DIZERTATIE CATINA

8/16/2019 DIZERTATIE CATINA

http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-catina 1/53

CUPRINS

Capitolul I

1.Stadiul actual al cercetărilor privind cultura catinei

1.1 Importanta culturii

1.2 Raspandirea speciei

1.3 Particularităţi biologice i cerintele plantei

1.! In"iinţarea plantaţiei i te#nologia de cultură

1.$ Recoltarea% păstrarea i valori"icarea "ructelor

1.& Preocupari ale di"eritelor tari in cultura catinei

1.&.1 Sortimentul i descrierea soiurilor in U' si SU(

1.). *omenii de utili+are

1.).1 *upa "olosinta sub diverse "orme1.).2 *upa industria in care este "olosita

1., -etode de obtinere a uleiului de catina

1.,.1e#nici si te#nologii moderne pentru uscarea catinei albe

1.,.1.1 Uscarea naturala

1.,.1.2 Uscarea arti"iciala

1./ *irectii de ba+a ale per"ectionarii te#nicii si te#nologiei procesului de uscare a catinei

albe

Capitolul II

2. Contribuţii proprii

2.1 Studiul preturilor produselor din cătina

2.2 *escrierea diverselor produse din catina e0istente in Romania

2.! '"icienta culturii de catina

2.! Calculul indicatorilor economici

2.$Conclu+ie

ibliogra"ie

1



Capitolul I

1.Stadiul actual al cercetărilor privind cultura catinei

1.1 Importanta culturii

Catina alba Hippophae rhamnoides - a fost introdusa recent in cultura, una din

cele mai mari plantatii din tara gasindu-se in apropierea Bacaului. Este un arbust

fructifer cunoscut ca facand parte din flora spontana a Romaniei, care se utilizeaza

deopotriva in industria alimentara, in silvicultura, in farmacie dar si ca planta

ornamentala. Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul

si de 10 ori mai mult decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste 00-!00 mg

la 100 g suc proaspat. "lte vitamine prezente in fruct sunt ", B1, B#, B$, B%, E, &, ', F.

(ai regasim celuloza, betacaroten )intr-un procent net superior celui din pulpa de

morcov*, microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri

comple+e, etc.

Fructele au o valoare alimentar i terapeutic deosebit, datorit bogaiei in

vitamina C - #10 mg/, provitamina " - $, mg/, vitamina E - 10 mg/, vitamina F - !

mg/, inozitol - $ mg/, in acizi )acid malic - 1 g1, acid citric - 1# g1, acid malonic,

acid succinic, acid tartric, acid citric* i sruri minerale )calciu - 1#0 mg/, potasiu - 1$2

mg/, fosfor - #00 mg/, magneziu - 1!$ mg/, fier - 1 mg/*, 3n za4aruri 12,2/ i

proteine 1,/. 5aloarea energetic a fructelor este de 100 calorii la 100 g.

Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antic4itate. In C4ina

de e+emplu, medicina traditionala o recomanda in tratamentul bolilor digestive. 'e

continentul european, e+ista insemnari privind importanta catinei ramase de la 6ioscorid

si 7eop4ast.

In prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse8 ceaiuri din fructe, muguri, frunze

si c4iar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. "cesta din urma este si cel mai valoros

din punct de vedere medical. 9leiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni precum8 ulcerul gastric si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile

neuroendocrinologice, circulatorii, 4epatice. "re o actiune reconfortanta, c4iar cu efecte

usor narcotice. 6e asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. :e

utilizeaza si in geriatrie cu rezultate spectaculoase. Cu catina se mai trateaza afectiunile

oftalmologice, coronariene, 4ipertensiunea arteriala si gingivitele. 'rin prelucrari in

laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente e+traordinare pentru tratarea8

2



depresiilor, bolii 'ar;inson, tumorilor, adenoamelor si leucemiei. (ugurii de catina au

efect afrodisiac. Catina este si un foarte bun antiinflamator si in4iba pofta de mancare in

cazul unor tratamente ale obezitatii.

'rin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate

cum arfi suc, nectar, sirop, gem, <eleu, dulceturi, peltea, lic4ioruri, diverse bauturi

alcoolice.

6atorita capacitatii mari de dra<onare, catina alba se utilizeaza pentru

consolidarea terenurilor in panta, dar si sub forma de gard viu, avand in vedere

numerosii spini putemici care impiedica patrunderea iepurilor si a altor animale in

spatiile care necesita protectie )livezi, podgorii, diverse culturi*.

1.2 Răspnd4rea speciei

Ctina alb este un arbust dioic care are g4impi i crete sub form de tuf sau

arbore, fiind 3nt=lnit 3n flora spontan. 3n Europa este mult rsp=ndit 3n rile C:I e+.

9craina, &aza4tan, >eorgia, "zerbaid<an etc, iar la noi 3n zonele subcarpatice din

(oldova, (untenia, ?ltenia, 6obrogea ca si in 6elta 6unarii. 3n zona subcarpatic a

<udeului Buzu, ctina alb are o frecven mai mare dec=t 3n alte zone din Rom=nia.

9nele selecii valoroase au fost luate 3n cultur 3n anii !0, 3nfiin=ndu-se plantaii 3n

<udeele lai, Bacu, 7ulcea, "rge, 5rancea, Buzu etc. "nual, din flora spontan i din

micile plantaii organizate, se recolteaz 1.#00 -1.2001 fructe, cea mai mare parte pentru

e+port 3n >ermania etc.

@a noi in tara, catina alba creste spontan in zona subcarpatica din (oldova si

(untenia, incepand din bazinul superior al :iretului pana la ?lt.

In subcarpatii (oldovei se intalneste pe vaile raurilor Bistrita, 7rotus, 'utna si

(ilcov. 6e asemenea, se mai intalneste pe vaile raurilor 7elea<en si 6ambovita, precum

si in 6elta 6unarii.

In agricultura, ea se foloseste in unele zone pentru imbogatirea in azot asolurilor, datorita nodozitatilor similare celor intalnite la leguminoase, dar si pentru

consolidarea terenurilor predispuse la eroziune datorita capacitatii mari de dra<onare.

1.3 Particutarităţi biologice i cerintele plantei

Ctina alb se caracterizeaza prin rusticitate i un sistem nadicular trasant foarte

dezvoltat pe care cresc nodoziti sferice cu care fixează azotul în sol. Fiind plant dioic,

plantele femele si mascule sunt distincte, florile femele fiind brun-verzui, unise+uate i

3



se desc4id cu mult 3nainte de apariia frunziuluiA florile mascule, sunt sesile )fr corol*

i reunite 3n - $ ciorc4ini scuri, dispui pe ramurile din anul precedent. Fructul este o

bac oval sau sferic, de -! mm, suculent, de culoare portocalie. @a 3nfiinarea plantaiei

este obligatorie prezena ambelor tipuri de plante, femele i mascule, pentru polenizare i

fecundare 3n raport de ! 8#.

Inmulirea plantelor se face prin dra<oni i butai lemnificai care se fortific 3n

pepinier= timp de 1-# ani. 6e asemenea, ctina se 3nmulete i prin semine, 3ns plantele

astfel obinute se pot folosi numai pentru fondul silvic sau 3n scop decorativ 3ntruc=t

calitatea fructelor este inferioara.

Cerinele plantei faa de temperatura sunt minime. :uport geruri de -2C i

suport arie de D2C. Crete i rodeşte pe orice tip de sol inclusiv nisipuri, terenuri

degradate, 4alde miniere, sraturi etc. 6atorit 3nsuirii de a fi+a azotul atmosferic.

1.! In"iinţarea plantaţiei i te#nologia de cultură

@a 3nfiinarea unei plantaii este necesar s se in seama de caracterul dioic al

plantei care presupune aezarea 3n aceeai parcel a plantelor femele i a plantelor

mascule, 3n raport bine determinat 1 la 2 sau # la !.

6istanele de plantare sunt de ,2 - m 3ntre r=nduri si 1,# - ,2 m pe r=nd, iar

conducerea poate fi ca tuf sau ca pom, 3n care caz se aplatizeaz pe r=nd prin tieri

adecvate. Intrarea pe rod are loc 3ncep=nd din anii #-dup plantare, in perioada optima

obtinandu-se cantitati ce pot depasi #21 4a. 6upa 1!-#0 ani, catina intra in declin, perioada

in care cresterile vegetative sunt mici, productia scade foarte mult, iar plantele incep sa se

usuce total sau partial.

7ierile de fructificare se fac periodic i constau 3n eliminarea ramurilor rupte, 3ndesite

i 3n scurtarea a+ului pentru limitarea 3nalimii.

:pre deosebire de alte specii nu necesită tratamente fitosanitare, fiind o cultură

ecologică.

abelul 1.1

5one "avorabile culturii catinei in Romania

?E 6E C9@79RG F?"R7E

F"5?R"BI@E

?E 6E C9@79RG F"5?R"BI@E

4



6ealurile (unteniei,

(oldovei 5alea r=ului :iret

5alea r=ului Buzu 6elta

6unrii

7oate zonele tarii cu terenuri bine aerisite si

3nsorite.

1.$ Recoltarea% păstrarea i valori"icarea "ructelor

Cufesul fructelor )bace* se face manual sau prin scuturare 3n care caz se folosesc

substane bioregulatoare, c=t mai t=rziu 3ntre #0 septembrie i 1 noiembrie c=nd fructele

au acumulat o cantitate ma+im de substane nutritive, vitamine, sruri minerale, za4aruri

etc.

Fructele se consuma 3n stare proaspt sau prelucrate sub form de sirop, uleiuri,ceaiuri, uscate etc. i se pstreaz p=n 3n ianuarie - februarie.

?peratiunea cea mai dificila este recoltarea. 7ufele dese cu spini lungi si

puternici, fructele mici si aglomerate, prinderea lor puternica de ramuri precum si

pedunculul scurt sunt principalele cauze care ingreuneaza recoltarea.

(omentul optim de recoltare se stabileste in functie de modul de valorificare a

fructelor. Culesul se va efectua in momentul in care fructele a<ung la greutate ma+ima, si

deci sunt acumulate ma<oritatea substantelor active.Calendaristic, culesul se efectueaza din a doua <umatate a lunii august pana la

<umatatea lunii octombrie. 6upa aceasta data, fructele sunt supramaturate, scad in

greutate, se zdrobesc, iar o parte din ele crapa in momentul recoltarii.

Recoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu bob direct de pe tufa.

Fructele culese manuale sunt curate, iar planta nu este deloc afectata prin taierea

formatiunilor de rod, in sc4imb randamentul este scazut. 9n muncitor poate culege 2-10

;g pe zi. :e mai practica sistemul de detasare a ramurilor cu rod si recoltarea ulterioara a

fructelor.

:e folosesc si sisteme mai practice de recoltare, care se bazeaza pe folosirea unor

instrumente a<utatoare ca piepteni de metal cu dinti lungi, cariige, greble, etc. Cu

a<utorul acestor instrumente randamentul creste simtitor, un muncitor a<ungand sa

recolteze 12-1$ ;g pe zi direct din tufa, si #0-## ;g pe zi de pe ramuri detasate.

5



'entru obtinerea de suc de fructe de catina in scopuri industriale, s-a recurs la

instalatii mobile de presare a fructelor direct de pe tufa, precum si instalatii fi+e unde

ramurile cu fructe detasate sunt fragmentate, zdrobite si presate.

6eoarece fructele de catina sunt perisabile, depozitarea lor trebuie sa se faca in

ambala<e mici, iar transportul in ladite ce nu depasesc cantitatea de ;g. 7rebuie

acordata mare atentie la manipularea, transportul si depozitarea fructelor, mai ales in

faza de maturitate deplina. In stare proaspata ele se pot pastra timp de - saptamani in

depozite frigorifice la temperatura de 0 C.

