Disertatie UE

8/20/2019 Disertatie UE

1/51

CUPRINS

Introducere

Capitolul I: Apariţia şi Evoluţia Uniunii Economice şi Monetare…………………………

1.1.Precursori ai ideii Europei Unite...........................................................................................2

1.2. Cadrul normativ al crearii Uniunii Europene.......................................................................3

1.3. Primii paşi în construcţia monetar european....................................................................!

1.3.1. Conceptul de inte"rare economic....................................................................................#

1.3.2. Implicaţiile în$iinţrii şi $uncţionrii sistemului de la %retton &oods.............................'

1.3.3. Raportul (elors...............................................................................................................1)

1.3.). *uncţionarea Sistemului +onetar European...................................................................1,

1.). Etapele Uniunii Economice şi +onetare...........................................................................1#

Capitolul II: Reglementarea juridică a Uniunii Economice şi Monetare.............................

2.1.Re"lementrile sau actele dreptului Uniunii Europene.......................................................2-

2.2. Politica economic în ivoarele Uniunii Europene............................................................21

2.2.1. /specte particulare privind cadrul $iscal comunitar.......................................................2,

2.2.1.1.Re"lementri europene privind elementele de $iscalitate.............................................2#

2.2.2. Politica economic dup 0ratatul de la +aastrict........................................................3-

2.3. Politica +onetar la nivelul Uniunii Europene.................................................................31

2.3.1. Re"lementarea uridic a politiciimonetare..................................................................34

Capitolul III: Instituţii implicate în realiarea Uniunii Economice şi Monetare!!!!!!!!!!!!!"#

3.1.Rolul Sistemului European al %ncilor Centrale................................................................3'

3.1.1.Principalele atriuţii ale S%EC........................................................................................)-

3.2. %anca Central European................................................................................................)1

3.2.1.4r"anele de deciie şi responsailitţile lor.....................................................................)3

3.2.2. *uncţiile monetare şi operaţiunile des$şurate de %CE..................................................)5

3.2.3. (ispoiţii $inanciare privind SE%C................................................................................,-

3.2.). /cte uridice emise de %CE............................................................................................,2

1


2/51

Capitolul I

Apariţia şi evoluţia Uniunii Economice şi Monetare

1.1.Precursori ai ideii Europei Unite

/pariţia comunitţilor europene16 nu a avut loc deodat în urma unei sin"ure înt7lniri

politice la nivel înalt sau ca urmare a demersurilor unei sin"ure personalitţi marcante a

vieţii sociale de la umtatea secolului trecut. (intre momentele care au anticipat construcţia

european6 amintim2 89 :a 151)6 Saint9Simon propunea o construcţie european6 av7nd drept $undament o

alianţ dintre *ranţa şi /n"lia6 su"er7nd crearea unui ;mare Parlamentictor ?u"o vorea despre ;Statele

Unite ale Europeiiena6 repreentanţii a 2) de state propuneau

crearea unei ;Uniuni Europene


3/51

convenţii internaţionale. :a Congresul Europei des$şurat la ?a"a între # şi 11 mai 1')56 cu

participarea a 5-- de dele"aţi din 1' ţri6 se propunea crearea unei /dunri Europene

Constituante.

Ideea Europei Unite şi necesitatea unei str7nse colaorri între statele din aceast

on a lumii s9au conturat prin numeroase evenimente şi situaţii care au artat c europenii ar

putea avea un destin comun mai un dec7t $iecare dintre ei separat6 priviţi ca naţiuni

independente şi total autonome.

1.2.Cadrul normativ al creării Uniunii Europene

Eperienţa neplcut a roiului6 marile pa"ue omeneşti şi materiale au impulsionat opinia

pulic a înalţilor demnitari europeni pentru a "si soluţii care s preînt7mpine declanşarea

unui alt deastru de dimensiunile celor dou roaie mondiale. Un rol important pentru

apropierea statelor europene şi pentru demararea procesului de inte"rare în accepţiunea lui

actual îi este atriuit lui Hean +onnet6 datorit cruia s9au $cut primle demersuri în scopul

realirii unei unitţi europene. /cesta6 în calitate de şe$ al 4r"aniaţiei naţionale a

plani$icrii din *ranţa6 a propus ca producţia de crune şi oţel din *ranţa şi Dermania s $ie

administrat de ctre un or"anism supranaţional3.

