabuitoare chilii de manastire, prin-tre oameni marginiti i plebeieni. Disciplinaspartana a seminarului i silnicia morala, sfrede-litoare, a scolasticei erau o adevarata torturapentru nervii sai fini, sensitivi i curioi. Spi-ritul sau, facut pentru perspective largi, nu seputea desfaura in aceasta stramtorare. Dar acrealai amaraciunea aceasta, erau poate necesare sprea-i da acea imensa sete de libertate i cunoastereuniversala. Caci, in aceasta disciplina, mult in-cercatul a invatat odata pentru totdeauna surasca tot ce e marginit la minte pe toti doc-trinarii unilaterali, pe cei brutali i autoritari,fiindca toti acetia s'au pus afara de omenie.Tocmai pentruca Erasmus de Rotterdam a re-simtit Evul-mediu atat de integral i de dure-ros, cu propriul sau trup, cu propriul sau suflet,el e indreptitit i capabil sa devina mesagerultimpului nou. Unul din tinerii sai elevi, lordulMontjoy, 1-a luat cu dansul in Anglia ; cu nema-surata multumire, el respira pentru intaia oaraaerul reconfortant al culturii spirituale. Caci E-rasmus vine in lumea anglo-saxona intr'un mo-ment potrivit. Dupa nesfaritul razboiu dintrepartizanii rozei albe i a celei roii, care a pu-stiit tara ani dearandul, Anglia se bucura iaraside binefacerile pacii i, peste tot unde razboiuli politica au fost inlaturate, arta i tiinta sepot desvolta in libertate. Micul seminarist 1profesor particular descopera pentru prima data

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS 5c exist o sferd, unde numai spiritul i tiintasunt considerate ca puteri adevrate. Nimeni nu-1intreaba de naterea sa nelegitima i nu numrdrugaciunile i liturghiile sale. Aci, el e pretuitin cercurile cele mai distinse, numai ca artist,ca intelectual, pentru latina sa elegant, pentruarta sa amuzant5. de a vorbi; fericit, el face cu-notinta cu acea ospitalitate minunati, cu aceaaleasa cordialitate a Englezilor,

...ces grands MylordsAccords, beaux et courtois, magnanimes et forts,

precum i-a slvit Ronsard. In aceast lard i-se vd-dete un alt fel de a gandi. Cu toate c Wiclif euitat de mult, se mentine la Oxford o conceptiemai liberg, mai indrsneat, in ce privete teolo-gia ; el gasete acolo profesori de limba greacaprin care i-se releveazd un nou clasicism; spiritelecele mai bune, cei mai mari brbati devin amicii1 protectorii si i chiar tfinarul rege, EnricVIII, pe-atunci Inca principe, accept s6 i-se pre-zinte preotul cel mititel. Ceea ce dovedete atitu-dinea sa impresionanta i II onoreaza pentru toateepocile, e faptul c oarnenii cei mai alei ai a-celei generatii, Thomas Morus i Iohn Fisher aufost prietenii sai cei mai intimi, iar arhicpis-copii Warham i Cranmer, protectorii sai. Cusete, cu pasiune, tandrul umanist soarbe aerulincins de atata spiritualitate ; se foloseste dergazul acestei ospitalitti spre a-i largi cuno-

www.dacoromanica.ro

52 STEFAN ZWEIG

tintele in toate directiile; ii rafineaza manie-rele in conversatii cu nobilii ei cu amicii idoamnele acestora.

Contiinta de sine, sporita de situatia sa, il a-juta sa se schimbe repede : dintr'un stangacii sfios calugara, el devine un fel de abate carepoarta sutana cu distinctia unui om de lume.Erasmus incepe sa se imbrace cu grija, invata sacalareasca i sa vaneze. In ospitalierele locuinteale nobilimii engleze, el i-a insuit acea atitu-dine aristocratica in fata vietii, care contrastape urma atat de puternic, in Germania, cu for-mele grosolane, greoaie ale umanitilor de pro-vincie i contribui in buna parte la suveranitateasa culturala. Situat in mijlocul lumii politice iinfratit de-aproape cu spiritele cele mai buneale Bisericii i ale Curtii, privirea sa agera ca-paid acea amploare, acea universalitate pe carelumea avea s'o admire mai tarziu. Dar i simta-mintele sale se limpezira: Ma intrebi, scrie elcu voioie unui prieten, daca iubesc Anglia?Dacd imi acorzi vreo crezare, atunci, rogu-te,crede-ma i acum, cand iti marturisesc ca nimicnu mi-a priit vreodat atat de mult. Gdsesc aci oclima placuta i sanatoasa, precum si multa ravnade invatatura, multa cultura insa nu din aceabanala, care despica firul in patru, ci culturaprofundd, exacta i clasica, atat in latina cat iin greaca. Aa ca, afard de lucrurile cari sunt devazut in Italia, nu mi-e atat de dor de tara aceea.

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS 53Cand ascult pe amicul meu Colet, mi-se pare ca-1aud pe Platon insugi. i, oare natura a dat laiveala vreo fiinta mai blajing, mai duioasa gimai fericit inzestrata ca aceea a lui Thomas Mo-rus?" In Anglia, Erasmus s'a isbavit deabineleade Evul-Mediu.

Cu toata iubirea sa fata de Anglia, Erasmusnu devine insa Englez. Eliberatul se inapoiazain Europa ca un cosmopolit, ca un cetatean allumii. E o fire libera gi universala. De-acum ina-inte, iubirea sa e pretutindeni unde domnesc gti-inta gi cultura, educatia gi cartea; pentru dansul,universul nu mai e impartit in tari, de fluvii gide mari; omenirea nu mai divizata de ranguri, declase, de rase. El nu mai cunoagte decat douastraturi: aristocratia culturii gi a spiritului, lu-mea superioara gi cea de jos: plebea gi bar-baria. Unde stpnegte cartea gi cuvntul, elo-quentia i eruditio" acolo e de-acum inaintepatria sa.