Fructele de catina se pot valorifica sub forma de suc, sirop, nectar, gem,

marmelada etc.

1. & Preocupari ale di"eritelor tari in cultura catinei

Catina alba este un arbust fn<ctifer introdus in cultura de circa 0 de ani in Romania, dar

aproape abandonat in ultimii 1$ ani, in timp ce state precum :9" si Canada, desi l-au

descoperit relativ recent, l-au si introdus in programe guvernamentale.

Cercetarile au evidentiat faptul ca fructele de catina, greu de cules si e+trem de

perisabile in stare proaspata, contin o serie de substante bioactive valoroase cu rol important in

reglarea metabolismului uman. :timularea sistemului imunitar are actiune terapeutica si

curativa in prevenirea si tratarea unor multiple afectiuni.

"numite caracteristici biologice si compozitia c4imica a fructelor au facut ca planta sa

prezinte in ultimul timp un interes deosebit, urmarindu-se elaborarea unor te4nologii 4ibride

pentru separarea, concentrarea si purificarea e+tractului de catina, in vederea obtinerii unor

concentrate de principii active cu aplicatii in domeniul alimentar, farmaceutic si cosmetic.

Raspandirea pe un areal apreciabil de mare, cantitatile mari de fructe ce pot fi

recoltate, ca si numeroasele argumente in favoarea folosirii acesteia in cultura, mai ales pentru

fi+area terenurilor degradate si a e+ploatarii terenurilor saraturate, constituie elemente e+trem de

importante in vederea e+ploatarii intensive.Catina este o planta valoroasa si prin faptul ca, spre deosebire de alte plante, poate fi

valorificata in intregime prin fructe, frunze si radacini.

6egislatie

Catina se regaseste in ane+a a ordinului ("'"( nr 2$#00, intitulat Reguli sA

norme tehnice inteme privind producerea in vederea comercializarii, prelucrarea, controlul

6



si/sau certificarea calitatii semintelor si a materialului saditor din unele specii de plante

produse si comercializate pe teritoriul Romaniei. :e poate citi on-line la8

HHH.incs.roordinul mapam nr 2$ #00.4tm

HHH.mapam.ro

Infiintarea de plantatii de catina )peste 0,2 4a* fac obiectul finantarii prin programul

:apard, masura ., cu sume intre 10000-200000 Euro.

1.&.1 Sortimentul i descrierea soiurilor in U' si SU(

In Romania

'entru cultura 3n plantaii specializate s-au selecionat biotipuri cu fructe mari, care

au un coninut ridicat 3n vitaminele " i C, care se recolteaz uor, de vigoare mai mic i

cu puini spini pe lstari. 3n prezent, pentru 3nmulire se recomand soiul (oldova

)erpeni*, seleciile "damac4i si !, 6elta 1 si #, (rcineni 1.

-oldova 7 :oi selectionat la I.C.'.'. 'iteti i omologat 3n anul 1%!.

'lanta este viguroas, crete erect i are lstari cu spini lungi, mari. Fructificarea are

loc pe lstari mi<locii i lungi. 3nflorete 3n luna martie, rodete din anul # dup plantare.

'roducia medie pe plant este de ! - 10 ;g, 3nc din anul de la plantare, respectiv 10-

1# t4a. Fructele sunt mari, de 0,20 g, oval cilindrice i culoare porto-calie. Ele se mentin

pe plant timp 3ndelungat, c4iar i peste iarn. Coacerea fructelor are loc la sfaritul lunii

septembrie i 3n luna octombrie.

Selectia *elta 17 :elecie obinut la I.C.6.R 'iteti din plante provenite din

flora spontana a 6eltei. 'lanta este viguroas i prezint formaiuni fructifere scurte i

mi<locii. Inflorete la sfaritul lunii martie, iar producia este de - $ ;gplant.

Fructele sunt foarte mari de 0,2 g 3n medie, rotunde, de culoare portocalie i cu

peduncul lung. Coacerea fructelorare loc3n luna octombrie.

Selectia *elta 7. :elecie obinut la I.C.6.' 'iteti din plante provenite din flora

spontan a 6eltei. 'lanta are vigoare mi<locie, iar lstarii prezint g4impi moi. Infloretela sf=ritul lunii martie i 3nceputul lunii aprilie.

Fructele sunt de mrime mi<locie de 0,0 - 0,0 g, oval - alungite, de culoare

portocalie. Coacerea fructelor are loc 3n luna septembrie.

Serpeni 118 are fructe foarte mari, in medie de 0,2 g, de forma ovala sau

cilindrica, de culoare portocalie desc4is, uniforma pe toata suprafata, cu peduncul lung

de - mm, ceea ce usureaza recoltarea manuala. 'lanta este viguroasa, cu cresteri

7

http://www.incs.ro/ordinul

http://www.mapam.ro/

http://www.mapam.ro/

http://www.incs.ro/ordinul



puternice, drepte, de culoare gri desc4is, prevazute cu spini mari, lungi. Este un soi

precoce si foarte productiv, se obtin in medie !-10 ;g de fructeplanta, in primul an de

rod. 6upa <umatatea lunii octombrie recoltarea se poate face prin scuturare.

-urgesti 18 are un fruct frumos de marime mi<locie, aproape rotund, de culoare

portocalie, lucios. 7ufa este viguroasa, aerisita si rodeste aproape de baza. Cresterile de

1-# ani au culoarea gri desc4is, cu spini rari dar putemici. 'roductia este medie, de -$

;g planta.

-aracineni 18 fructul de marime mi<locie, rotund, de culoare galben intens. 7ufa

este potrivit de viguroasa, nu depaseste 1,! m in inaltime, si are fructele aglomerate,

dispuse sub forma de manson, ceea ce ingreuneaza recoltarea. Rodeste abundent si

constant !-10 ;gplanta. 9n specific al soiului se datoreaza taliei mici, care permite

plantarea la distante de 1,2 m, cu productie de pana la ## t4a.

*elta 18 de asemenea cu fructe mari, usor alungite, de culoare portocalie, cu

peduncul scurt de # mm. 7ufa este foarte viguroasa si mult ramificata, cu spinii lungi si

rigizi. Culoarea ramurilor este gri in primii # ani, cu nuante de maro pe partea umbrita.

Intra pe rod destul de tarziu, si se pot recolta $- ;g planta.

*elta 38 un soi rar cu cresteri viguroase si tendinta de a forma trunc4i. u

prezinta spini. "re fructe rotunde portocalii, de marime mi<locie spre mica. 'e lemnul

batran fructifica pe formatiuni scurte, cu mari aglomerari de fructe.

In flora spontana, cresc plantele cu fructe portocalii, rotunde si mi<locii ca

marime.

abelul 1.2

Catina 8 biotipiri% productivitate si perioada de vegetatie

R.

CR7.

:9B:'ECI" BI?7I'9RI '?7E7I"@9@

'R?69C7I5

t4a

'ERI?"6"

6E

5E>E7"7IE1. C"R'"7IC" ogdănesti )%)9 e0tratimpurie

#. Ciumasi # 1!,0 tardiv

. 6ospinesti 1$,#0 e+tratimpurie

. 6elta 'R %,00 mi<locie

2. 6elta $0( 1,0 tardiv

$. 6elta fata spini 1,00 tardiv

. ?niscani 1,00 e+tratimpurie

8



!. :f=ntu >4eorg4e 1#,!0 timpurie

%. :f=ntu >4eorg4e ! #0,#0 tardiv

10. Serpeni 23%99 e0tratimpurie

11. :erbanesti 1 1#,00 timpurie

1#. 5ibratina 1#,#0 e+tratimpurie

In Spania

Hippophae rhamnoides... !spino amarillo, !spino falso "

Jippop4ae r4amnoides K"s;olaKA Jippop4ae r4amnoides KFreisendorf ?rangeKA

Jippop4ae r4amnoides KFrugnaKA Jippop4ae r4amnoides KJergoKA Jippop4ae r4amnoides

KJi;al 6afoKA Jippop4ae r4amnoides KJi;ulKA Jippop4ae r4amnoides KLulietKA Jippop4ae

r4amnoides K@ei;oraKA Jippop4ae r4amnoides K(attKA Jippop4ae r4amnoides K'ollmi+KA

Jippop4ae r4amnoides KRomeoK.

In :ermania

JI''?'J"E. r4amnoides K"s;olaK):*

:ea buc;t4orn, Female :ea Buc;t4orn K"s;olaK):*

JI''?'J"E. r4amnoides K6oranaK)R*

:ea buc;t4orn, Female :ea Buc;t4orn K6oranaK)R*

JI''?'J"E, r4amnoides FruganaK

:ea buc;t4orn, Female :ea Buc;t4orn FruganaK

JI''?'J"E, r4amnoides KJerMoK

:ea buc;t4orn, Female :ea Buc;t4orn JergoKJI''?'J"E. r4amnoides @ei;oraK

:ea buc;t4orn, Female :ea Buc;t4orn @ei;oraK

JI''?'J"E. r4amnoides ?range EnerovK)R* )KJabegoKJ:* :ea buc;t4orn, Female :ea

Buc;t4orn ?range EnergNK)R*

JI''?'J"E, r4amnoides K'ollmi+ 1K

:ea buc;t4om, (ale :ea Buc;t4orn 'ollmi+ 1K

9



JI''?'J"E, r4amnoides 'ollmi+ K

:ea buc;t4om, (ale :ea Buc;t4orn 'ollmi+ K

JI''?'J"E. r4amnoides Ji;ulK :ea buc;t4om, 6Harf :ea Buc;t4om

In ;landa

Cultivaruri de Hippophae rhamnoides:

Fructele catinei albe au culori cuprinse intre galben si rosu. In stare proaspate ele

au de obicei gust acid.

Coacerea fructelor are loc in perioada septembrie - octombrie. Incepand cu anul

al doilea se obtin primele recolte.

In Ce#ia

abelul 1.3

Cultivaruri de Hippophae rhamnoides L. Intalnite in Ce#ia

(ccesioon number (ccesion name

!2<$,99919 "romat )female*

!2<$,99912 Botanices;a<a )female*!2<$,9999, Buc4lovice 1 )female*

!2<$,9999/ Buc4lovice # )male*

!2<$,9999) 6ar &atuni

!2<$,99992 Jergo )female*

!2<$,99993 @eiocora )female*

!2<$,99911 @<ubetelna )female*

!2<$,9999$ ovost "lta<a

!2<$,9999& ?le<ova )female*

!2<$,99991 'ollmi+ )male*

!2<$,99913 7rofimovs;a<a )female*

!2<$,9999! 5itaminova

In SU(

Cultivare varietati8

=6ei>ora? - planta femela o forma cu fructe mari, aceasta planta se gaseste la

10



pepinierele specializate.

=Pollmi0= - aceasta este o selectie mascula folosita la polenizare pentru clonele femele.

? singura planta mascula K'ollmi+K poate poleniza mai mult de $ plante femele.

=Sprite= - acest cultivar mascul neobisnuit se remarca prin densitate, forma compacta

0,$0 m. 'oate fi folosita ca gard viu in localitatile de langa mare.

*iverse tari

"lte cultivare din diverse tari, selectate in principal pentru fructele lor8

=lndianSummer= - este o selectie canadiana recenta )1%%$*, cu rezistenta ridicata la

seceta si ing4et. Continutul in 5itamina C - 1$2 mg 100 g. :electie mascula obtinuta pentru

a poleniza varietatea femela K@ei;oraK. Frunzis abundent de culoare gri-argintiu si flori albe

paniculate. 'rezinta toleranta aproape medie la seceta si este foarte rezistenta.

=I-ovost@ "lta<aK - o selectie femela. (ai putin g4impoasa decat celelalte

cultivaruri, si productiva. Fructele sunt mai putin acide. In special - rezistenta la ing4et.

=;tradnaAa= - este o selectie femela, cu o coacere precoce a fructelor. Rezistenta,

viguroasa.