:a ' mai 1',-6 Roert Scuman6 ministrul a$acerilor eterne al *ranţei lansa declaraţia6

inspirat de ctre Hean +onnet6 prin care propunea crearea unei pieţe a crunelui şi oţelului6

care s $ie condus6 potrivit metodelor naţionale6 ce implic o ruptur de scemele tradiţionale

ale relaţiilor dintre state. Realiarea acestei pieţe a $ost un prim pas pe calea devoltrii care

se cunoaşte asti pentru statele europene.

Planul Scuman6 conceput pentru a evita un nou con$lict armat de dimensiuni maore a pus

su control internaţional ramurile de a ale industriei de armament6 prin intermediul unui

tratat inviolail6 acceptat de ctre Dermania6 *ranţa6 %el"ia6 4landa6 :uemur" şi Italia6 încalitate de memrii $ondatori. 0ratatul asupra Comunitţii europene a crunelui şi oţelului a

$ost semnat la Paris la 15 aprilie 1',1 pentru o perioad de ,- de ani).

Ne"ocierea şi înceierea tratatului s9a realiat mult prea devreme pentru ca prţile

semnatare s a$irme cu convin"ere perenitatea acestuia6 îns instituţiile constituite prin acest

3 *uerea6 /u"ustin6 Instituţiile Uniunii Europene6 ed. Universul Huridic6 %ucureşti6 2--26 p. 1,=4 0ratatul instituind CEC/ a epirat la 23 iulie 2--2. Con$orm art. 1 din Protocolul asupra consecinţelor

$inanciare ale epirrii tratatului CEC/6 adoptat la Nisa în anul 2---6 ;toate unurile şi oli"aţiile CEC/6aşa cum se "sesc ele la data de 23 iulie 2--26 sunt trans$erate Comunitţii europene6 încep7nd cu data de2) iulie 2--2=

3


4/51

tratat au demonstrat o viiune nou asupra vieţii internaţionale6 în sensul urmririi avantaelor

individuale în procesul de realiare a interesului european comun.

Semnatarii tratatului CEC/ au avut din partea naţiunilor pe care le repreentau6

mandatul politic de a constitui o or"aniaţie total nou6 at7t din punct de vedere al

oiectivelor6 c7t şi al metodelor sale de transpunere în practic a misiunii trasate. :a cererea

repreentanţilor 4landei6 a $ost constituit un Consiliu de +iniştri6 dar şi o /dunare

Parlamentar şi o Curte de Hustiţie. 0oate deciiile importante pentru viaţa economic şi

social a ţrilor semnate se adoptau cu unanimitate de ctre @nalta /utoritate6 ora"anism a

crui independenţ şi autonomie au $ost avute în vedere drept principii pentru tratatul între"6

ca re"uli care nu pot $i înclcate în nici un $el.

/st$el6 relaţiile $oarte str7nse între statele europene au demarat prin intermediul

industriilor de roi crune şi oţelF dar în scurt timp s9a evidenţiat nevoia unei mai str7nse

colaorri între statele $ondatoare ale CEC/. Paul ?en SpaarG6 politician de ori"ine

el"ian6 a redactat raportul care îi poart numele6 raport prin care a propus şi ar"umentat

nevoia crerii a înc dou uniuni între statele europene8 o uniune economic la nivel "eneral6

dar şi o uniune particular pentru "estionarea în comun a prolemelor în le"tur cu utiliarea

paşnic a ener"iei atomice.

0ratatele instituind CEE/ şi CEE au $ost semnate la 2, martie 1',# la Roma. Noile

comunitţi s9au inspirat din concepţiile cu privire la instituţiile comune puse dea în practic

prin tratatul CEC/6 pe calea unei uniuni din ce în ce mai str7nse între popoarele europene,. @n

aceeaşi i cu semnarea tratatelor de la Roma6 cele ! state $ondatoare au semnat şi Convenţia

cu privire la instituţiile comune6 stailind c tuturor celor 3 comunitţi6 create prin statate

di$erite şi cu misiuni distincte6 li se altur în s$era lor de competenţ aceeaşi /dunare

parlamentar şi aceeaşi Curte de ustiţie.

(eşi avut în vedere înc de la început6 unitatea deplin a instituţiilor celor trei

comunitţi6 CEE6 CEC/ şi CEE/ s9a realiat aia prin 0ratatul de la %ruelles instituind oComisie Unic şi un Consiliu unic 0ratatul de $uiune al eecutivelor comunitare6 semnat în

1'!, şi intrat în vi"oare în 1'!#F.