** *

Aceasta staruitoare atagare a lui la cercul spi-ritual-aristocratic, da figurii gi creatiunilor luiErasmus aparenta unei plante fara radacini :ca adevarat cosmopolit, el ramane pretutindeninumai visitator, numai oaspete. De nicaeri, nu iacu dnsul ceva din obiceiurile gi fiinta vreunuipopor, nu-gi insugegte nicaeri macar o singuralimba vie. In calatoriile sale nenumarate, el s'a

www.dacoromanica.ro

54 STEFAN ZWEIG

dus de fapt in intampinarea realitatilor esentialeale fiecarei tari. Italia, Franta, Gerrnania gi An-glia erau alcatuite pentru dnsul din duzina deoameni cu cari putea conversa inteo limba le-fuita. Pretuia un ora dupi bibliotecile sale gicel mult daca mai remarca unde se aflau cele maicurate hoteluri, oamenii cei mai politicogi, vinu-rile cele mai dulci. Afara de arta cartilor, el estrain de tozte celelalte arte : n'are ochi pentrupictura, n'are urechi pentru musick Nu obsergaca un Leonardo da Vinci, un Raffael, sun Michel-Angelo creaza atatea capodopere la Roma. Bla-meaza entusiasmul papilor pentru arta, conside-tandu-1 ca zadarnica risipa, ca antievanghelica iu-bire de fast. N'a cetit vreodati strofele lui Ario-sto, ignoreaza pe Chaucer in Anglia, pe poetiifrancezi in Franta.

Pentru o singura limbk urechea sa e inadevaratenta: latina. Arta lui Gutenberg era pentru elunica muza cu care s'a infrtit cu adevarat. El,tipul cel mai subtil al literatului, sesiza continu-tul lumii numai prin litere, intra in legatura curealitatea aproape numai prin mijlocirea cartilor ;a avut cu ele mai multe relatii decat cu femeile.Le iubea, pentruca erau docile, fara silnicie 1 ne-intelese de multimea apatica: singurul privi-legiu al omului cult, intr'o vreme de-altminterilipsita de drepturi. In sfera aceasta, Erasmus, de-obiceiu econom, putea deveni risipitor 1 clackprin dedicatiile sale, cauta sa-i procure bani,

www.dacoromanica.ro

ERASMUS 55facea aceasta numai cu scopul de a-gi putea cum-para carti, nnulte, tot mai multe, din clasiciigreci gi latini. lubea cartile nu numai pentrucontinutul lor. Ca unul din primii bibliofili, a-vea pentru ele o idolatrie pur carnala, pentruexistenta gi devenirea lor, pentru forma lor splen-dida, maniabila gi totodata estetica. Si stea in in-caperile joase ale imprimeriei, intre lucratori, laAldus in Venetia sau la Froben in Basel; saprimeasca de sub presa coala de tiPar Inca u-meda; sa stabileasca impreuna cu megterii acesteiarte ornamentele gi delicatele initiale ; ca un va-nator cu privirea agera, sa vaneze cu pana ascu-tita g sprintena gregelile de tipar sau, pe foileude, sa. rotunjeasca vreo fraza intr'o latina maicurata, mai clasica acestea erau momentelefericite ale vietii sale. Forma cea mai naturalaa existentii sale era sa lucreze la carti, sa influ-enteze prin carti. De fapt, Erasmus n'a traitniciodata in sanul popoarelor, in cuprinsul ta-rilor, ci deasupra lor, intr'o atmosfera sub-tila, transparenta, in turnul de filde al artistu-lui, al omului academic. Dar din turnul acesta,cladit in intregime din carpi prin munca tenace,el privea curios in jos ca un alt Lynkeus, casa vada gi sa inteleaga viata cea vie, in deplinalibertate, limpede gi drept.

** *

Cad a intelege, a intelege din ce in ce maibine, era adevarata placere a acestui geniu mi-

www.dacoromanica.ro

56 STEFAN ZWEIG

nunat. Oricum, Erasmus nu poate fi numit unspirit profund in pensul riguros al cuvantului;el nu apartine ganditorilor creatori, marilor fail-rani ai formelor noui, cari claruesc universuluiun nou sistem planetar spiritual. Adevarurile luiErasmus sunt de fapt numai claritati. Daca nuera profund, el era totugi un spirit neobignuit delarg; daca nu cugeta adanc, el cugeta insa justgi limpede. Era un liber-cugetator in felul luiVoltaire gi al lui Lessing, un intelegator tipic,care facea gi pe altii sa inteleaga, un luminatorin sensul cel mai nobil al cuvantului. Functiuneasa naturala era si faspandeasca limpezime gi o-nestitate. Respingea tot ce era incurcat, il des-gusta organic orice misticism confuz gi meta-fizica pretentioasa; ca gi Goethe, nimic nu urael atat de mult ca nebuloza". Departarea il a-demenea, facandu-1 sa iasa din el insugi, daradancimea nu-I atragea: nu s'a aplecat nici-odata peste abisul" lui Pascal, n'a cunoscut cu-tremurarile sufletegti ale unui Luther, Loyolasau Dostoievski, acele crize infricogatoare in-rudite in chip fatal cu moartea gi nebunia. Oriceexagerare trebuia Si ramana straina felului saurational de a fi.