=Prevos#odnaAa?- este o selectie ruseasca femela, cu fructe care sunt mai bune decat ale

altor cultivaruri.

1.) *omenii de utili+are a catinei

Catina este un arbust fructifer din familia !leagneaceae, care face parte din flora

spontana a Rom=niei, dar a fost introdus si in cultura, una dintre cele mai importante

plantatii din tara gasindu-se in apropiere de Bacau.

Fructele de catina sunt utilizate in industria alimentara% silvicultura% "armacie%

cosmetica. "ceasta utilizare se datoreaza in primul rand continutului bogat in vitamina

C )peste 00-!00 mg 100 g suc proaspat, continut mai mare de # ori fata de cel al

maceselor si de 10 ori fata de cel al citricelor*, precum si in vitaminele ", B1,B#, B$, B%,

E, &, ' si F. 'e langa aceste vitamine, in fructele de catina sunt prezente si multe altesubstante bioactive )circa #00 la numar dupa unele evaluari* cum sunt celulaza, beta-

carotenul )procent superior celui din pulpa de morcov*, microelemente ca ', Ca, (g, &,

Fe, a, proteine cu continut ridicat de aminoacizi esentiali si uleiuri comple+e.

In unma cercetarilor efectuate de specialistii romani asupra catinei albe din flora

spontana si din culturi, in comparatie cu catina din alte tari europene si asiatice, s-a

evidentiat un continut foarte ridicat de principii active necesare organismului. In afara de

11



fructe, de la catina se folosesc semintele, frunzele si scoara - care contin numeroase

principii active.

1.7.1 Dupa folosinta sub diverse forme:

- pulbere de catina uscata - se obtine din fructe uscate de catina, care se macina cat mai

fin. 'astrarea este indicata in borcane de sticla pentru a nu pierde fractia uleioasa. Este

utilizata pentru intarirea sistemului imunitar.

- macerat de catina uscata in apa la temperatura camerei - cu adaos de miere lic4ida este

un produs energizant usor de asimilat, cu actiune de stimulare a poftei de mancare,

combatere a asteniei, evitare a avitaminozeiA

- sirop si nectar de catina - in general cu adaos de miere, pentru a combate gustul

astringent, au efecte energizante si maresc rezistenta organismului la efort, fiind utile si

in tratarea cazurilor de alcoolism, anemii, astenii, stress, gingivite.

"sociate cu o alimentatie lactovegetariana, au un efect regenerant si deto+ifiant

foarte putemic, fiind indicate in boli ale sistemului respirator )bronsita cronica, astm,

infectii respiratorii ale persoanelor care lucreaza in mediu to+ic, stari depresive, infecii

virale )4erpes, 4epatit ", B, JI5*.

- ulei de cat4na - valoarea de baz a ctinii. 9leiul de ctin are o consisten

dens.

de culoare oran< aprins, cu gust i miros specific. 9leiul de ctin alb, obinut din

pulpele

fructelor - preparat univesal cu un coninut mrit de vitamine i lecuitor. 'entru

obinerea 1

;g de ulei trebuie de prelucrat #2 ;g de fructe. 6ar cel mai preuit ulei este acela, obinut

din

seminele de ctin )de culoare galben*. Efectul lecuitor al uleiului se datoreaz

substanelor biologic-active, care se conin 3n el8 carotinoide, tocoferoli. acizi grai ifitosterini, fosfolipide, vitaminele ", C, &, ' i vitaminele grupei B i altele.

6upa uleiul de palmier, este al doilea ca bogatie in vitamina E si este folosit in

scop profilactic pentru incetinirea proceselor de imbatranire si pentru prevenirea

aparitiei canceruiui, precum si ca tonic general in situatii de stres, cu rol

imunomodulator.

12



'entru uz intern, uleiul de catina se utilizeaza ca ad<uvant in tratamentul unor

afectiuni cardiovasculare, datorita protectiei coronariene pe care o asigura, precum si in

afectiuni ale aparatului digestiv. "re activitate deosebita in 4epatitele cronice, afectiuni

urogenitale, afectiuni neurologice si psi4ice. In literatura de specialitate se evidentiaza

activitatea antianemica si rolul e+ceptional in stagnarea si regresul diverselor afectiuni

oculare )4emeralopie, prezbitism, c4eratomalacie, miopie, astigmatism, 4ipermetropie,

glaucom, cataracta* datorita continutului mare in beta-caroten.

'entru uz e+tem, se foloseste in afectiuni dermatologice )psoriazis*, afectiuni

?R@ cu componenta atopica si inflamatorie, in tratamentul local al eczemelor, arsurilor

termice si c4imice, degeraturilor, alergodermiilor, ranilor cu vindecare lenta. Este

singurul produs natural recunoscut pentru activitatea de protectie impotriva radiatiilor

solare sau de alta natura.

- concentrate in principii active se utilizeaza cu rezultate spectaculoase in geriatrie,

tratarea depresiilor, a bolii 'ar;inson, a tumorilor, adenoamelor si leucemiei.

- unguente de u+ cosmetic pe baza de ulei de catina, respectiv creme antirid si nutritive,

geluri si lotiuni de protectie si intretinere, cu actiune revitalizanta si 4idratanta pentru ten.

1.7.2 Dupa industria in care este folosita:

O In industria alimentara

'rin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate

cum arfi suc, nectar, sirop, gem, <eleu, dulceturi, peltea, lic4ioruri, diverse bauturi

alcoolice.

'rodusele obtinute din catina )ceai de fructe, frunze sau scoarta, sirop sau ulei*

constituie complemente alimentare care a<uta organismul sa-si regleze functiile si sa aiba

o imunitate ridicata.

Ctina i semifabricatele ei se folosesc pentru obinerea diferitor produse alimentare. @a

ele se refer diferite tipuri de picot, biscuii, 3ng4eat, creme, magiun i pastile, sufleu, <eleu i altele. 6e asemenea, din sucul stabilizat de ctin se obin diferite buturi - de

mere, de mere cu morcov, cu afin i miere i diferite combinaii ale sucurilor de fructe i

legume cu sucul de ctin.

6e asemenea, din ctin se produc diferite tipuri de buturi alcoolice i

nealcoolice -lic4ior, rac4iu, balsam, vin i cocteiluri alcoolice, concentrate. 6iferite

13



gustri - ctin cu dovleac i mereA cu 4rean, mere i morcov i altele. 6iferite tipuri de

paste, budinci, paine, plcinte i alte tipuri de produse.

Este recomandata utilizarea fructelor de catina cat mai aproape de starea lor

naturala, ca atare sau sub forma de e+tracte care sa cuprinda totalitatea principiilor

active. 6eci se recomanda mai putin ceaiurile si mai degraba e+tractele uleioase de

catina, deoarece e+tractele apoase obtinute la temperatura ridicata contin doar

substantele 4idrosolubile, fiind e+cluse vitaminele liposolubile )", B, E, &* care se

pierd. 6in aceste motive se prefera maceratele la rece.

6oamna icole-@ivia "tudosiei, sefa de lucrari la Catedra de microbiologie a

9niversitatii Bioterra din Bucuresti si secretarul stiintific al Facultatii de Ingineria

'roduselor "limentare a creat un procedeu de obtinere si conservare naturala a unui suc

pe baza de catina alba, imbogatit cu e+tracte de plante aromate si medicinale. "cest suc

este un biostimulator, fiind bogat in vitaminele ", C, E, F, bioflavonoide, licopine

)coloranti naturali*, cu o actiune marcant antio+idanta, acizi organici, minerale, intre

care salutara este prezenta seleniului din catina )unul dintre cei mai puternici

antio+idanti*. 'entru aceasta creatie, autoarea a primit (edalia de argint la :alonul

intemational de inventii, produse si te4nologii noi - E9RE&" - Bru+elles, #000 si

(edalia de argint la :alonul intemational de inventii, >eneva, #00#.

O In industria "armaceutica

Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antic4itate. In C4ina

de e+emplu, medicina traditionala o recomanda in tratamentul bolilor digestive. 'e

continentul european, e+ista insemnari privind importanta catinei ramase de la 6ioscorid

si 7eop4ast.

In prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse8 ceaiuri din fructe, muguri,

frunze si c4iar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. "cesta din urma este si cel mai

valoros din punct de vedere medical.9leiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni precum8 ulcerul gastric

si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile neuroendocrinologice,

circulatorii, 4epatice. "re o actiune reconfortanta, c4iar cu efecte usor narcotice. 6e

asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. :e utilizeaza si in

geriatrie cu rezultate spectaculoase.

14



Cu catina se mai trateaza afectiunile oftalmologice, coronariene, 4ipertensiunea

arteriala si gingivitele.

'rin prelucrari in laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente

e+traordinare pentru tratarea8 depresiilor, bolii 'ar;inson, tumorilor, adenoamelor si

leucemiei.

(ugurii de catina au efect afrodisiac. Catina este si un foarte bun antiinflamator

si in4iba pofta de mancare in cazul unor tratamente ale obezitatii.

In anul 1%%%, la al 1#-lea :alon international de inventii, te4nici si produse noi,

>eneva, domnul (oraru lonut, de la "sociatia :tiinta si 5iata obtine medalia de bronz

pentru mai multe preparate medicinale, printre care 5ita->ins - capsule conin=nd

rdcin de ginseng rou, de Jippop4ae r4amnoides i de mce cu o aciune

vitaminizant, antio+idant, stimulant i tonic :C, creterea capacitii de efort fizic

i intelectual al organismuiui.

B In industria cosmetica

'ulpa fructului de catina este foarte bogata in diferiti agenti antio+idanti, ce au

un efect benefic asupra epidermei. Industria cosmetica este foarte interesata de acesti

agenti antio+idanti, de vitaminele si flavonide ce se gasesc in fructul de catina.

<ig. 1.1 Continutul in di"eriti aci+i si "lavone la data recoltarii la catina /!/ de

origine alpina

(ediplant )Centrul de cercetare pentru plante medicinale aromatice* a studiat diferite

varietati de catina alba pentru a le selecta pe cele mai valoroase pentru industria

cosmetica. 6iferente considerabile referitoare la compozitia fructului de catina au fost

15



observate intre varietatile de origine alpina si cele de origine orientala. Cele de origine

alpina, sunt bogate in agenti antio+idanti si au fost recomandate pentru folosirea lor in

industria cosmetica. :tudiind maturarea fructele acestor varietati, continutul in vitamina

C )mg100g de e+tract* este ma+im c4iar de la inceputul colorarii fructelor, pe parcursul

maturarii scazand dupa cum se observa si in graficul de mai sus. 6in contra, continutul

in flavonide )mg100g de e+tract* si acizi organici )gl* ramane stabil pe toata perioada

de maturare a fructelor.

B In silvicultura

Cercetarile efectuate pe plan international 3n cadrul Institutului Intemational

pentru Cercetarea si 5alorificarea Catinei )ICR7:* - C4ina au stabilit si valoarea

ecologica a catinei asupra mediului, incluz=nd conservarea apei 3n sol, 3mbogatirea

acestuia cu azot organic prin capacitatea plantei de a recicla azotul din atmosfera,

conservarea solurilor, controlul desertificarii, reabilitarea terenurilor degradate ca

urmare a activitatilor industriale .

'roiecte aflate 3n prezent 3n derulare 3n lume8

■ Re3mpadurirea unor suprafete forestiere e+ploatate la ma+im 3n C4ina, India,

Canada, :tatele 9nite ale "mericiiA

■ Reabilitarea terenurilor din carierele miniere desc4ise si a unor zone industriale

dezafectate din 'oloniaA

■ Reabilitarea unor 4abitate distruse prin diferite activitati industriale si agricole 3n

C4ina, Canada, >ermania, Rusia, 'a;istan, (ongolia.