Sistemul creat prin cele 3 tratate s9a devoltat în 2 direcţii principale!. 4 prim direcţie

a avut în vedere per$ecţionarea instituţiilor comunitare6 iar cea de9a 29a a urmrit etinderea

Comunitţilor6 prin cooptarea de noi memri. (e9a lun"ul timpului6 Comunitţile europene s9

au con$runtat cu numeroase situaţii de cri6 care au $ost reolvate cu autorul re$lecţiilor şi a5

*ilipescu6 P. Ion6 *uerea6 /u"ustin ;(rept instituţional comunitar european6 Editura /ctami6 %ucureşti6 2---6 p. 1)=6 Iidem

4


5/51

sinteelor cu privire la modalitţile de depşire a acestora. Nu de puţine ori6 prţile semnatare

ale actelor institutive ale comunitţilor au treuit s dea dovad de dorinţ de a continua

colaorarea şi de perseverenţ6 reolvarea neînţele"erilor av7nd întotdeauna la a

compromisul şi aandonarea amiţiilor şi or"oliilor naţionale în $avoarea ideei de unitate şi

colaorare la nivel european.

4 ast$el de situaţie este cria cunoscut su denumirea de politica scaunului "ol6

practicat de *ranţa în 1'!, timp de şapte luni. Repreentanţii *ranţei nu au particpat la nici

una din lucrrile or"anismelor comunitare timp de şapte luni6 ca $orm de protest $aţ de

propunerea Comisiei de a realia în comun politica a"ricol6 suiect prioritar pentru viaţa

economic şi social a *ranţei. *ranţa a dorit pstrarea modului de vot în aa votului unamim

pentru prolem care viea u"etul pentru a"ricultur6 în timp ce Comsia dorea trecerea

policitii a"ricole Europene în compentenţa deciional a Parlamentului6 care s poat lua

deciii pe aa unui vot cali$icat. Cria s9a soluţionat în aa compromisului de la

:uemur". 0etul acestui document a avut puterea de reolva una dintre cele mai importante

crie de deut ale comunitţilor6 acord7nd *ranţei dreptul de a inovoca votul unanim în

proleme de politic a"ricol6 dac aprecia c este vora despre proleme $oarte importante

pentru politica a"ricol naţional. /cest compromis a $cut ca votul cali$icat în cadrul

procesului decisional comunitar s $ie aplicat cu mare înt7riere.

Procesul de etindere a comunitţilor europene s9a derulat pe etape. (up adoptarea

de ctre statele memre a unei poiţii comune6 în 1'#-6 ne"ocierile cu statele candidate la

aderare Re"atul Unit6 Irlanda6 (anemarca6 Norve"iaF s9au putut descide. /ceste ne"ocieri

au dus6 la 22 ianuarie 1'#26 la semnarea unui tratat de aderare. Norve"ia a decis s nu rati$ice

tratatul6 ca urmare a reultatului ne"ativ al re$erendumului consultativ. Celelalte 3 state devin

memre6 încep7nd cu 1 ianuarie 1'#36 ale unei Comunitţi con$runtate6 din toamna aceluiaşi

an6 cuprimul şoc petrolier. Prin semnarea tratatului de aderare6 în anul 1'516 dintre Drecia şi

Comunitţi6 numrul statelor memre se ridic la 1-6 pentru ca6 în 1'5!6 acestea s $ie înnumr de 126 prin aderarea Spaniei şi Portu"aliei.

Urmtoarea etindere a Comunitţilor a avut loc în anul 1'', c7nd /ustria6 *inlanda

şi Suedia devin memre ale C.E. 0ratatele şi actele de aderare ale /ustriei6 *inlandei şi

Suediei au $ost semnate cu ocaia Consiliului european de la Cor$u6 din 2)9 2, iunie 1'').

:a 25 noiemrie 1'')6 poporul norve"ian a respins6 prin re$erendum6 pentru a 29a oar6

aderarea6 cu o maoritate de ,262J= ast$el6 doar 3 state au devenit memre ale UE6 încep7nd

cu 1 ianuarie 1'',.

5


6/51

Procesul ctre noi etinderi ale comunitţilor europene este reluat în mod pro"resiv6

teritoriul european etin7ndu9se în interesul eclusiv al cetţenilor care îl ocup.

Prima încercare spre o Uniune monetar în Europa apare o dat cu Raportul &erner6

denumit dup numele primului9ministru luemur"e su a crui preşedinţie a $ost adoptat

la Con$erinţa la nivel înalt a CEE de la ?a"a din 1'#-. Planul sciţe un oiectiv de Uniune

monetar pentru 1'5-6 $iind vora de convertailitatea monedelor6 diminuarea $luctuaţiilor

ratelor de scim şi despre lieraliarea mişcrilor de capital.