Dar, pe de alta parte, nici un om din Evul-mediu n'a fost atat de putin superstitios ca dan-sul. De bunseama ca a ras incetiqor de crizelegi convulsiunile contemporanilor Sai, de visiu-nile infernale ale lui Savonarola, de panica lui

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS 57Luther care se temea de diavol, de fanteziileastrale ale unui Paracelsus. El putea intelegeg sa faci de inteles numai ceea ce era universalinteligibil. Claritatea se vfidea organic dela pri-ma sa privire gi tot ce lumina dansul cu ochiisai incoruptibili, devenea indata capabil de lu-mina gi de ordine. Gratie acestei transparente agandirii, limpede ca apa, gi priceperii intuitivea simtirii, el a ajuns marele critic al epocii sale,luminator, educator gi invatator al veacului sau.Nu numai al generatiei sale, ci gi al celor urmi"-toare, caci toti luminatorii, liber-cugetatorii giEnciclopedigtii secolului al optsprezecilea giInca multi pedagogi ai celui de-al nonispreze-cilea, sunt spirit din spiritul Ian.

In toti pedantii gi didacticii se ascunde insaprimejdia de nivelare inteo mentalitate mar-ginita. Daci afectarea filosofica a secolului algaptesprezecilea gi al optsprezecilea ne desgustaprin sofisticariile ei pretentioase, ace/asta nu evina lui Erasmus; caci pedantii aceza maimuti-reau numai metoda lui gi erau lipsiti de spiritullui. Acelor spirite znici le lipsea superioritateasuverana, acel dram de sare atica prin care toatescrisorile gi dialogurile maestrului lor capita osavoare verbard gi literara atat de delicioasa. InErasmus, dispozitia voioasa gi ironica alterna cugravitatea savantultii care vrea si invete. El eradestul de puternic spre ali permite chiar si sejoace cu forta sa spirituala gi, mai presus de

www.dacoromanica.ro

58 STEFAN ZWEIG

toate, ceea ce-i era propriu, era acel humor scan-teietor Irish' nu rgutgcios, caustic Irma nu rece,al cgrui motenitor a fost Swift i pe urmi Les-sing, Voltaire 1 Shaw. Cel dintai mare stilist alepocii noui, Erasmus tiuse sg opteascg anu-mite adevgruri eretice, clipind din ochi 1 su-razand. Cu genialg cutezantg i dibicie inimi-tabilg, el se pricepea sg scrie sub nasul cenzuriidespre chestiunile cele mai spinoase. Rebel pri-mejdios, care nu se punea insg pe el insui in pe-ricol, fiind apgrat de toga sa profesoralg sau denite cornice odgjdii imbricate la repezealg. Pen-tru a zecea parte din vorbele indigsnete pe cari E-rasmus le spuse timpului &Au, altii au ajuns perug, pentruca le-au strigat vulgar, in gura mare.Papi i printi ai Bisericii, regi i duci primeauinsg cu inalta stimg cgrtile sale i chiar le pla-teau cu onoruri 1 cu daruri. Multumitg arteisale literare-umaniste de a invglui cele ce vroiasg spung, Erasmus a introdus prin contrabandg,in mangstiri 1 la curti princiare, tot materialulexplosibil al Reformei. Cu el incepe cad erapretutindeni un deschizgtor de drumurr aceamgestrie a prozei politice, cu toatg gama ei, delaelementele poetice pang la pamfletul sprinten,acea arta inaripatg a cuvantului incendiar (a-junsg apoi la o mareata desavarire prin Vol-taire, Heine 1 Nietzsche) i care batjocoretetoate puterile lumeti i clericale, fiind mai pri-mejdioasg stgrilor existente deck atacul fgti,

www.dacoromanica.ro

ERASMUS 59grosolan. Prin Erasmus, scriitorul devine pentruintAia oara o putere europeana printre celelalteputeri. *i gloria lui statornica e aceea Ca nus'a folosit de aceasta putere pentru a desbina giafita, ci numai pentru unire gi comunitate.

** *

Erasmus nu s'a vadit dela inceput ca un marescriitor. Un barbat ca ansul trebue si imbatra-neasck spre ali revArsa influenta asupra lumii.Un Pascal, un Spinoza, un Nietzsche pot muritineri, de oare ce spiritul lor concentrat 4i ga-segte desavArgirea tocmai in formele cele mai in-guste gi mai hermetice. Un Erasmus, dimpotriva,un spirit care cautA, aduna, comenteaza gi corn-prima; care nu prea igi are substanta in el insugi,ci mai mult o capita din lumea de-afark nu in-rauregte prin intensitate ci prin extensiuneasa. Erasmus este mai mult gtiutor decat artist;scrisul este, pentru inteligenta sa totdeauna pre-gitita, numai o alta forma a conversatiei gi nucere vreo deosebita osteneala rnobilitatii sale spi-rituale. El insugi lamuregte undeva ca ii trebuemai putinA strAduinta spre a compune o cartenouk cleat sa revada corecturile uneia vechi. Nuare nevoie sa se avAnte, sa se infierbAnte; gi faraaceasta, judecata 1 priceperea sa sunt mai repezicleat cuvantul care vine in urma lor. Zwingliscrie: CAnd am cetit scrierea ta, mi se pareaca te aud vorbind gi ca %rad mica dar eleganta

www.dacoromanica.ro

6o STEFAN ZWEIG

ta faptura micandu-se cat se poate de placut".Cu cat scrie mai uor, cu atat e mai convingator;cu cat creaza mai mult, cu atat e mai eficace.