Cel mai elocvent e+emplu este cel al 'latoului @oess )din ordul C4inei*, un

semidesert cu un climat semi-arid, acoperit cu foarte putina vegetatie )specifica de desert*

cu evidente semne de degradare, care a fost inclus 3ntr-un program special de

re3mpadurire cu catina. :uprafata totala a plantatiei este de apro+imativ 0.000 ;m#,

din care au fost acoperiti cu catina cca $.000 ;m#."cest plan a pus 3n evidenta, dupa 2 ani de la 3nceperea proiectului, urmatoarele

aspecte8 refacerea vegetatiei de la / la /, reducerea degradarii solului de la %0/ la

$0/. 6e asemenea, 3n zonele acoperite de catina au aparut fazanii, iepurii, vulpile,

precum si alte $0 de specii de pasari, care 3n prezent depind nimai de 4abitatul creat.

16



6in punct de vedere social si economic zona cunoaste o dezvoltare economica

impresionanta, prin implicarea pozitiva a populatiei 3n sustinerea programului, preluarea

culturilor si e+ploatarea lor 3n sistem prote<at.

6irectiile urmarite 3n diversele programe de cercetare din tarile membre ale

"sociatiei Internationale ale Catinei, 3n folosirea acesteia sunt8

• 5alorificarea potentialului nutritiv si terapeuticA

• 9mplerea golurilor forestiere, datorate taierilor intensive cu un arbore cu

crestere rapida, cu lemn foarte valoros, care poate fi folosit drept

combustibil, av=nd potential caloric foarte ridicatA

• :toparea desertificarii 3n zonele supuse acestui procesA

• Refacerea terenurilor agricole degradateA

6atorita capacitatii mari de dra<onare, catina alba se utilizeaza pentru

consolidarea terenurilor in panta, dar si sub forma de gard viu, avand in vedere

numerosii spini puternici care impiedica patrunderea iepurilor si a altor animale in

spatiile care necesita protectie )livezi, podgorii, diverse culturi*.

• Refacerea terenurilor improprii agriculturii, scoase din uzul unor zone

industrialeA

• Refacerea unor 4abitate, mai ales 3n zonele care au avut de suferit datorita

activitatilor umane sau a unor calamitati naturaleA

• Cultura alternativa.

E+perimental, pe o suprafata de #.200 mp s-a 3nfiintat o cultura de catina cu puieti

din zonele 7=rgoviste si C=mpul lui eag. 7ipurile de soluri pe care s-a efectuat

e+perimentul au fost soluri argiloase, grele, cu te+tura de tip 5I, terenuri usoare cu soluri

nisipoase cu te+tura de tip 5 si terenuri mediare, soluri luto-nisipoase, av=nd te+tura de

tip I5. 'lantarea s-a facut la intervale de #,2 m 3ntre r=nduri si 3ntre arbusti, iar acest

interval a fost =nierbat cu graminee salbatice. >ramineele au fost cosite de # ori pesezon.

:-a constatat ca o astfel de plantatie se comporta ca un regulator 4idrologic

natural. :istemul radicular al arbustului formeaza o 3mpletitura 3n primii #0-#2 m la

suprafata solului, care este amplificata de sistemul radicular al ierburilor perene.

Covorul ierbos are 3n plus o suprafata foliara e+trem de bogata, ce compenseaza

suprafata foliara redusa a arbustilor de catina. :uprafata foliara este aceea care

17



intercepteaza si atenueaza loviturile picaturilor de ploaie, care nu mai cad astfel direct pe

sol distrug=nd agregatele structurale ale acestuia si obtur=nd porozitatea, deci micsor=nd

capacitatea de infiltrare a apei de teren. 'icaturile de ploaie preluate de suprafata foliara

se vor infiltra pe l=nga plante si masa de radacini a ierburilor care functioneaza ca niste

drene naturale si vor patrunde 3n ad=ncime.aliment=nd profilul solului cu apa pe care o

pastreaza p=na 3n perioadele de seceta sau o elibereaza treptat.

:istemul radicular fasciculat al gramineelor salbatice perene e+ercita o presiune

puternica asupra particulelor de sol, contribuind la formarea structurii granulare, marind

porozitatea si totodata activitatea biologica a acestuia.

E+perimentul a demonstrat modificari semnificative ale solului, 3ncep=nd c4iar

din anul # de la plantare.

1., -etode de obtinere a uleiului de catina

Uleiul de cătină #leum Hippopheae" se obine at3t din pulpa fructelor, c3t i din

s3mburi. E+tragerea uleiului de ctin se realizeaza prin # metode de baz - La caldP i

Qla receP.

(etoda la cald const 3n e+tragerea uleiului prin procedeul 3nclzirii din

materialul mrunit p3n la temperatura !0-100C. 6e asemenea, uleiul se folosete,

3ndeosebi, 3n scopuri alimentare i te4nice.

(etoda de e+tragere a uleiului la rece se realizeaza fr 3nclzire. 3n particular,

din fructe se stoarce sucul i se limpezete 3n loc rece. 9leiul 3n timpul limpezirii se

ridic la suprafa i apoi se str3nge. 9leiul obinut prin aa procedeu este cel mai

calitativ. 7escovina rmas dup stoarcerea sucului adugtor se mrunete, se acoper

cu ulei vegetal )de floarea soarelui, de msline*, se las i se separ prin presare. "cest

ulei este mai desc4is la culoare i nu se ridica la calitatea celui obtinut prin metoda la

rece.

E+ist i alte metode de obinere a uleiului de ctin. "stfel, fructele coapte dectin se trec prin sit. :eminele 3mpreun cu coa<a rmas se usuc i se pstreaz

separat. (asa obinut la presare se 3nclzete p3n la !0-%0C, se toarn 3n bnci de

sticl i se 3nc4ide ermetic. 3n procesul de pstrare )#- luni* masa obinut la presare se

separ 3n dou straturi. :tratul de sus care conine #2/ ulei se separ atent i se toarn 3n

crati de email, se adaug seminele i coa<a, obinute la trecerea prin sit a ctinii.

9leiul de floarea-soarelui )0,2 I la 1 ;g de past de ctin* se fierbe i se toam fierbinte

18



3n pasta cu coa<. (asa obinut se pune 3n cuptorul de copt, agitind se topesc la

temperatura de $0-0C 3n timp de # zile. "ceasta procedur se poate realiza pe baia de

ap. @a 3nclzire uleiul de ctin se e+trage cu a<utorul uleiului de floarea-soarelui. 'este

# zile uleiul se filtreaz prin scule de tifon, care se suspendeaz pentru scurgerea

uleiului.

9leiul trebuie pstrat 3n tar de sticl astupat 3n loc rece i la 3ntuneric nu mai

mult de 1,2 ani.

'entru administrarea interioar uleiul de ctin este interzis 3n cazul proceselor

inflamatoare 3n vizica biliar, ficat, pancreas, cat si in cazul liteazei biliare.

1.,.1e#nici si te#nologii moderne pentru uscarea catinei albe

Ctina alb uscat prezint un produs de valoare datorit gamei largi de

substane nutritive utile corpului uman pe care le posed. Cele mai utile pentru uscare se

consider fructele de ctin cu pulpa dens, suculent )masa mai mare de 0, gr.buc*.

'entru uscare se folosete soiul de ctin alb )Jippop4ae r4amnoides*.

7e4nologia producerii uleiului din ctina alb presupune o totalitate de operaii

te4nologice, i anume8 depozitarea ctinii albe la 3ntreprindere, transportarea i

inspecia, splarea, blanarea, separarea pulpei de semine, uscarea seminelor, zdrobirea-

mcinarea, presarea.

Calitatea produsului finit i gradul de e+tragere a uleiului din ctin sunt

influienate 3ntr-o oarecare msur de corectitudinea 3ndeplinirii fiecrei operaii 3n

parte, dar aportul decisiv, totui 3l are metoda de uscare aleas i respectarea

parametrilor optimi ai acesteia.

Fructele de ctin alb se usuc prin metoda natural )4eleo cu aer* i artificial

)prin convecie*.

(etoda de uscare se alege 3n funcie de mai muli factori8

1. "mplasarea geografic a punctelor de colectare i de uscare a fructelorA#. 7emperatura medie lunar 3n perioada de uscareA

. 6urata medie de timp cu soare peparcursul zileiA

. 'rezena resurselor energetice i odul de conectare la eleA

2. 'rezena suprafeelor de depozitare a materiei primeA

$. 5olumul de materie primA

. Cerinele fa de calitatea ctinii albe uscateA

19



1.,.1.1 Uscarea naturala

Cea mai rsp=ndit metod de uscare a ctinii albe este cea natural. Ea este

caracteristic gospodriilor fermiere individuale amplasate 3n raioanele cu condiii

climaterice temperate. "cestea sunt (oldova, 9craina, Rusia, C4ina, (ongolia.

O Uscarea #eleo la aer

9scarea 4eleo la aer a fructelor de ctin se realizeaz ca consecint a

interactiunii fructelor cu flu+ul de aer din atmosfer. Ea se petrece pe plase metalice sau

din lemn )loznie* 3n 3ncperi ventilate, sau pe suprafee desc4ise umbrite. Ca regul

suprafeele desc4ise sunt betonate sau formate din talere de lemn. ?urata de uscare 3n

astfel de usctorii constituie de la i p=n la #0 de zile.

"ceste suprafee, ca regul se monteaz 3n apropierea livezilor de ctin, ceea ce

reduce la ma+im pierderile materiei prime i durata la transportare i 3n deprtare de la

drumuri pentru a evita poluarea produciei. 7ot aici, l=ng aceste suprafee, se rezerveaz

loc cu acoperi pentru sortarea i prelucrarea fructelor 3nainte de uscare.

:ortarea are loc pe transportoare sau mese de sortat. 'entru a asigura condii

normale de lucru vieza transpororului se admite nu mai mare de 0,02 ms. Cu scopul

accelerrii procesului de uscare dup sortare fructele de ctin alb sunt prelucrate cu

soluie fierbinte de sod caustic de concentraia 0,2 / pe parcursul a 12-0 secunde

p=n c=nd pe pericarp apar fisuri 3n form de plas subire. 3n continuare fructele se spal

cu ap curat rece, se plaseaz pe talere i se 3ndreapt la uscare.

'e parcursul uscrii 4eleo la aer fructele sunt spuse aciunii razelor solare, ceea

ce se reflect negativ asupra calitii produsului uscat, de aceea se recomand de a

realiza uscarea 3n umbr. 9scarea la umbr este 3ndelungat i provoac pierderi de

materie prim, necesit suprafee considerabile, este dependent de condiiile climaterice

i sunt greu de respectat condiiile de igien.

:c4imbul de cldur 3n usctoriile 4eleo la aer poate fi realizat cu cureni naturalide aer sau prin convecie forat, ambele fiind dependente de construcia 3ncperii

usctorului.

O Uscarea #eleo

9na din modalitatile de uscare a fructelor 3n condiiile gospodriilor individuale

i de fermieri este folosirea energiei radiante a soarelui. "ceste usctorii permit 3ntr-o

oarecare msur de a 3nltura unele lacune ale usctiriilor 4eleo la aer. 6urada de uscare

20



se reduce de - 2 ori 3n comparaie cu cea 4eleo la aer, produsele sunt prote<ate de

insecte, praf, umiditate, etc, mai eficient se pstreaz substanele nutritive din fructe. 3n

afar de acesta, uscarea fructelor 3n usctorii 4eleo posed un ir de avanta<e economice

deoarece se folosete o surs ieftin de energie. $scarea cătinii al%e prin metoda heleo

ca regulă se efectuează numai pentru extragerea ulterioară a uleiului.

In usctoriile 4eleo boabele de ctin alb se plaseaz 3n dulapuri de uscate, 3n

care se ve4iculeaz aerul 3nclzit )$0-0C* preventiv 3n sistemul 4eleo de 3nclzire a

aerului.