0ratatul de la Roma a $ost modi$icat în 1'5!6 prin semnarea /cordului Unic European şi

în 1''26 prin semnarea 0ratatului asupra Uniunii Europene6 adoptat la +astrict. 4iectivul

principal stailit prin /ctul Unic European a $ost constituirea unei pieţe unice p7n la s$7rşitul

anului 1''2. Este $olosit epresia ;spaţiu $r $rontiere< pentru a sulinia dimensiunile

pro$und sociale6 nu numai economice6 ale lr"irii s$erei de mani$estare a liertţii de acţiune a

a persoanelor.

/tin"erea numrul de 2# de state memre ale Uniunii Europene ridic o serie de

întreri privind $uncţionarea instituţiilor6 în special cu privire la modul de luare şi aduce la

îndeplinirea deciiilor. Pe acest $ond6 la nivelul uniunii au $ost dea demarcate demersurile

pentru îmuntţirea modului de $uncţionare a mecanismelor uniunii6 în $orma etins de 2#

şi în vederea viitoarelor acorduri de etindere prin cooptarea unor noi state.

$!"! %rimii paşi în construcţia monetară europeană

(eşi ideea crerii unui instrument monetar comun pare a $i o preocupare oarecum

recent a epocii moderneF6 la o cercetare mai atent putem descoperi c înc din /nticitate

au eistat ast$el de preocupri. (in pricina di$icultţilor înt7mpinate în scimul de monede

reultat în urma scimurilor între popoare F s9a pus prolema adoptrii unui sistem comun

şi $olosirea unui sin"ur tip de moned#. Ideea de a $olosi6 în acelaşi timp6 de ctre mai multecetţi6 moneda uneia dintre ele a dus la apariţia unui instrument de scim internaţional adic

a unei monede comuneF. Primele instrumente $olosite ca miloc de plata comun au $ost

repreentate de tetradrahmele de argint din Thesos şi monedele lui /leandru cel +are6 care

timp de dou secole6 au circulat de la un capt la altul al 0raciei şi în tot ainul (unrii.

Realitatea a pus în evidenţ $aptul c înlturarea di$icultţilor le"ate de scimul de unuri

între popoare devenea realiail $ie prin crearea unui instrument monetar comun respectiv

crearea unei monede unice cu putere circulatorie pe pieţele naţiunilor care convin s7 Golban, Radu, Tudose, Mihaela Brânduşa, UEM – incotro?, editura Eono!i", 2#1#, $. %&

6


7/51

$oloseasc F6 $ie prin înceierea de acorduri sau convenţii monetare prin care se stailesc

norme comune de atere şi circulaţie. (in asemenea acorduri sau convenţii a ivorat ideea

crerii uniunilor monetare6 ideea care a $ost sle$uit su imperiul timpului şi a noilor

provocri.

1.3.1.Conceptul de integrare economică

Noţiunea de integrare8 provine din latinescul integro integrare respectiv integratio

care înseamn a pune la un loc a reuni mai multe părţi într-un tot unitar sau în !ederea

constituirii unui întreg a resta"ili a întregi= în aceast situaţie6 prţile constitutive devin prţi

inte"rante.

Preluat iniţial din matematic6 termenul de integrare a cptat o lar" utiliare îndi$erite domenii ale ştiinţelor socio9umane6 inclusiv ştiinţele economice6 acoperind o "am

$oarte lar" de procese şi $enomene.

(up Concise #$ford %ictionar& şi Cham"ers Essential %ictionar&6 inte"rarea este

cominarea prţilor într9un între" şi uniunea este un între" reultat din cominarea unor prţi

ori a unor memri. Astfel, integrarea este procesul de atingere a stadiului de uniune.

'arousse %ictionnaire de$ineşte inte"rarea ca intrare într9un suansamlu6 iar

%ictionnaire des sciences economi(ues sulinia c inte"rarea evoc într9o manier "eneral6

$ie încorporarea unui element strin într9un ansamlu6 $ie trecerea de la o stare di$u la una

conştient= totdeauna6 în noţiunea de inte"rare este inclus cea de unitate ceea ce este

dispersat se uneşte.

Con$orm de$inițiilor multiple eistente ale epresiei ;inte"rare european


8/51

inte"rarea ca pe un proces prin care $rontierele economice dintre statele memre sunt treptat

des$iinţate6 duc7nd la apariţia unui spaţiu economic nou= /ordarea static6 în scim6

preint inte"rarea ca re$lect7nd o situaţie în care componentele naţionale ale unei noi

economii nu mai sunt separate prin $rontiere economice dar $uncţionea în continuare ca

entitţi distincte. @n ceea ce priveşte stadiile inte"rrii economice6 unul dintre modelele cele

mai cunoscute este cel propus de %alassa6 model în care se re"sesc cinci stadii ale inte"rrii

economice6 respectiv8 ona lier de scim6 uniunea vamal6 piaţa comun6 uniunea

economic şi inte"rarea economic total.