Prima scriere care aduce glorie lui Erasmus,ii datoreall norocul unei intamplari sau maidegraba unei recunonteri instinctive a atmos-ferei acelei epoci. In cursul anilor, el alcatuiseo culegere de citate latine pentru uzul elevilorsal; avand un bun prilej, o tipari la Paris subtitlul Adagia". Neintentionat, el a preintampi-nat astfel snobismul epocii sale, caci tocmai a-tunci latina ajunse la moda. i orke barbat deoarecare rang literar se credea indatorat, ca ominstruit" (abuzul acesta stapanise aproapepang in veacul nostru) al impaneze cu citatelatine o scrisoare, o disertatie sau un discurs.Iscusita culegere a lui Erasmus, scutete de-acum inainte pe toti snobii um'aniti de oste-neala de a citi operele clasicilor. Mid cinevascrie o scrisoare, nu mai e nevoit s frunzareascaindelung grelele foliante, ci pescuete la repe-zeala din Adagia" o frumoas floare retorica.

i de oarece snobii erau i sunt numerog intoate timpurile, cartea ii face repede drum: oduzina de editii, cuprinzand fiecare de doua orimai multe citate decat cea precedenta, s'a tiparitin toate trile 1, dinteodata, numele lui Eras-

www.dacoromanica.ro

ER ASMOS .61mus, al bastardului gi copilului gasit, devine re-numit in toata lurnea europeana.

** *

Un singur succes nu dovedegte nimic in fa-voarea unui scriitor. Daci el se reinoegte insa ne-incetat i de fiecare data in alt dotneniu, atuncise vadegte o chemare, se adeveregte un instinctdeosebit al acelui artist. Puterea aceasta nu poatefi sporit, arta aceasta nu se poate invata. Eras-mus nu urmaregte niciodata in mod congtientvreun succes i totdeauna se pomenegte cu unul1 mai surprinzator. Cand a scris Colloquia",cateva dialoguri pentru inlesnirea invataturii lirn-bii latine, destinate elevilor pe cari ii pregatea inparticular, ele au devenit cartea de citire timpde trei generatii. Cand scrie Elogiiii Nebuniei",crede ca lace o satira glumeata: cu aceastacarte deslantuie o revolutie impotriva tuturorautoritatilor. Cand traduce din nou Biblia, dingreaca in latina i o comenteaza, incepe cu acea-sta o noted teologie ; cand scrie in cateva zile obrogura de consolare pentru o doamni evlavioasa,adanc intristata de indiferenta pagana a sotuluiei, brogura aceasta devine un catechism al noueipietati evanghelice. Fara sa tinteasca, el lovetetotdeauna in plin. Tot ce e atins de puterea su-verana a unui spirit liber i nepartinitor, devinenoutate pentru o lurne stapanita 1 incurcata deconceptii gi imagini invechite. Cad cine gandegtein mod independent, gandegte totodata cat sepoate de bine i de folositor pentru tollwww.dacoromanica.ro

PORTRET

www.dacoromanica.ro

PORTRETFigura lui Erasmus e una din cele mai expre-

sive, una din cele mai decisive figuri din ctecunosc", spune Lavater, caruia nimeni nu-i yacontesta, desigur, cunotintele fisionomice. Totastf el, ca o decisiva" figura, ca un chip careexprima un nou tip omenesc, 1-au resimtit i pic-torii cei mai mari ai vremii sale. Hans Holbein, celmai precis dintre tori portretitii, a redat nu maiputin de ase ori chipul marelui praeceptor mun-di, la virste diferite; de doua ori Albrecht Dii-rer, odata Quinten Matsys. Nici un alt German nuare o iconografie atAt de glorioas. Cad, a puteapicta pe Erasmus, pe acest lumen mundi, eratotodata un omagiu public adus barbatului cu spi-rit universal, care a unit intr'o singura fratie u-manista breslele speciale ale fiecarei arte, izo-late pada' atunci una de alta. Pictorii glorificauin Erasmus pe ocrotitorul lor, pe marele inain-ta i luptator pentru noua transformare artistica1 morala a existentii ; de-aceea, ei 1-au infatiatpe placile lor cu toate insignele acestei puteri spi-rituale. Ca i razboinicul in armura sa, cu spada

5www.dacoromanica.ro

66 STEFAN ZWEIG

gi casca, ca gi nobilul cu blazon gi deviza, ca giepiscopul cu inel gi in odajdii Erasmus aparepe fiecare portret, ca gef suprem al unei nouiogtiri, cu arma de curfind descoperita: omulcu cartea. Fara exceptlie, ei .11 picteaza inconju-rat de carti ca de o suita, scriind sau studind.La Diirer, el poarta in mna stinga calimara, incea dreapta pana; langa el se afla scrisori, Ina-intea sa sunt ingramadite foliante. Holbein il in-fatigeaza odata cu mama sprijinit pe o carteQs poarta titlul simbolic: Faptele lui Herakles"

un iscusit omagiu, pentru proslavirea munciititanice savfirgite de Erasmus; altadata ilsurprinde cutn pune mina pe capul vechiului zeuroman Terminus, aratfind prin aceasta ideea, con-ceptia care da forma gi creaza. Dar totdeauna,odata cu partea corporala e accentuata acea fi-neta gi precautiune, acea teama cuminte" (Lava-ter) a atitudinei sale intelectuale; totdeauna sevidegte fondul meditativ, cercetator, cautator desine, care imprumuta acestei figuri, de-obiceiumai mult abstracte, o stralucire incomparabila gide neuitat.