Instalaia tip camer este constituit din sistemul 4eleo cu cazane de 3nclzire a

aerului amplasate 3n dou r=nduri paralele. 3ntre r=nduri se afl conducta central a

aerului care se conecteaz la aceste cazane. Captul opus al conductei este unit cu

camera de uscare. "erul 3nclzit 3n 3n cazane de ve4iculeaz cu a<utorul ventilatorului

centrifugal prin conducte 3n camera de uscare. :uprafaa sumar de absorbie a razelor

solare este de 1#0 m#.

'entru reducerea consumului de energie cauzat de prezena ventilatorului 3n reeaua de

ve4iculare a aerului cald 3n unele instalaii se folosete tira<ul artificial. 3n acest caz

3nclzitoarele 4eleo de aer sunt proiectate 3n form de o cutie monobloc, cptueala

superioar a creia este confecionat dintr-un material transparent pentru razele solare,

iar ce inferioar din material absorbant. Cutia se afl sub un ung4i oarecare fa de

orizont, astfel 3nct 3nuntru s se creeze presiune termic care ve4iculeaz aerul de la

straturile inferioare ctre cele superioare i mai apoi 3n camera de uscare.

9nul din elementele cele mai importante a usctorului 4eleo cu camer este

3nclzitorul de aer )cazanul*. 6e alegerea corect a cazanului depinde eficiena func

ionrii 3ntregii instalaii. Cele mai eficiente sunt cazanele cu suprafaa de absorbie a

energiei razelor solare gofrat cu perforaii. 'entru ele coeficientul de acumulare a

clduri de la soare este mult mai mare de c=t a celor cu suprafaa neted. "ceasta sedatoreaz 3n primul r=nd gradului 3nalt de turbulen a aerului care trece prin suprafaa

perforat i 3n al doilea r=nd temperaturii mai 3nalte a cazanului. Ca rezultat randamentul

acestor cazane crete cu #0 -0/ 3n comparaie cu cele cu suprafaa plat.

9sctoriile cu camer ca regul se utilizeaz 3n perioada cald a anului, de aceea,

3n calitate de material transparent se utilizeaz un strat sau mai multe de stic sau

pelicul polimer. 3n calitate de camer de uscare )de lucru* pot fi folosite toate

21



instalaiile de uscare industriale, dar fr elementele de 3nclzire cu conbustibil sau

electricitate.

'roductivitatea instalaiilor de acest tip constituie 0,$ - 1,# ;g de produs finit 3n

# ore1 m# de suprafa, deci apro+imativ de # mai mare ca la cele pe suprafee

desc4ise .

In instalaţiile de uscare la soare i cu radiaţie DI.U.S.R.E sc4imbul de cldur

radiant prevaleaz asupra celui prin convecie, adic 4elioinstalaia i dulapul de uscare

se combin 3ntr-un agregat, i produsul se supune aciunii nemi<locite a razelor.

Cea mai simpl I.9.:.R. cu ventilare natural sau forat poate servi aa numita

Plad fierbinteP, care prezint o ram de lemn, fundul creia este format din sc=nduri.

Rama de sus se 3nc4ide cu un r=nd de sticl. @ada 3n partea de sus i de <os are orificii,

necesare pentru organizarea tira<ului de aer, de asemenea are i ui pentru 3ncrcarea-

descrcarea platourilor.

'entru intensificarea procesului de uscare a fructelor 3n I.9.:.R. s-a demonstrat

raionalitatea amplasrii suprafeei absorbante de raze sub un ung4i de #2-0 fa de

orizont. ? asemenea amplasare a suprafeei absorbante de raze creeaz condiiile

apariiei presiunii termice, care 3mbuntesc caracteristidle aerodinamice a I.9.:.R.

In scopul folosirii mai eficiente a energiei razelor solare, se propune ca

platourile cu produs s se plaseze 3n interiorul I.9.:.R., paralel suprafeelor de absorbie

a razelor.

I.9.:.R. e+perimental de tip PcaruselP pentru uscarea fructelor i legumelor const

dintr-o camer cu volumul #2 m. :uprafaa transparent a usctoriei este 3ndreptat spre

sud cu un ung4i de 3nclinare fa de orizont de 0. 3n interiorul usctoriei este amplasat

un carusel, care prezint o carcas metalic rotitoare cu dou trepte i care dispune de

platouri de aluminiu.

? astfel de instalaie permite creerea unor condiii favorabile pentru uscareauniform a produsului, deoarece el trece periodic prin zone uniforme de influen ale

c=mpului termic din dulapul de uscare.

Cercetrile au demonstrat, c durata de uscare 3n regim de carusel, 3n comparaie

cu cel cu camer radiant, se reduce pentru diferite produse de 1,2 ori.

In instalaiile de uscare la soare cu radiaie produsul este neaprat influenat de

radiaia solar i cldur, necesar pentru 3nclzirea materialului i evaporarea umiditii,

22



'rocesului de uscare a fructelor i legumelor i s-a acordat o mare atenie.

(odelele de uscare s-au perfecionat permanent. 3n calitate de criteriu de baz la

perfecionare, de regul, s-a folosit durata procesului 3n prezena indicatoriior calitativi

favorabili.

? sc4imbare at=t calitativ c=t i cantitativ 3n acest domeniu a fost obinut

dup 3nceperea aplicrii diferitor metode de uscare artificial.

Cea mai mare rsp=ndire pentru uscarea ctinii albe a avut-o uscarea cu gaze

calde )uscarea convectiv*, deoarece folosirea gazului cald 3n calitate de agent de uscare,

care 3n acelai timp servete i ca purttor de cldur, i ca absorbant de umiditate,

determin construcia simpl a usctoriilor convective. 3ntrebrilor de cercetare i

perfecionare al procesului de aport de energie convectiv de uscare a fructelor sunt

consacrate multe lucr=ri at=t 3n rile C.:.I., c=t i 3n str=intate.

0 mare atenie 3n ultimul timp se acord utilizrii metodelor electrofizice de aport

de energie, astfel ca razele infraroii, c=mpurile electro-magnetice de frecven 3nalt i

combinarea lor cu metoda prin convecie.

O Uscarea prin convecţie

@a uscarea prin convecie deplasarea cldurii se 3nfptuiete cu gaze 3nclzite.

Reieind din sursele bibliografice, metodele te4nice de realizare a uscrii prin convecie

coincid cu uscarea 3n strat dens i c=ntrit.

9scarea ctinii albe 3n strat dens 3n condiii de producere, conform clasificrii

dup ". :.>4inzburg se 3nfptuiete 3n usctorii tip tunel cu conveier i cu camere.

Calitatea fructelor uscate 3n aceste usc=torii 3n ma<oritatea cazurilor este determinat de

3nlimea stratului de produs 3n celula lucrtoare. )3nlimea stratului se caracterizeaz

prin cantitatea fructelor de ctin alb i a feliilor aparte, care au o grosime determinat,

amplasate una de alta.*

3n unele cazuri pentru aprecierea mrimii stratului de fructe se folosetecoeficientul de presiune pe suprafaa de lucru.

'entru stratul dens acest coeficient este de 1!,2 ;gm#, iar pentru cel de erupie

-120 ;gm#. "supra procesului de uscare a fructelor influeneaz considerabil i indicii

morfologici cum sunt8 masa substanei uscate, volumul, raportul dintre pulp i s=mbure,

culoarea i alii.

24



" fost studiat cinetica procesului de uscare a ctinii albe cu aer fierbinte 3n

dependen de indicii morfologici.

In afar de grosimea stratului supus uscrii, asupra procesului de uscare

influeneaz de asemenea i viteza agentului de uscare, temperatura lui iniial i final.

"nalitic aceast influen este foarte greu de determinat, de aceea se folosesc metode

e+perimentale. 'e l=ng aceasta, de regul, se determin sc4imbrile psi4rometrice ale

umiditii 3n produsul prelucrat.

"ceast metod posed un ir de erori, legate de greutile determinrii

temperaturii veritabile ale termometrului umed )neuniformitatea umiditii,

impurificarea suprafeelor umede cu praf, cu bacterii i alte substane*. 6e aceea, de 6.

(. @evin a fost propus corelaia, dup care pentru calculele inginereti parametrii

aerului prelucrat se determin dup diferena temperaturilor agentului termic proaspt i

prelucrat.

9scarea 3n strat dens, 3n cazul 3ndesirii fructelor una cu alta, 3nrutete puin

condiiile petrecerii procesului, astfel 3nc=t 3n punctele de contact dintre ele scade

regimul gazodinamic de filtrare prin acest strat. 6e aceea procesul de uscare a ctinii

albe 3n condiiile de polistrat se petrece 3n usctorii, 3n care e+ist posibilitatea de a crea

3nlimea necesar a flu+ului gazodinamic al filtrrii gazului, ce permite 3nlturarea

rezistenei de contact 3ntre straturi.

'entru uscarea fructelor 3n flu+ de aer, 3n statele C:I se folosesc usctoriile 7-

&C&-%0, 7-&C&-2, 7-&C&-0, 7-&C&-12 deosebindu-se prin suprafeile benzilor

lucrtoare )respectiv de %0, 2, 0 i 12 m#*.

9sctoria 7-&C&-%0 este construit 3n form de carcas, 3n interiorul creia

sunt amplasate 2 conveiere suprapuse, 3n care funcia de estur circulant o

3ndeplinete o reea ino+idabil. Conveierele se deplaseaz contrasens. 'entru o

rostogolire mai eficient a produsului de pe o band pe alta, a+ele tambururilor detransmitere i de tensionare ale tuturor conveierelor, sunt deplasate una relativ de alta.

3ntre benzi sunt amplasate calorifere. Carcasa usctoriei const dintr-o parte cu panouri

detaabile, iar din alt parte - cu uie matalice, interiorul crora este umplut cu material

izolator. Instalaia principal a dispozitivului de acionare 3n usctorii permite msurarea

separat a vitezelor benzilor conveierelor8 a II i a I5 - de la un mecanism, I, III i 5-de

la alt mecanism. 5iteza de micare a benzilor se regleaz fr oprirea mecanismului.

25



'entru 3ntreinerea regimului de temperatur indicat 3n toate zonele, sunt

instaurate sisteme automatizate.

9sctoriile 7-&C&-2 i 7-&C&-0 nu se deosebesc de 7-&C&-%0 prin

construcie, dar au o productivitate mai mic i se pot folosi 3n condiii de gospodrii

particulare.

7oate usctoriile de tip conveier e+puse anterior, sunt lipsite de zonele de rcire

artificial, ceea ce duce la 3nrutirea condiiilor de realizare de mai departe a

procesului finit.

9sctoria predestinat pentru uscarea fructelor i legumelor este 3nzestrat cu

instalaie de generare a frigului i folosirea lui pentru rcirea produsului uscat.

In rile de 5est, pentru uscarea produselor vegetale se folosete o gam larg de

usctorii de tip conveier.

Compania P Jans Binder (as4inenfabricP )>ermania* produce usctorii cu 2 benzi

JB( pentru uscarea legumelor i fructelor. "gentul de uscare se 3nclzete 3n instalaie special,

unde se arde combustibil lic4id sau gaz. 3n dependen de regimul de uscare, cantitatea de aer

ce a<unge pe band se regleaz. "erul preluat se elimin prin partea de sus a usctoriei prin

intermediul ventilatorului centrifugal. 5iteza benzilor se regleaz cu a<utorul unui variator lent.

'roductivitatea acestei usctorii poate varia de la ,2 tone p=n la 2 tone de materie 3n # ore,

durata de uscare de la 1,2 p=n la % ore.