Dar ce anume se intelege prin abordare economica!

@n termeni "enerali6 Uniunea economic şi monetar repreint un pas înainte în

procesul de inte"rare economic. Dradele de inte"rare economic pot $i împrţite în şase paşi8

Kona de comerţ pre$erenţial6 cu tae vamale reduse între anumite state6 Kona de lier scim6

$r tae vamale pentru anumite unuri sau pentru toate unurile între ţrile participante6

Uniunea vamal6 cu aceleaşi tae vamale eterne pentru ţrile terţe şi o politic comercial

elementele enumerate mai sus la care se adau" politici $iscale şi alte tipuri de politici

economice armoniate.

:a data crerii Uniunii Europene6 în 1',56 su $orma Comunitţii Economice

Europene6 scopul a $ost acela de a realia o uniune vamal şi o piaţ comun pentru

a"ricultur. Ulterior6 aceast piaţ comun limitat a $ost etins pentru a se crea o piaţ unic

şi pentru unuri şi servicii6 piaţ care a $ost realiat6 în mare msur6 p7n în 1''3. @n

preent6 Uniunea European se a$l la pasul al cincilea al acestui model. Inte"rarea economic

pro"resiv nu a început odat cu deciia de a crea moneda unic8 este vora despre un proces

de lun" durat6 care $ace parte din istoria UE şi constituie una dintre cele mai mari realiri

ale acesteia.

1.3.2."mplica#iile $nfiin#ării %i func#ionării sistemului de la &retton 'oods

Pentru o înţele"ere c7t mai eact voi puncta momentele esenţiale din evoluţia

acestei instituţii6 respectiv Uniunea Economic şi +onetar. >oi începe cu sistemul de la%retton &oods6 care a $ost instituit în 1')) şi repreenta un sistem de curs cvasi9stail prin

'


9/51

care s9a creat un nou cadru pentru politica monetar. Noua ordine a pus modi$icrile de curs

su control internaţional6 "arant7nd o cantitate su$icient de reerv monetar şi suprave"ea

periodic ilanţul de plţi ale statelor memre. /st$el a luat naştere6 în 1'))6 la %retton

&oods1-6 *ondul +onetar Internaţional6 av7nd ca oiectiv devoltarea comerţului mondial6

încuraarea şi menţinerea unui "rad ridicat de ocupare a $orţei de munc şi implicit

devoltarea potenţialului de producţie din statele memre. Statutul acestui or"anism avea ca şi

oiectiv re"larea cursului de scim şi al devielor6 totodat re"lementa şi $acilitţile de

$inanţare6 re"lementri care prevedeau c $iecare stat memru îşi staileşte cu *ondul o

paritate a cursului de scim. Re"lementrile acestea au determinat şi spatiul de acţiune al

politicilor monetare din ţrile europene.

(up cel de9al doilea Roi +ondial6 acordurile de la %retton &oods au instaurat

pentru prima dat la scar planetar F o nou ordine monetar ale crei principii şi instituţii

se menţin6 în parte6 şi asti. Statele Unite ale /mericii şi ceilalti aliaţi din coaliţia

antiitlerist ecept7nd URSS şi Cina6 care deşi au semnat tratatul6 dar ulterior6 în

condiţiile roiului rece6 s9au retras F au luat în discuţie dou mari proiecte de re$ormare a

relaţiilor monetare internaţionale planurile &ite şi BeAnesF6 amele aate în principiu pe o

concepţie economic lieral.

Planul american elaorat de ministrul de $inanţe al Statelor Unite6 ?.%. &ite6 prevedea

crearea liciditţilor internaţionale prin construrirea de depoite6 în mod reciproc6 la ncile

din ţrile participante moneda scriptural F6 precum şi prin recursul limitat6 proporţional cu

mrirea depoitelor6 la un $ond de stailiare $ormat prin contriuţia statelor participante. @n

modul acesta6 se urmrea eliminarea restricţiilor cu privire la deţinerea de monede strine în

alte tri6 $acilitarea scimurilor internaţionale şi ecilirarea alanţelor de plţi.

Planul en"le6 conceput de cunoscutul economist H.+. BeAnes6 pornea de la premisa c

mecanismele stailiatoare automate ale economiei au o e$icienţ redus şi c este necesar6

în primul r7nd menţinerea ocuprii depline a $orţei de munc în ţrile participante şi6 numai înal doilea r7nd6 ecilirarea alanţei de plţi. @n $inal a $ost adoptat planul american6 la care s9

au adus unele modi$icri menite s satis$ac ei"enţele ritanice11.