Cad figura lui Erasmus, considerata in sine,numai ca masca, numai la suprafata, n'ar putea finicidecum numita frumoasa fara puterea cese adurfa, dinauntru, in ochi. Natura nu 1-a in-zestrat -at imbelgugare pe acest barbat bogat spi-ritualicegte; i-a daruit numai inteo masura re-string' putere reala de viat, vitalitate adevrata:

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS 67un trup mititel, cu capul mic, prelung, in loc deun corp puternic, sanatos, rezistent. I-a turnatin artere un sange subtire, spalacit, potolit 1 aintins peste nervii sensibili o piele delicata, bol-navicioasa, de culoarea celor cari stau mai multinchii in odaie; cu anii, pielea aceasta se incre-tete, ca un pergament cenuiu, cu indoituri ma-runte i se farama in mii de sbarcituri i cre-staturi. Peste tot se simte aceast vitalitate in-suficienta; parul, prea rar 1 putin saturat de pig-menti, de un blond ce-i pierduse culoarea, eadunat in jurul tamplelor strabatute de vine al-bastrii, mainile anemice sunt straluminate, tran-sparente ca alabastrul; prea taios i cu varf ascu-tit ca un cioc, nasul se prelungete din acest chipca de pasere; prea mica i sibilina e gura, cubuze subtiri 1 strfinse, cu voce slaba, fara tona-litate ; prea mici 1 ascuni sunt ochii, cu toatalumina lor intens: nicaeri nu stralucete vreoculoare vie, nu se rotunjete o forma plina pefata severa de muncitor i de ascet. E greu sane inchipuim ca acest barbat invatat a fost tanar,ca a calarit, a innotat i a facut scrima, ea: a glu-mit cu femeile 1 chiar Ca le-a desrnierdat; e greusa ni-1 reprezentam vorbind i razand tare saubaltut de vanturi 1 furtuni. Aceasta figura de ca-lugar, uscata, oarecum conservata, ne face s negandim, fall sa vrem, la ferestre inchise, la sobeincinse i praf de carti, la nopti de veghe i zilepline de lucru. Nici o caldura, nici o energie nu

www.dacoromanica.ro

68 STEFAN ZWEIG

circula intre aceasta rece infatigare si realitateadin juru-i. Erasmus ingheata mereu. Omuletulacesta sedentar, care trgegte mai mult inchis inodaie, se invelegte neincetat in vestminte groase,tivite cu blanuri, cu maneci largi gi totdeaunaigi acopera cu bereta de catifea capul pleguv detimpuriu, ca si-1 apere de supgrgtorii curenti deaer. Aceasta e figura unui om care nu trgegte inplink' viatg, ci in ggndire gi a cgrui puterenu e rgspfinditg in tot corpul, ci e concentratanumai sub bolta osoasg dintre tgmple. Lipsit derezistentg in fata realitgtii, Erasmus igi vadegteadevarata vitalitate prin activitate cerebralg.

Chipul lui Erasmus capkg semnificatie numaiprin aceastg aureola.' de spiritualitate: de-aceeae fgrg seaman gi de neuitat portretul fAcut deHolbein, care il reprezintg pe Erasmus in clipacea mai sacrg, in secunda creatoare a muncii sale.E capodopera capodoperelor sale gi, de bung sea-mg, cea mai desavgrgit inatigare picturala a unuiscriitor, rand cuvgntul sgu trait se transpune inmod magic in scrisul vizibil. Ne amintim portre-tul cgci cine 1-a vgzut, 1-ar mai putea uita vre-odatg? : Erasmus stg la pupitrul sgu gi, fgrgvrere, se simte pfing in adancul nervilor cg esingur. Linigte depling domnegte in aceastg incg-pere, uga trebue sg fie inchisg indgrgtul bgrba-tului care lucreazg, nimeni nu umblg, nimic nuse migcg in chilia ingustg. Dar orice s'ar intgrn-pla in juru-i, omul acesta cufundat in el insusi,

www.dacoromanica.ro

ERASMUS 69cuprins de transa creatiei, nu observi nimic. Innemigcarea sa pare incremenit, ca piatra. Privitinsg mai de-aproape, aceasti stare nu e linigte,ci o deplini incordare de sine, o misterioas starevital, reculeasi, trasi cu totul inguntru. Cfici,in cea mai intens concentrare, ochii albagtrii,senini, (cagicum din pupilele lor ar radia luminaasupra cuvntului) urmaresc scrisul pe foaie alba,pe care mana ingusti, subtire, aproape femeiascgigi traseazi rndurile, ascultfind de o porunci ye-nit de sus. Gura e inchis, fruntea lucegte calmAgi rece. Ugor gi mecanic, pana igi agterne runelepe foaia nemigcat. Totugi, un mic mugchiu relie-fat intre sprncene trideazi efortul muncii cere-brale, care se indeplinegte nevAzuta, aproape im-perceptibili. Aceasti cutal mica, strnsa convul-siv, abia materiali gi ea, din apropierea zonei cre-atoare a creerului, las s se intrevadi lupta du-reroasa pentru expresie, pentru cuvantul care tre-bue pus la locul potrivit. Prin aceasta, gfindireaapare deabinelea incorporata gi atunci inte-legem: totul e incordare, totul e agteptare incor-data in omul acesta. Tacerea aceasta e strabgtutide curenti misteriogi. Cu maretie, se vadegte inaceasti reprezentare momentul, deobiceiu insesi-zabil, al acelei chimice comutatiuni de forte, andmateria spiritualg capat form, cfind cugetarease exteriorizeazi prin scris. Ore intregi, se poatecontempla acest portret gi asculta tcerea sa vi-britoare : caci Holbein a imortalizat, prin chi-

www.dacoromanica.ro

70 STEFAN ZWEIG

pul acestui Erasmus surprins in plink' munca,sfanta curiositate a oricarui muncitor intelectual,rabdarea invisibila a oridarui artist veritabil.