In Frana se propun diferite variante de usctorii de tip conveier, destinate pentru

uscarea fructelor. "stfel, :over lacMues ):oc. Industrielle (abor* descrie usctoria cu band 3n

nivele. ? deosebit importan pentru astfel de usctorii este prezena sistemului de ventilare

natural, 3n care flu+urile de gaze 3i mresc viteza cu a<utorul unor ventilatoare a+iale. Cu

scopul de a reduce suprafeele de lucru este e+pus usctoria cu band 3n $ nivele cu utilizarea

regimului oscilant de convecie pe toat lungimea fiecrui conveier. "cest lucru se realizeaz

datorit amplasrii mecanismului de 3nclzire sub banda lucrtoare a conveierului.Compania francez P:ermatecP produce conveiere cu 2 benzi 3n baz de aburi pentru

uscarea fructelor i legumelor. :pre deosebire de alte usctorii de tip conveier, benzile acestor

usctorii se compun din plci ino+idabile cu diametrul seciunii 1,21 mm amplasate 3n r=nduri

3nclinate. 5ariatorul de vitez permite de a s4imba viteza de la 0, p=n la 1,2 mmin. Curirea

benzilor de reziduurile lipicioase se efectueaz cu a<utorul periilor de nailon.

26



Sn 9ngaria se e+ploateaz cu succes usctorii de tip conveier cu abur, 3n 2 nivele

P:amum-2P. "ceast instalaie se deosebete de celelalte prin aceea c, ventilatoarele pentru

predarea aerului 3n usctorii, sunt instalate 3n partea superioar a usctoriei i se pun 3n funciune

de motorul electric care totodat rotete ventilatorul i elimin aerul prelucrat.

(erit atenie deasemenea i usctoria de tip conveier 3n 2 nivele din Rom=nia. ?

caracteristic deosebit a lui const 3n ceea c procesului uscrii sunt supuse fructele de diferite

caliti i calibrarea lor prealabil.

Sn prezent, in (oldova este elaborat instalaia de uscare cu # dulapuri de tip '-

&C&, care poate fi folosit pentru uscarea fructelor. 'roductivitatea instalaiei - #000 ;gg de

umezeal eliminat.

'entru uscarea fructelor de ctin alb 3n condiii de monostrat se folosesc usctorii de

tip tunel. 6e regul, cu acestea sunt ec4ipate comple+ele i fabricile de uscare. Ele sunt simple

3n construcie i sigure 3n e+ploatare. 3n usctoria-tunel se usuc de obicei fructele cu

coa< ginga )prune, mere, caise, piersici*.

@a 3ntreprinderile din (oldova, 3n prezent sunt instalate usctorii ale unei

companii iugoslave i a rilor fostei 9R::. 7oate aceste usctorii sunt identice dup

instalare. 6eosebirea de baz const 3n sistemul de aport de aer. "stfel 3n usctoriile

iogoslave 3n calitate de agent al uscrii se folosete amestecul de aer cu produsele arderii

combustibilului lic4id sau gazos, dar 3n cele ale fostei 9R:: - aer curat 3nclzit.

? rsp=ndire mai larg 3n rile fostei C:I l-a avut usctoria tunel rusesc

)(oldova*.

6up construcia i organizarea procesului de uscare a fructelor, 3i corespunde

instalaia de uscare de tip tunel din Frana. Canalul de lucru al usctoriei are # zone8

rcire i uscare. "cest lucru o deosebete de altele prin faptul, c permite micorarea

c4eltuielilor pentru prelucrarea produsului finit.

7rebuie menionat, c folosirea amestecului de gaze de ardere 3n usctoria de tipdeci i economia de cldur nu e+clude posibilitatea apariiei substanelor cancerigene,

de a iugoslav ceea trebuie s se efectueze un control riguros, iar pentru multe materii

alimentare aceste instalaii nu se recomand.

(erit atenie construcia usctoriei de tip tunel pentru fructele ctinii albe a

companiei <aponeze PlamotoP. Compania precizeaz, c usctoria este 3nfiinat ca

rezultat al unor e+periene aprofundate i este optim pentru uscarea ctinii albe.

27



3n Frana este prelucrat o nou metod de uscare a fructelor i 3n particular, a

ctinei albe. "ceast metod const 3n intensificarea procesului de uscare prin mrirea

temperaturii gazului arztor p=n la 10C.

'entru intensificarea procesului de uscare a fructelor prin convecie, un ir de

autori 3n propun ca uscarea s se petreac 3n c=mpul de descrcare de barier )6B*.

"stfel pentru mere e+perienele au artat, c folosirea de 6B permite micorarea

timpului de uscare de 1,2 ori.

6e asemenea se realizeaz lucrri 3n domeniul cercetrilor procesului de uscare

cu folosirea stratului de erupere. @a ele este necesar luarea 3n consideraie a cercetrilor,

efectuate de >riin (.". i leagun >.5.

Sn prezent o mare atenie necesit metodele energetice cu aport de cldur, aa

cum este metoda prin radiaie i a curenilor de 3nalt frecven a c=mpurilor, care ne dau

posibilitatea intensificrii procesul de uscare 3n c=teva ori.

7otui, consumul mare de energie electric, folosirea utila<ului costisitor 3nc nu

permite acestei metode energetice, s obin o rsp=ndire larg 3n industrie.

:pre deosebire de toate tipurile de uscare cu folosirea cldurii, uscarea prin

sublimare se realizeaza la temperaturi mici i vacuum ad=nc. @a uscarea prin sublimare

structura molecular a materialului se pstreaz aproape fr sc4imbri i produsul uscat

se caracterizeaz prin porozitate i dispersie 3nsemnat. 'orozitatea 3nalt condiioneaz

o revenire rapid a proprietilor iniiale ale materialului.

Sn literatura cunoscut lipsesc unele date despre regimul uscrii prin sublimare a

ctinii albe. E+ist unele date despre uscarea i fuctelor cu coa< ginga 3n condiii de

laborator. :e vede, c durata mare a uscrii fructelor )12-#$ ore* i preul ma<or al

produciei finite este legat cu c4eltuielile iniiale i 3n rezultat rein ptrunderea uscrii

prin sublimare 3n producerea de fructe uscate.

Sn ultimii ani 3n (area Britanie, :9" i 3n r=ndul altor ri au fost prelucratemetode de uscare a produselor alimentare, care tot mai mult i mai mult se

perfecioneaz. @a aceste metode se poate incadra uscarea azeotrop, osmatic prin

microunde i de asemenea uscarea prin sublimare de<a perfecionat.

:pre perfecionarea te4nologiei uscrii trebuie adaugata si folosirea tuturor

metodelor cu raze posibile.

29



Capitolul II

2. Contribuţii proprii

'rodusele pe baza de catina alba se folosesc atat curativ, cat si preventiv.

9tilizarea produselor pe baza de catina in cantitati moderate )2-10 g fructe uscate

sau #2 - 20 g fructe proaspete*, la intervale de #- zile, creste rezistenta la efort fizic si

intelectual. Fructele trebuie sa fie insa bine strivite si bine mestecate, la ele adaugandu-

30



se za4ar sau miere. Fructele uscate trebuie sa fie pulverizate ultrafin si consumate

integral.

'rodusele pe baza de catina se recomanda celor care lucreaza in conditii deosebit

de grele )metalurgie, minerit etc*, sportivilor de performanta, celor ce lucreaza in ture de

noapte, in armata, alpinistilor, celor care lucreaza in conditii de temperaturi e+treme

)foarte inalte sau foarte scazute*, celor ce se accidenteaza si sufera arsuri sau raniri. In

acest din urma caz tratamentul trebuie inceput imediat cu ulei de catina, dupa care se

apeleaza la a<utorul medicului.

In afara de fructe proapete sau uscate, frunze si tulpini proaspete sau uscate ca

atare, se pot utiliza derivate din acestea, unele dintre ele putand fi realizate casnic.

'entru prepararea unui ulei de catina se pot folosi #00 - 00 g fructe de catina

uscate, fin pulverizate, care se amesteca cu #00 - 00 ml ulei de floarea soarelui sau

c4iar mai mult. 'entru o e+tractie mai buna se repeta amestecarea la intervale de

minimum # de ore. 6upa ce se depun, partile solide se separa. Ceea ce ramane

impregnat cu ulei se stoarce print-o panza deasa. Cele doua parti uleioase se ameteca, in

felul acesta marinduli-se efectul. 'artea solida se poate folosi pentru nutritie, ca

vitaminizant.

Fructele proaspete se pot presa, iar sucul integral rezultat se poate folosi in

asociere cu za4ar in diferite proportii, dupa gust )100 ml suc cu 100 g za4ar sau 120 -

#00 g za4ar*. u este nevoie de conservant daca se consuma in urmatoarele # saptamani.

'entru pastrarea pe termen lung se adauga 0,#/o benzoat de sodiu. :ucul integral se

poate amesteca cu suc din orice alt fruct, se poate pasteuriza sau steriliza pentru pastrare

pe termen lung.

:emintele si co<ile umede se usuca, se pulverizeaza si se folosesc ca atare, ca

vitaminizant, consumandu-se circa o lingurita la #- zile.

Frunzele si tulpinile maruntite se usuca. 6in acestea se prepara ceai, folosindma+imum o lingurita, de #- ori pe saptamana. "cest ceai se recomanda mai ales celor

ce sufera de stari depresive sau an+ioase si este contraindicat persoanelor irascibile.

Fructele de catina pot fi folosite si la obtinerea unui vin, adaugand in mustul de

struguri suc integral de catina alba, dar nu mai muit de 10-#0/. "cesta va adauga

vinului calitati deosebite.

31



7oate preparatele se consuma inainte de ora 11, in caz contrar pot sa apara

insomnii.

2.1 Studiul preturilor produselor din cătina e0istente pe piata din Romania

In cursul anului #01, produsele pe baza de catina alba au avut preturi de vanzare

variabile )tabelul #.1*, cuprinse intre %, si 2,1 R?.

abelul 2.1

Preturi ale unor produse pe ba+a de catina alba in anul 291!

*enumirea produsului Pret de van+are in anul 291! DR;NE

Spirulina cu aloe si catina alba 29 capsule 22%$9

Catina 8 capsule 39 capsule 1&%99

Ulei de catina 29%99

Sirop de catina cu miere 2$9 ml !$%99Catino"ort &9 capsule 11%9,

Coen+ima F19 in ulei de catina 39 capsule $!%13

Ceai de catina 8 "ructe ,9 g /%!!

2.2 *escrierea diverselor produse din catina e0istente pe piata din7

Romania

Ceai de catina - fructe -100 gCE"I 5I7"@ T FR9C7E 6E C"7I" U

FR9C79: JI''?'J"E:

Componenti principali8 vitamina C, vitamine din grupa B, provitamina ",

microelemente, flavonozide.

'roprietati8 tonifiant general al organismului, vitaminizant, reconfortant

Indicatii8 avitaminoze, boli de ficat, boli de piele, reumatism, stari de epuizare a

organismului dupa efort fizic si intelectual prelungit sau in boli infectioase, interventii

c4irurgicale sau boli consumptive.

:e recomanda persoanelor ce prezinta intoleranta la cafea.

(od de utilizare intern, sub forma de infuzie din # linguri de fructe uscate la o

cana de apa clocotita, dupa care se lasa minim o <umatatc preferinta cu miere de aibine.

'rezentare8 cutie cu 100 g planta

Ceai de catina fructe - 20g

Compozitie8 fructe de Hippophae rhamnoides - catina.

32



Indicatii terapeutice8 este un polivitaminizant puternic, diuretic, antidiareic, se

utilizeaza ca ad<uvant in avitaminoze, dermatoze, diaree.

'reparare8 infuzie din 1-# lingurite la o cana de apa clocotitaA se beau - cani pe

zi.

Contraindicatii8 nu se cunosc.

:uc din catina - pasteurizat. 'rodus natural obtinut prin prelucrarea fructelor de

catina proaspat recoltate sau congelate.

"ctiune 8 energizant - vitaminizant.