S9a auns ast$el la un compromis6 care a încercat s conciliee cele dou poiţii şi care

s9a re"sit în acordurile de la %retton &oods 12 din 1'))F6 în statutele celor dou or"aniaţii

$inanciare specialiate 9 *ondul +onetar Internaţional şi %anca +ondial. /ranamentele de

la %retton &oods statuau ca Lre"uli ale ocului< $uncţionarea de cursuri $ie6 dar austaile în1#

Stoica6 4vidiu6 Integrare financiar-monetară europeană6 editura Hunimea6 Iaşi6 2--36 p. 1)=11 Cerna6 Silviu6 Economie monetară *i financiară internaţională6 editura Universitţii de >est6 0imişoara6 p. 3-=12 %lo"a6 Dariela6 Uniunea Economică *i Monetară6 editura Universitţii /"ora6 2--'6 p. 2-=

%


10/51

condiţii speciale şi posiilitatea de a aplica restricţii comerciale în anumite condiţii6 din

perspectiva austrii alanţei de plţi.

0otodat6 se acceptau controale asupra mişcrilor de capital. 0reuie remarcat c

austarea de curs de scim preuma eistenţa unui Ldeeciliru $undamental al alanţei de

plţi< şi un acord din partea *+I6 aceast condiţie dorind s previn o curs a devaloririlor.

(ac *+I şi %anca +ondial urmau s se ocupe de prolematica $inanciar6 pe

termen scurt austare de alanţ de plţi F şi lun" devoltare economic F6 o alt or"aniaţie6

D/00 actuala 4r"aniaţie +ondial a ComerţuluiF treuia s se preocupe de ordonarea

comerţului internaţional6 de lieraliarea sa.

4ric7te critici s9ar aduce în preent aranamentelor de la %retton &oods nu se poate

contesta c ele au introdus re"uli $olositoare în relaţiile economice internaţionale6 plus

$uncţionarea a dou instituţii6 care au marcat evoluţia sistemului postelic. /ceste aranamente

au contriuit6 de asemenea6 la re$acerea economic a ţrilor vest9europene dup roi.

@n timp6 s9a mani$estat o presiune în creştere spre relaarea restricţiilor6 a re"ulilor

de a. Pe $ondul devoltrii scimurilor de produse şi servicii în economia mondial şi6

implicit6 al multiplicrii deecilirelor conturilor comerciale6 în condiţiile creşterii masive a

$luurilor de capital6 presiunea ctre $leiiliarea cursurilor de scim a devenit tot mai

mare.

/cei ani au însemnat devoltarea pieţei euro9valutelor6 eliminarea unor restricţii la

$luurile de capital6 dar şi deecilire comerciale mari6 care au reclamat austri la alanţa de

plţi de anver"ur.

@n 1'#16 Statele Unite ale /mericii decide s renunţe la convertiilitatea în aur a

dolarului. /cel moment a semnalat intrarea într9o er a $luurilor $lotante.

Sistemul de la %retton &oods 9 cursuri de scim $iate 9 a durat e$ectiv din

decemrie 1',5 p7na în martie 1'#3. /l doilea re"im6 care a deutat în martie 1'#36 continu

şi în preent 9 re"imul cursurilor de scim supuse $lotrii controlate. Su primul re"im6dolarul a $ost principala valut de reerv6 cu ecepţia aurului6 pentru c acesta a continuat s

$ie un important activ de reerv al sistemului de la %retton &oods.

:ira sterlin6 deşi şi9a pstrat statutul de valut de reerv6 uca un rol minor în ţrile

din a$ara Re"atului Unit. Pe pieţele valutare6 în timpul perioadei %retton &oods6 intervenţiile

ncilor centrale erau limitate.

@nainte de 1, au"ust 1'#16 operaţiunile americane erau6 în mare parte de dou tipuri8

9v7narea de aur ctre autoritţile strine6 pentru dolarii aciiţionaţi din intervenţiile lor pe piaţa valutar=

1#


11/51

9cumprarea de dolari de la autoritţile strine în contrapartid la valuta strain do7ndit

de SU/ prin tra"erile sMap ale Reervei *ederale sau emiterea de onduri.