** *

Numai in acest portret se simte esenta lui E-rasmus, numai ad se poate presimti taria ascunsain micul trup miserabil, pe care acest spirit-omil tarite cu sine ca o impovaratoare i fragilacasa de melc. Erasmus a patimit toata viata dincauza sanatatii sale ubrede, caci dad natura i-adaruit prea putin muchi, 1-a dotat cu prea marebelug de nervi. De cand era Inca foarte tank.,suferea neincetat de ne9.rastenie sau poate de i-pocondrie, din cauza supra-sensibilittii organe-lor sale. Natura a intins peste el un inveli preasarac i ciuruit pentru apararea sanatatii: faminemereu undeva eke o parte mai putin ferita i mai4ensibil. Uneori, stomacul refuza sa-1 serveasca,alteori reumatismul ii sfaie membrele; uneorie chinuit de pietre la ficat, alteori guta il incle-teaza amarnic ; orice adiere mai patrunzatoare, areasupra acestui om supra-sensitiv efectul raceliiasupra unei masele gaunoase. Scrisorile sale al-cautesc un neintrerupt buletin de board. Nici oclima nu-i convine pe deplin, geme cand e arita,devine melancolic cand e negura, are oroare deVint, ingheaca la frigul cel mai uor dar, pede alta parte, nu suporta sobele de olane incinse :orice urma de aer stricat, orice duhoare ii pri-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS 71cinuegte dureri de cap gi greturi. Zadarnic se in-velegte mereu in blanuri gi vesminte groase : ace-stea nu-s deajuns pentru caldura normali a cor-pului ; ii trebue zilnic vin de Burgundia, spreali pune putin in migcare sangele amortit. Ins,daca vinul e nitelug cam acru, atunci se gi vestescarsurile prin maruntaie. Excelent elev al lui E-picur, el e extrem de pofticios cand e vorba demancaruri bine gatite; are insi o nespusa fricade bucate rele, caci stomacul salt se rasvrtegtedaca i-se da carne alterata gi numai mirosul depegte il strange de gat.

Aceasta sensibilitate il silegte sa fie rafinatgi rasfatat, Cultura devine pentru el o necesi-tate. Erasmus nu poate purta pe trupul sau decatstofe fine gi calduroase, nu poate dormi decat in-tr'un pat curat ; pe masa de lucru trebue sa ardalumanari de ceara, scumpe, in locul obignuiteloropaite fumegande. De-aceea, orice calatorie epentru el o aventura penibila gi relatarile acestuietern ratacitor despre hotelurile germane, intr'ostare inca destul de inapoiata pe-atunci, alcatuescun neintrecut itinerar cultural-istoric gi totodataun desfatator pomelnic de primejdii gi afurisenii.La Basel, face zilnic un ocol spre locuinta sa,pentru a evita o ulita deosebit de rau mirositoare

caci orice fel de glagie, fum, murdarie, pu-toare gi (transpuse in domeniul spiritual) oricecruzime gi tumult, pricinuesc sensibilitatii sale,sufletului ski, chinuri ucigatoare. La Roma, cand

www.dacoromanica.ro

72 STEFAN ZWEIG

e dus odati de prieteni la o lupta de tauri, eldeclara scarbit ca. nu are nicio placere la aseme-nea jocuri sangeroase, ramagite ale barbariei".Delicateta sa profunda suferi de orice forma ainculturii. Acest singuratec igienist cauta cu dis-perare, in mijlocul cumplitei neglijente corporalea unei lumi barbare, aceeagi curatenie pe care el,ca artist, ca scriitor, o implinegte in stilul sau,in munca sa. Organismul salt modern, nethos, an-ticipeazi nevoile culturale ale veacurilor urma-toare, pe cari nu le au contemporanii sal cu pie-le groasa, cu oase tari gi nervi de fier.

Dar spaima sa cea mare e ciuma, care trecepe-atunci pustiitoare din tara in tara. Cum audeca molima cea neagra s'a ivit, fie chiar la sutede mile departare, ii trec fiori de ghiata prinspinare gi indata igi strange cortul gi fugecuprins de panicai indiferent daca imparatul ilpoftegte la sfat sau daca e solicitat prin celemai ademenitoare oferte : s'ar injosi fata deel insugi, daca gi-ar vedea corpul acoperit cu le-pra, buboaie sau paraziti. Erasmus n'a negat vre-odata aceasta frica excesiva de orice board' gi, caunul care crede cinstit in lumea aceasta, paman-tease& nu se rugineaza catug de putin sa constateca se cutremura la simplul nume al mortii". Caci,ca oricine lucreaza cu placere gi igi ia munca inserios, el nu vrea s cada jertfta unei intamplfiri.stupide, absurde, unei molipsiri neroade. El cu-noagte mai bine ca oricare altul propria sa slabi--

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS 73dune corporala ingscuta ; gtie, prin reactiunilesale nervoase, cat e de expus gi de-aceea Iipazegte gi Ii cruta trupul sau maruntel, cu econo-mia cea mai tematoare. Evita mesele prea co-pioase, dar tine mult la curatenie gi la hranabine pregatita; se feregte de tentatiile lui Venusgi, mai presus de toate, se teme de Marte, zeulrazboiului. Cu cat imbatranegte, cu atat 11 incol-tesc mizeriile trupegti. Metoda sa de viata de-vine o lupt din ce in ce mai congtienta pentruun loc statornic de retragere, spre a salva putinalinigte, siguranta gi isolare de caH mai are nevoiepentru unica so placere in viata: munca. 5i numaigratie acestei ingrijiri igienice, materiale, Eras-mus a isbutit in ceea ce 'Area cu neputinta de im-plinit sa tarasca gi s suporte destul de mul-tumitor vehiculul fragil al trupului sat', timpde gaptezeci de ani, in cele mai salbatece gi maipustiitoare vremuri gi sa pastreze singurullucru cu adevarat important pentru el in aceastaexistenta limpezimea privirii sale gi inviola-bilitatea libertatii sale interioare.