5in tonic de catina. 'rodus alcoolic obtinut prin fermentatia naturala a fructelor

de catina )continu t3n alcool 1#-1/ vol.*.

"ctiune 8 energizant - vitaminizant. Combate anore+ia.

?tet de catina. 'rodus natural obtinut prin fermentatie, av=nd 3n compozitie

catina, suc de mere si miere de albine. Este un otet alimentar recomandat pentru

prepararea dietetica a unor salate sau pentru conservarea unor legume carora le confera

un gust deosebit si o buna stabilitate 3n timp.

Ceai vitaminizant - remineralizant. :upliment alimentar valoros care

transmmite organismului o gama completa de vitamine 4idrosolubile si saruri

minerale.Contine fructe uscate de catina, fructus CNnasbati, fructus '4aseoli sine

semine, 4erba EMuiseti, folim Ribes nigrum, flores Calendula officinalis, 4erba 'oligonis,

4erba Basilici, 4erba 9rtica dioica.

9leiuri alimentare. 'roduse obtinute din ulei de floarea soarelui si ulei de

masline av=nd un aport de ulei pur de catina obtinut prin procedee enzimatice - se pot

utiliza la consumul casnic 3n special 3n prepararea de slate, sosuri, etc, carora le confera

savoare si aspect.

9lei din pulpa de catina. 'rodus obtinut din pulpa fructului de catina prin

procedee enzimatice- cel mai comple+ produs obtinut din catina - 10% principii bioactive. :e foloseste 3n tratamente medicale si cosmetice.

Ceai antiviral. "mestec macinat de plante av=nd 3n compozitie fructe de catina -

folium Jippop4ae r4amnoidesA 4erba de 8 >eranium robertianum, "grimonia aurotoria,

Ribes nigrum, ?cinum basilicum, "c4illea millefolium, ?+alis acetosella, 'lantago

lanceolata, @Nt4rum salicaria, JNpericum perforatum, 9rtica dioica, (ent4a crispa. Ceai

cu actiune antiseptica, bacteriostatica, bactericida, antifungica

33



Ceai tonic stimulator. 'rodus natural stimulant al capacitatii de aparare al

organismului 3mpotriva unor actiuni stresante inteme si e+terne, fortifiant si tonifiant

general. "ctioneaza prin cresterea fagocitozei, 3ntarirea actiunii macrofagelor si

granulocitelor precum si stimularea limfocitelor 7, previne degenerarea celulelor si

3ntarzie procesul de 3mbatr=nire. Ceai vitaminizant - remineralizant. :upliment

alimentar valoros care transmmite organismului o gama completa de vitamine

4idrosolubile si saruri minerale.Contine fructe uscate de catina, fructus CNnasbati,

fructus '4aseoli sine semine, 4erba EMuiseti, folim Ribes nigrum, flores Calendula

officinalis, 4erba 'oligonis, 4erba Basilici, 4erba 9rtica dioica.

:ermania

Produse destinate sanatatii si nutritiei

:ea buc;t4om seed 20ml

100/ ;altgeHonnenes naturreines oil from sea buc;t4om fruit.

:anddomfruc4tfleisc4bl 10 ml

100/ naturreines oil from sea buc;t4om fruit.

G$./9

V Produse pentru ingri@ire +ilnica

Sea buc>t#om soap 199H

From vegetable raH materials and t4e addition of :anddornol Has soap. 74ese pure ...

W 1./$

(lva #and cream )$ml

For sensitive, drN and crac;ed s;in.

oble vegetable oils and marigolds e+tract form ...

G&./9

Sandorini #air rinse 299ml

34



"ccording to popular :andorini s4ampoo is noH available to complement t4e :andorini 4air

rinse. 74is ...

G /.)$

alva sea buc>t#orn bodv lotion 1$9ml

74e anti-aging sNstem for drN and normal s;in 74e delicatelN scented bodN lotion 4armonised ...

G 11.$9

Sea buc>t#orn bodv mil> F19 and aloe vera 1$9ml

74is Muic;lN einzie4ende sea buc;t4om bodN mil; protects and cares for combination

s;in and drN s;in Hit4 rela+ing ...

G /.13

Sandorini lipstic> it# sea buc>t#om !.$ g

@ips are a particularlN strong stressed lot, t4e Hind and sunlig4t.

'UR 2.!$

Sandorini s#oerHel 299ml

>entle s4oHergel Hit4 natural Feuc4t4altefa;toren.

G &./$

:andorini s4ampoo #00ml

(ild s4ampoo Hit4 calendula e+tract and sea buc;t4om Fruc4tfleisc4dl ;b". 7o

recommend to s4ampooing ...

35



G &.$$

:andorini cleansinM mil; #00ml

(ild cleansing mil; Hit4 almond ;b", <o<oba oil and sea buc;t4om ;b"-Fruc4tfleisc4bl

;b".

G)./9

V Biscuiti

Frisian sea buc;t4om biscuits 120g

From H4eat flour, sugar, pfl. Fat, bac;filling, sea buc;t4om concentrate,

salt.

:uitable for a delicious :anddorntee.

G2./)

:ea buc;t4orn 100g H4olemeal biscuits

" delicious specialtN fort4e tea.

Ingredients8

X4ole grain H4eat flour, vegetable margarine,...

G 1./9

:ea buc;t4orn cuts 0g

(out4-Hatering mi+ture of dates, 4oneN marzipan, -grain fleets, 4azelnuts

and sea buc;t4om concentrate betHeen ...

'UR 1.1/

36



J *ulciuri

Ricola K sea buc>t#orn seets it#out suHar $9g in o0li

- 74e innovative flavour of Ricola

- Refres4ing fort4e mout4 and t4roat

- FruitN,...

W 1.,/

Sea buc>t#orn "ruit rubber 199g

In maritime figures8 fis4, crabs and dolp4ins

Ingredients8 sugar, glucose sNrup, >elantine, acidifNing agents8...

W 1.39

:ea buc>t#om seets 199g

Fruit candies Hit4 vitamin C and fine filling

Ingredients7

:ugar, >lu;osesiruo, fruit preparation ...

W 9.//

io sea buc>t#orn :ummibărc#en 1$9g

Lust 4ealt4N and deliciousY

Ingredients8 com sNrup, raH cane sugar )not refined*, :c4Heinegelantine , ...

'UR 2.!$

Sea buc>t#orn rause seets 2$g

( delicious specialtN to go.

37



io sea buc>t#orn "ruit :ums 199g

Faiit rubber Hit4 sea buc;t4orn fruit Hit4 a salarN of at least #1 /

Ingredients8 corn sNrup, raH cane sugar ...

G 1./$

Sand t#om apple candies 12$g

G 1./9

Red sea buc>t#orn <ruc#sa"tbărenmisc#unH it# vitamin C 1$9g

large Fruc4saftbren delicious varieties8 :ea Buc;t4orn Hit4 blac;berrN

:ea Buc;t4om Hit4 c4errN

:ea buc;t4om ...

G 1./9

riH#t sea buc>t#orn <ruc#sa"tbărenmisc#unH it# vitamin C 1$9g

large Fruc4saftbren delicious varieties8

:ea Buc;t4om Hit4 peac4 apricot

:ea Buc;t4om Hit4 @imone

:ea buc;t4orn ...

G 1./9

Sea buc>t#om "ruit rubber 399g

38



In maritime figures8 fis4, crabs and dolp4ins

Ingredients8 sugar, glucose sNrup, >elantine, acidifNing agents8...

G 3./9

Sea buc>t#om 12$g suHar candies

G 3.39J Lin de catina

:Heet Hine sand 74orn 0.2 l

" sHeet, strong and full fruit Hines.

G !./$

:ea buc;t4orn :ecco 0.2 l

74is sea buc;t4orn spar;ling Hine is a specialtN for e+clusive events. Xe recommend t4e sea

buc;t4orn ...

G &.19

:ea buc;t4orn Hine semi 0.2 l

" Hine, Hit4 its fruitN bouMuet, taste and intense mildfeinem brilliant s4ine.

G !./$

39



soluionat pe baza modernizrii i optimizrii proceselor te4nologice care e+ist, dar, de

asemenea, i prin efectuarea cercetrilor 3n domeniu i elaborarea unor noi metode de

producie a liniilor i agregatelor 3n flu+ - automate cu o capacitate de producere 3nalt.

:-au efectuat cercetri pe baza uscrii ctinii la diferite regime de uscare8

convecie i convecie D 9JF, unde s-au variat temperaturile agentului de uscare de la

$0 - 100 C i intensitatea c3mpului electromagnetic de la 1!00 la #!#00 5m. Indicii

de calitate determinai 3n ctina uscat sunt8 coninutul de vitamina C i coninutul de

ulei 3n semine i 3n pulpa ctinii. "legerea regimului optimal se efectueaz reieind din

totalitatea indicilor de calitate i de eficienactinii uscate. Regimul optimai ales pentru

implementare 3n industrie va asigura ctin uscat de o calitate 3nalt, producerea ei fiind

rentabil.

" fost elaborat o linie de uscare convectiv a ctinii, iar dup aceast linie de

uscare s-a efectuat calculul efectului economic.

9scarea ctinii la linia te4nologic propus const din urmtoarele operaiuni

te4nologice8

1. :plarea ctinii

#. Inspectarea ctinii

. 3nlturarea pedunculilor

. Calibrarea ctinii

2. 9scarea ctinii

$. ?mogenizarea umidit=ii

. "mbalarea 3n saci, cutii sau bric4ete.

Calculele economice efectuate au artat c se poate implementa 3n practic

aceast metod i linie de uscare. 6eoarece pe piaa noastr sunt poteniali cumprtori

de ctin uscat i v3nzarea ei va putea fi realizate cu uurin.

2.! Calculul indicatorilor economici

Model tehnico-economic cadru pentru cultura arbustilor fructiferi (C !"#$

5;N' *' CU6UR(

5;N' *' CU6UR( <;(RR' 5;N' *' CU6UR( <(L;R(I6'<(L;R(I6'

*ealurile -unteniei% -oldoveiLalea raului Siret oate +onele tarii cu terenuri bine aerisiteLalea raului u+au si insorite

*elta *unarii

41



S;IU Rl

NR.

CR

SUSP'

CI(

I;;PURI P;'NI(6

PR;*UCIL

P'RI;(*( *'

L':'(I'

1 C

(

R

P

(

I

C

(

;:*(N'SI )%)9 e0tratim urie2 CIU-(SI 2 1,%)9 tardiva3 *;SPIN'SI 1& 29 e0tratim urie! *'6( PR /%99 mi locie$ *'6( &9 - 1!%)9 tardiva& *'6( <(R( SPINI 13%99 tardiva) ;NISC(NI 13%99 e0tratim urie, S<(NU :M';R:M' 3 12%, tim urie/ S<(NU :M';R:M' ! 29%2 tardiva

19 S'RP'NI 23 e0tratim urie11 S'R(N'S11 12%99 tim urie

12 LIR(IN( 12%29 e0tratimpurie

(-P6(S(R'( CU6URII

S;6URI <(L;R(I6' S;6URI N'<(L;R(I6'Nu are pretentii "ata de sol% dar este

iubitoare de lumina

Lalori"ica solurile slab productive%

degradate si c#iar saraturate.

oate solurile umbrite.

SIS'-' *' C;N*UC'R' IN<IIN(R'( P6(N(I'I

B <orma aplati+ata cu si "ara trunc#i B rasarea drumurilor principale si

in plantatiile intensive parcelareaB <orma lobuloasa a tu"elor in B <ertili+area si mobili+area solului laplantatiile clasice 2$39 cm

B incorporarea odata cu aratura a39t#a in rasamant or anic 299399>g super"os"at si 299 >g sarepotasica

PR;*UC'R'( -('RI(6U6UI P6(N(R'(

42



S(*I;R

O Inmultirea prin seminteA O Epoca de plantare8 toamna siO Inmultirea vegetativa primavara foarte devremeAO Cea mai folosita metoda este O :e asigura o planta mascula la !inmultirea prin butasi lemnificati de8 plante femeleA

- #0-## cm pentru teren neirigatA O :e planteaza in gropi de 220- 1$-1 cm pentruteren neirigat cm, in locuri marcate prin pic4etiA- -$ cm pentru spatii prote<ate. O @a plantare se adauga 2-$ ;g gunoi

bine fermentat, fZ0 su erfosfat,#0-#2 sulfat de otasiu, care seamesteca bine cu o parte din

pamantul din groapa.