(up ce dolarul a $ost declarat neconvertiil în aur6 în au"ust 1'#16 a urmat imediat o

declaraţie de devaloriare. /utoritţile SU/ au început s eersee intervenţii directe pe

pieţele valutare. /mericanii şi9au devaloriat moneda6 pentru a9şi descide drum spre

avantaele competitive. (evaloriarea dolarului a dus la multiplicarea tranacţiilor comerciale

în mrci6 Aeni şi în alte monede. +ai mult6 unele nci centrale au început s9şi constituie

reerve în mrci şi Aeni ori în $ranci elveţieni.

Pe msur ce Statele Unite au devenit tot mai preocupate de întrirea economiei lor

interne şi6 în acest sens6 au redescoperit rolul in$laţiei ca $actor de creştere şi de stimulare a

investiţiilor6 devaloriarea dolarului nu putea s le $ie dec7t $avorail.

(in au"ust 1'#16 p7na în momentul de $aţ 9 timp marcat de mari rsturnri la nivel

mondial6 unele induse de apariţia euro 9 moneda american a continuat s $ie o complicat

prolem pentru toate celelalte state6 mari sau mici.

@n$iinţarea *ondului +onetar Internaţional a $ost stailit în iulie 1'))6 @n cadrul

Con$erinţei *inanciare şi +onetare a 4r"aniaţiei Naţiunilor Unite des$şurate în localitatea

american %retton &oods6 unde dele"aţii din )) state au $ost de acord asupra unui nou cadru

privind cooperarea economic6 destinat în mare parte evitrii repetrii politicilor economice

deastruoase6 care au contriuit la marea recesiune din anii 1'3-.

0otodat6 pentru a se înltura deordinea monetar internaţional ce apruse la

s$7rşitul celui de9al (oilea Roi +ondial şi a se introduce mai mult ri"oare în relaţiile

$inanciare internaţionale6 ţrile aliate au luat în considerare o multitudine de planuri în

vederea restailirii ordinii în cadrul relaţiilor $inanciare internaţionale.

@n con$ormitate cu acordurile de la %retton &oods6 *+I urma s deţin rolul principal

în cadrul noului sistem monetar internaţional. @n acelaşi timp6 s9a $cut preciarea c o Lţar

nu poate deveni memr a %IR(6 at7ta timp c7t nu este memr a *+I


12/51

aceast a6 creşterea ecilirat a comerţului internaţional6 ca o condiţie a devoltrii

economice a $iecrei ţri şi a economiei mondiale în ansamlul su.

Urmrind realiarea acestor deiderate6 la aa sistemului de la %retton &oods au $ost

puse urmtoarele principii13 mai importante8

& universalitatea 9 orice stat care recunoaşte prevederile statutului *+I poate adera la

acest or"anism şi implicit la principiile Sistemului +onetar Internaţional şi stailitatea

cursului de scim 9 este unul din principiile $undamentale de $uncţionare a LSistemului

+onetar Internaţional


13/51

& ec)ili'rul 'alanţelor de plăţi. Orile memre ale *+I aveau oli"aţia s

suprave"ee şi s asi"ure menţinerea ecilirului alanţelor de plţi.

Pentru asi"urarea şi menţinerea acestui eciliru6 precum şi pentru austarea

de$icitelor sau ecedentelor ea"erate6 se utilia de comun acord cu *+I6 tenica devaloririi

sau revaloririi monedelor naţionale. Sin"ura ţara care $cea ecepţie de la acest principiu

era SU/ pentru care de$icitul alanţei de plţi se acoperea prin emisiune de moned proprie6

dat $iind rolul privile"iat al dolarului în cadrul sistemului.

Pe parcursul anilor6 ca urmare a evoluţiilor $enomenelor economice şi monetar9valutare6

aceste principii au $ost aandonate treptat.

4scilaţiile puternice ale cursurilor de scim at7t nominale6 c7t şi reale s9au dovedit a $i

piedici importante pentru comerţul intenaţional. @n au"ust 1'#16 SU/ suspenda

convertiilitatea în aur a dolarului6 lucru ce cons$inţeşte pruşirea sistemului de la %retton

&oods. /st$el au început cutarile unui nou sistem monetar 1).

1.3.3. (aportul Delors

Procesul ctre noi etinderi ale comunitţilor europene1, este reluat treptat6 teritoriul

european etin7ndu9se în interesul eclusiv al cetţenilor care îl ocup. Con$erinţa de la Paris

din octomrie 1'#26 a ţrilor memre CEE a adoptat o (eclaraţie care a preciat oiectivele

concrete ale uniunii6 pun7nd accent pe8

9 $ormarea uniunii economice şi monetare=

9 politica re"ional6 social6 ener"etic=9 situarea CEE în contetul internaţional=

9 lieraliarea comerţului mondial şi politica comun $aţ de ţrile socialiste1!=

9 consolidarea instituţiilor CEE.