Cu nervi atat de fricoi, cu asemenea supra-sensibilitate a organelor, greu devine cineva erou ;e inevitabil ca o sanatate trupeasca atat de nesi-gura Si' se resfranga asupra caracterului. 0 singuraprivire asupra portretului sau moral, ne arata Caomuletul acesta atat de gingag, atat de gubred, eraputin destoinic pentru a fi o capetenie de ceata,in mijlocul acelor oameni energici, salbateci, din

www.dacoromanica.ro

74 STEFAN ZWEIG

vremea Renaterii i a Reformei. Nici o trash"-tura frapanti, de indrasneala care ataca", aa ju-decA Lavater chipul lui Erasmus i la fel se poatespune despre caracterul sail. Omul acesta faratemperament, nu era facut pentru a duce veodatao lupta reala. Erasmus se poate apara numai infelul unor mici vietati, cari se prefac moarte sauii schimba culoarea in toiul primejdiei; cindse ivete vreo invalmaeala, el prefera sa se re-traga in cochilia sa de melc, in odaia sa de studiu;se simte in siguranta numai indaratul meterezelorsale de carti. In momentele decisive ale desti-nului. Erasmus face o impresie penibila; cadindata ce e vorba de o lupta piept la piept, el sestrecoara repede din zona primejdioasi, ii aco-peed retragerea in fata oricarei hotariri cu undaca" 1 un intru cat" fill obligatie, penduleazaintre da i nu, incurca pe prietenii &Ai, indarjetepe dumani . i cine ar conta pe el ca tovarasau aliat se va pomeni amarnic inelat. Erasmus,tie sa mearga singur, fara sa fie abatut din cale,1 nu vrea sa ramani nimanui credincios decatlui insui. Are oroare instinctiva de orice fel dehotariri, de oarece ele leaga i obliga i proba-bil ca. Dante, care iubea cu pasiune, 1-ar fi arun-cat pentru aceasta indiferenta la intrarea iadului,printre neutrali", langa ingerii cari, in lupta

www.dacoromanica.ro

ERASMUS 75dintre Dumnezeu gi Lucifer, nu vreau nici ei safie de partea cuiva:

quel caltivo coroDeg li angeli che non furon rebelliNe' fur fedeli a Dio, ma per se fore".

Peste tot unde se cere devotament, deplina in-datorire, Erasmus & inapoi, se inchide in receacasa de melc a impartialitatii. Niciodata el n'arfi fost gata sa puna capul pe bugtean; nu putea fimartirul niciunei idei, niciunei convingeri dinlume. Erasmus era insa mai constient decat ori-cine de aceasta slabiciune de caracter, cunoscutatuturora in vremea lui. El recunogtea bucuros 6trupul sau, ca sufletul sau nu contin nimic dinacea matesie din care natura formeaza martini.Dar, in ce privegte atitudinea sa in viata; eli-a insugit scara de valori a lui Platon, dupa caredreptatea gi toleranta ar fi primele virtuti ale o-mului : abia in randul al doilea, vine curajul. Celmai mare curaj al lui Erasmus, consta cel multin faptul ca avuse sinceritatea sa nu se ruginezeca era lipsit de curaj (aceasta e, de altfel in toatetimpurile, o forma foarte rara a onestitatii). 0-data, cand i-se reproga cu grosolanie aceasta lipsade vitejie combativa, el raspunse, surazand cufineta, prin aceste cuvinte suverane : Aceasta arfi o grava imputare, daca ag fi un mercenar el-.vetian. Sunt insa un carturar gi am nevoie delinigte ca sa lucrez".

Demn de incredere la acest om in care nu se

www.dacoromanica.ro

76 STEFAN ZWEIG

putea increde cineva, era de fapt un singur ele-ment : armoniosul sill creer, care lucra neobosit,asemenea unui corp deosebit, separat de trupulsau slabanog. Creerul sail nu cunostea nici o esi-tare, nici o tentatie, nici o istovire, nici o nesigu-ranta ; din anii cei mai tineri pang in ziva mortii,el lucreaza cu aceeagi putere clara, raspandind olumina egala. Ipocondru, debil prin carnea gisangele sau, Erasmus era un uria al muncii. Pen-tru trupugorul sat', ii trebuiau abia trei-patru orede somn il uza doar atat de putin 1 In celelaltedouazeci de ore, era in necurmata activitate : scria,citea, discuta, colationa, core cta. Scrie in cala-torie, in trasura hurducata ; in orice odaie dehan, masa se schimbi indata in pupitrui de lucru.A fi treaz inseamna pentru el a fi gata sa scriegif unealta de scris e oarecum al gaselea deget almainii sale. Retrangat indaratul cartilor gi har-tiilor sale, el observa ca dintr'o camera obscura,curios gi gelos totodata, toate evenimentele ; niciun progres al gtiintelor, nici o inventie, nici unpamflet, nici o manifestare politica nu scapa pri-virei sale iscoditoare ; prin mijlocirea cartilor gi ascrisorilor, el afl tot ce se intampla in lumea lar-ga. Faptul c aceste transmisiuni s'au facut aproa-pe exclusiv prin cuvantul scris gi tiparit, ca schirn-bul de materii cu realitatea s'a indeplinit la Eras-mus numai pe cale cerebrala, a dat desigur opereisale o oarecare raceala abstracta, un aspect in-tru catva academic. Ca gi corpului, celor mai