6UCR(RI6' *' INR'IN'R'. <'RI6I5(R'( P6(N(II6;R

- odata la - ani se administreaza #0-0 t4a gunoi de gra<d, 00-00 ;g4a superfosfat,

;g4a sare potasica. )Catina raspunde slab la fertilizare*.

#00

(I'RI *' <;R-(R' Sl <RUCI<IC(R'

(I'RI6' *' <;R-(R' (I'RI *' R;*IR'

- incep odata cu pregatirea materialului - taierile se e+ecuta de obicei toamnasaditor cand imediat dupa plantarea acestuia sau primavara, dar se pot efectua si inse va e+ecuta taierea, in functie de tipul de perioada maturarii fructelorAcoroana. - un rocedeu bun consta in taierea la

cep a cresterilor vegetative sau pe rod,de e umatate din numarul de ramuride sc4elet Catina intra e rod in anul- de la plantare*.

IRI:(R'( P6(N(II6;R C;-('R'( ;6I6;R Sl*(UN(;RI6;R

- catina se adapteaza usor la - la puieti se pot face tratamente impotrivaconditii de seceta relun ita si ciu ercii '4itium de bar anum cu une+ces de umiditateA fun icid.- unde sunt osibilitati deirigare, in perioadele criticeeste recomandat sa se iri e cunorme mici de a a, 0-00m4a.

43



R'C;6(R'( <RUC'6;R

B momentul optim de recoltare este in "unctie de modul de valori"icare al "ructelor

B in conditiile tarii noastre recoltarea trebuie sa se e"ectue+e inainte de 1$Recoltarea manuala Recoltarea "ructelor de pe ramuri

detasate

desprinderea bob cu bob a

"ructelor direct de pe planta

un muncitor poate recolta intro

+i $19 >g de"ructe

randamentul este sporit% de pana la 1!

>g+i% dar in acest mod se distrug

plantele.

C(6CU6' 'C;N;-IC' L'NIURI DLE CM'6UI'6I DCE

L(N5(R'( PR;*UCI'I

PRINCIP(6' O 1,.3)$ 6'I

SUL'NII N(I;N(6' Sl

'UR;P'N'

Con"orm legislatiei in vigoare

-('RI(6' O /&9 6'I

<;R( *' -UNC( O/.399

6'I

6UCR(RI -'C(NIC' O !,9

6'I

;(6 CM'6UI'6I O19.)!9

6'I

44



R'5U6(U6 <IN(NCI(R DLCE O ).&3$ 6'I

SUL'NII

B Pentru a bene"icia de subventii% solicitantultrebuie inscris in Registrul <ermelor% iar

SUL'NII6' su ra"ata e care o detine sa nu "ie mai micade 1 #a% "ormate din parcele de cel putin 9%3 #a B

Subventiile se acorda in urma completarii

unei cereri care se de une la sediul (PI(unde isi are domiciliul solicitantulB *epunerea cererii se "ace la inceputul"iecarui an entru anul 299) erioada dede unere a cererilor a "ost intre 91.93 299).2$.9&.299)E% con"orm ;U: 12$299& si 6egii13/299)Se acorda plati directe pe #ectar din "ondurileUniunii 'uropene si plati nationalecom lementare din bu etul -inisterului(griculturii.

R(S(I6I('( PR;*UCI'I Inregistrarea operatiunilor te#nologice si a

consumurilor% inclusiv date meteo% in

momentul aplicarii tratamentelor sau a

secventelor te#nologice.

2.$ Conclu+ie

Cătina albă una dintre cele mai rentabile plantatii

• Sn Bi4or sunt cultivate apro+imativ 10 4ectare.• (aterialul sditor se poate procura de la :taiunea de Cercetare

Bacu.• 6in valorificarea fructelor ctinei -1200 euro4ectar.

"rbust fructifer, ctina crete sub form de tuf, face un fruct cu gust acrior ce

conine de zece ori mai mult vitamin C )acid ascorbic* dec=t lm=ile i portocalele.

6in fructe se e+trage uleiul foarte cutat pentru industria alimentar, cosmetic,

farmaceutic. 5indec rapid arsurile de piele, degerturile, ulceraiile. 5itamina C din

45



fructe nu dispare prin fierbere, fapt ce-i confer ctinei o calitate 3n plus. 6in fructele

ctinei obinute de pe un 4ectar cultivat se poate obine ulei 3n valoare de peste 100.000

euro.

6up intrarea plantaiei pe rod se obine o recolt de minimum -2 tone de fructe

la 4ectar, fructele se v=nd cu 1,2- euro;g, circa 1.200 euro4a. 9n litru de ulei e+tras

din fructe de ctin se vinde cu un pre cuprins 3ntre 120-200 euro, de pe un 4ectar de

catina obtinandu-se apro+imativ 10 litri de ulei. @a e+port se caut i pulberea de ctin

)foarte ceruta de <aponezi*, o materie prim valoroas.

Condiia este ca plantaia s fie din specia ctin alb, 3n cultur ecologic. 9n

avanta< pentru cultivatorii de ctin este rezistena plantei la secet i la geruri,

nepretenioas fa de sol, dezvolt=ndu-se bine c4iar i pe nisipuri, terenuri argiloase,

r=poase etc. 'regtirea terenului pentru plantaie este ca la orice livad de pomi.

C4eltuielile pentru plantaie, unde butaii cost cel mai mult, se recupereaz

dup intrarea arbutilor pe rod. 6urata de via a unei plantaii de ctin este, 3n

comparaie cu alte culturi, de p=n la #0-#2 de ani.

Este indiscutabil c virtuile ctinei 3ndeamn la mai mult apreciere din partea

fermierilor. 'cat c la noi sunt prea puini cei care cultiv ctina, rezum=ndu-se la

roadele ctinei din flora spontan, din pduri i din liziere 3n prile mrginase de pduri.

6in datele oferite de ?ficiul Ludeean de Consultan "gricol )?LC"* Bi4or

rezult c 3n <udeul nostru sunt apro+imativ 10 4ectare cultivate cu ctin, de diveri

productori individuali. 3n acest an, de e+emplu, s-au interesat, la ?LC", mai muli

poteniali cultivatori, primind i consultan de specialitate. C=t privete procurarea

materialului sditor, el este furnizat de :taiunea de Cercetare Bacu )tel. 0#212.#2,

mobil 0$11%.%%1*. Cum a specificat conducerea ?LC" Bi4or, e+ist i posibilitatea

3nfiinrii de plantaii de ctin, acces=nd fonduri europene, pe baz de proiect. lat,

aadar, un motiv 3n plus de reflecie privind posibila e+tindere 3n cultur, 3n Bi4or, aacestei plante deosebit de rentabile.

In speranta ca v-am trezit interesul fata de o astfel de afacere, iata cateva

recomandari ale specialistilor. Catina se preteaza a fi cultivata pe terenurile cu panta

mare, saraturoase sau nisipoase, sarace in elemente nutritive. In acelasi timp, Cosmin

Bir<aru, din cadrul 6irectiei :ilvice 'ra4ova, a mai precizat ca plantatiile de catina

stabilizeaza cel mai bine suprafetele de teren supuse degradarii sau alunecarilor. 6istanta

46



arbustilor pe rand trebuie sa fie de # metri, iar intre randuri - de metri. Infiintarea unui

4ectar de cultura de catina costa circa #.#00 de euro, investitie care se amortizeaza, insa,

in 2 ani. 'roductia medie obtinuta este de #0 tone de fructe la 4ectar, iar o astfel de

cultura dureaza circa #0 de ani. Cum avanta<ele nu sunt deloc de negli<at, ar fi de dorit

ca si in Romania sa se treaca la cultivarea pe suprafete din ce in ce mai mari a catinei -

un posibil antidot al saraciei oamenilor de la sate.

'reocuparile cercetatorilor in privinta acestei plante, si indeosebi rezultatele

acestora, readuc tara noastra in prim-planul lumii stiintifice internationale.

I6I;:R(<I'

47



1. "vram Ileana , )#00!* - :tudiul de piata al catinei albe. Referat, 9:"(5

Bucuresti.

#. "vram Ileana, )#00$* - Eficienta economica a unor tipuri de amena<are

antierozionala a

terenurilor in panta din B. J. Izvorul 6ulce, <ud. Buzau pentru plantatii de arbusti.

'roiect de diploma, 9:"(5 Bucuresti.

. C4ira @enuta )#000* - Cultura arbustilorfructiferi. Editura (.".:.7., Bucuresti.

. Ciofu Ru+andra )coord.*, istor :tan, 5ictor 'opescu, ... )#00* - 7ratat de

legumicultura.

Editura Ceres, Bucuresti.

2. >4ena ., Braniste . , )#00* - Cultura speciala a pomilor. Editura (atri+ Rom,

Bucuresti.

$. Joza 6., )#000* - Cultura cpunului, semiarbutilor i arbutilor fructiferi. Editura

Elisavaros, Bucureti.

. Joza 6., )#000* - 'omologie. Editura K'ra4ovaK :."., 'loieti.

!. &ao :X. ,)1%$* - :tudN on fi+ing and afforesting sands in [ulin, :cientia :ilvae,

'e;ing %

%. Raducan (., )#00$* - Contributii teoretice si e+perimentale privind procesul de

uscare a

catinei albe cu folosirea curentilor de frecventa inalta. 7eza de doctorat in te4nica,

C4isinau

10. iarul 'ra4ova - (arti, ## (ai #00 - Cultura de catina - antidotul saraciei

11. iarul Romania libera - (arti, 1 lulie #00 - Catina, una dintre cele mai rentabile

plantatii

1#. Revue suisse 5itic. "rboric. Jortic. 5ol. !8 #12-#1, #00$

1. redactia\cluieanul.ro 1. 4ttp.5coole+otics.com

12. 4ttp8HHH.4ippop4ae-r4amnoides.de

1$. 4ttp8HHH.4ort.uconn.edu

1. 4ttp8HHH.fructe+.ro

1!. 4ttp8HHH.incs.ro

1%. 4ttp8HHH.sandorado.de

48

mailto:[email protected]

http://http.v/coolexotics.com

http://www.hippophae-rhamnoides.de/

http://www.hort.uconn.edu/

http://www.fructex.ro/

http://www.incs.ro/

http://www.sandorado.de/

mailto:[email protected]

http://http.v/coolexotics.com

http://www.hippophae-rhamnoides.de/

http://www.hort.uconn.edu/

http://www.fructex.ro/

http://www.incs.ro/

http://www.sandorado.de/



#0. 4ttp8genban;.vurv.cz

#1. 4ttp8HHH.e;oplanet.cz

##. 4ttp8HHH.icrts.org

#. 4ttp8HHH.4outHal.be

#. 4ttp8fic4as.infoiardin.com

29.

#1.

##.

#.

#.

#2.

#$.

#.

#!.

#%.

49

http://genbank.vurv.cz/

http://www.ekoplanet.cz/

http://www.icrts.org/

http://www.houtwal.be/

http://fichas.infoiardin.com/

http://genbank.vurv.cz/

http://www.ekoplanet.cz/

http://www.icrts.org/

http://www.houtwal.be/

http://fichas.infoiardin.com/



3!.



2.



$. .

.

38.

DIZERTATIE CATINA

Documents

Transcript of DIZERTATIE CATINA