www.dacoromanica.ro

ERASMUS 77multe scrieri ale sale le lipsegte suculenta, aceaplinatate a materiei. Omul acesta cuprinde lumeanumai cu ochiul cerebral, nu cu toate organelevii gi sorbitoare, Dar aceasta curiositate a sa,aceasta sete de a cunoagte cuprinde toate sferele.Ca un reflector in migcare, ea igi impragtie lu-mina asupra tuturor problemelor vietii gi le lirn-pezegte cu o exactitate egala gi necrutatoare: einadevar un aparat modern de gandire, de o pre-ciziune neintrecuta gi de o vasta putere de pa-trundere. Aproape nici un camp al straduintelorcontemporane nu ramane neluminat ; spiritul ace-sta imbolditor, care scormonegte neincetat gi to-tugi ochegte bine totdeauna, e un premergatorin fiecare domeniu al gandirii, deschizand dru-mul activitatilor intense, colective, de mai tarziu.Caci Erasmus poseda deabinelea instinctul baghe-tei magice ; el sirntea in fiecare loc (peste carecontemporanii sai treceau fara sa banuiasca ni-mic) filoanele de aur gi argint ale problemelorce trebuesc adancite. El le simte, le adulmeca, learata cel dintai, dar interesul sau, nerabdator dea cerceta mai departe, e de cele mai multe ori e-puizat prin aceasta bucurie a descoperitoruluigi lasa succesorilor sai osteneala reala de-a des-gropa comoara, de-a spala-o, de-a o trece princiur gi de-a pretui-o. Aci e limita lui. Eras-mus (sau mai bine spus: splendidul sail ochiu ce-rebral) lumineaza numai problema, dar nu o re-zolva. Dupa cum sangelui, trupului sail ii lip-

www.dacoromanica.ro

78 STEFAN ZWEIG

sete pasiunea svacnitoare, tot astfel lipsete cre-atiei sale acel fanatism suprem, acea ultima indar-jire, acea furie a unilateralitatii: lumea sa edepartarea, nu adancimea.

De-aceea, orice judecata asupra acestei figuricurios de moderne i totodata deasupra timpului,e nedreapta dad se masoara numai opera, nu 1influenta ei. Caci Erasmus era un suflet cu multestraturi, un conglomerat de insuiri diferite, osumi dar nu o unitate. Indrasnet si fricos,combativ 1 totui nehotarit in clipa ultimei lo-vituri, luptator al spiritului, iubind pacea dintoata inima, vanitos ca literat 1 de-o adanca sme-renie ca om, sceptic i idealist el intruneteintrInsul toate contrariile, intr'un amalgam oa-recum destins. Un invatat de-o harnicie de al-bini, un teolog liber-cugetator, un critic sever altimpului sau i un pedagog blajin, un poet nite-lu prozaic i un stralucit scriitor de epistole, unsatiric inverunat i un bland apostol al deplineiomenii toti acetia au loc in spiritul sail vast,fara sa se dumaneasca sau s se stramtoreze re-ciproc.

Talentul sau cel rnai mare: sa aplaneze anta-gonismele, & impreuneze contrariile, s'a vaditnu numai in viata sa exterioara, ci i in propriasa lume luntrica. Dintr'o asemenea multilaterali-tate nu poate rezulta insi in mod firesc o influ-ent unitara. Ceea ce numim substanta erasmica,ideea erasmica, i-a gasit in fiecare din succesorii

www.dacoromanica.ro

ERASMUS 79sag o intiparire mai patrunzatoare cleat in Eras-mus insug i aceasta, datorita unei forme deexpresie mai concentrate. Reforma germana 1secolul Enciclopeditilor, libera cercetare a Bi-bliei i, pe de alta parte, satira unui Rabelais i aunui Swift, ideea europeana i aceea a umanismu-lui modern toate acestea sunt ganduri din gan-direa sa i nu propriile sale fapte. El a dat pre-tutindeni primul impuls, a pus pretutindeni pro-blemele in micare, dar problemele 1-au intrecutpretutindeni pe el insui. Rareori, naturile intele-gatoare sunt i realizatoare, de oarece perspica-citatea, vederea larga paralizeaza puterea de atac.Rareori precum spune Luther o buna o-pera e intreprinsa din intelepciune i prevedere;totul trebue sa se intample in netiinta". Eras-mus era lumina secolului sau, altii erau puterea

el lumina calea, altii au tiut sa mearga peaceasta cale, pe and el insui, ca i isvorul de lu-mina, ramanea in umbra. Ins acel care arata caleacea noua, nu e mai putin demn de a fi onorat,cleat acel care o strabate cel dintai. Chiar i aceicari lucreaza. nevazuti (sau in dorneniul invizibi-lului) i-au implinit rostul bor.

www.dacoromanica.ro

ANI DE MAESTRIE

www.dacoromanica.ro

ANI DE MA ESTRIE

I ncomparabila intfimplare norocoasa in viata u-nui artist, cand el gasegte forma tematica aartei sale, in care igi poate impreuna armoniostoate insugirile. Aceasta i-a isbutit lui Eras-mus, gratie unei pline, stralucitoare gi desavar-gite manifestari a spiritului sau: Elogiul Ne-bunier. Mult gtiutorul invatat, patrunzatorul cri-tic al epocii, zeflemistul gi satiricul se regasescinfratiti aci gi in niciuna din operele sale, E-rasmus nu se evidentiaza cu atata maestrie ca inaceasta carte, cea mai reputata din toate gi chiarsingura care a resistat, care s'a mentinut deasu-pra vremelniciei. i aceasta lov