Prima tentativ de realiare a unei Uniuni +onetare în Europa apare o dat cu Raportul

,erner 6 denumit dupa numele primului9ministru luemur"e6 su a crui preşedinţie a $ost

14 Dolan6 Radu6 0udose6 +iaela %r7nduşa6 op) cit) p. 1#=15

0o$an6 +iaela6 Integrarea României în structurile Uniunii Monetare Europene6 editura C.?.%ecG6 %ucureşti62--56 p.'1=16 a"una6 (.(.6 %rept financiar *i fiscal 6 editura /ll %ecG6 %ucureşti6 2--36 p.,))=

13


14/51

adoptat la Con$erinta de la ?a"a din 1'#-. +eritul planului &erner era de a $i o$erit prima

perspecti!ă pe termen lung 6 în aceast direcţie1#. /cest plan sciţea un oiectiv de Uniune

monetar pentru 1'5-. @n acest scop6 au $ost trasate urmtoarele ae de acţiune 8

Q convertiilitatea monedelor=Q diminuarea $luctuaţiilor ratelor de scim6 p7n la $iitatea irevocail a

paritţilor=

Q lieraliarea mişcrilor de capital.

:ipsa unui cadru internaţional $avorail şi a unui consens între statele memre6 precum

şi apartenenţa la doctrina Sistemului de la %retton &oods au dus la eşuarea acestui plan.

@n consecinţ 6 liderii europeni au pus deoparte Raportul &ernerr şi au încercat "sirea

unei soluţii imediate pentru $luctuaţiile persistente ale monedelor 15.

1.3.).*unc#ionarea +istemului onetar European

(up încercrile eşuate concretiate prin Sistemul de la %retton &oods şi planul

&ernerr6 în anul 1'#' a $ost creat Sistemul +onetar European6 repreent7nd o $orm timpurie

dar în ansamlu de succes în vederea realirii unei uniuni monetare. (eşi Sistemul +onetar

European nu a creat o moned unic6 acesta a contriuit la promovarea unei stailitţi

economice.

Crearea unei noi uniuni monetare s9a realiat plec7nd de la premisa c are toate atuurile

politice şi economice pentru a reista mai mult dec7t predecesoarele sale. Statele $ondatoare

ale acestui sistem au $ost *ranţa6 Dermania6 Italia6 %el"ia6 (anemarca6 Irlanda6 :uemur" şi

4landa. Pentru prima oar în istoria Europei6 tuturor ţrilor memre ale Comunitţii Europene

li se cereau s $ie inte"rate în asociaţia cursurilor de scim. Era un test al capacitţii c7şti"ate

de coordonare a politicilor 1'.

Consiliul European a decis la 1, septemrie 1'5)6 pe aa propunerii Comisiei

Europene6 dup consultarea Comitetului +onetar şi a Consiliului de /dministraţie al

17

:iviu6 /ndrei6 Economie Europeană6 ediţia a II a reviuit6 editura Economic6 %ucureşti6 2-116 p. ,3=1'Dolan6 Radu6 0udose6 +iaela %r7nduşa6 UEM incotro. editura Economic6 2-1-6 p. 2592'=1% :iviu6 /ndrei6 op) cit) p.,3=

14


15/51

*EC4+6 prima reviuire a Unitţii +onetare Europene European CurrencA Unit F. Cu

aceast ocaie este luat în calcul în drama "receasc6 în urma intrrii Dreciei în CEE6

numrul monedelor componente ale coşului EU creşte la 1-.

ECU a $ost mai mult dec7t o simpl moned de cont6 a $ost o moned comun utiliat

în statele CEE dar şi punctul central al S+E. /st$el6 ECU a luat locul locul dolarului din

şarpele monetar6 şi pentru toate monedele participante la S+E se de$ineşte un curs pivot $aţ

de ECU. Un asemenea curs pivot dar $ictiv6 a $ost stailit şi pentru lira sterlin sau drama

"receasc atunci c7nd nu $acea parte din S+E2-

+ara de $luctuaţie de 9 26,J nu a $ost unica. Sin"urul stat $ondator care a avut o

mar de !J p7n în ianuarie 1''- a $ost Italia. Pentru alte state ale Comunitţii Europene au

eistat ecepţii6 respectiv au $ost acceptate condiţii de inte"rare înt7riate. /st$el c Spania s9a

inte"rat asociaţiei cursurilor de scim în 1'5'6 +area %ritanie în 1''-6 Portu"alia în 1''26

toate cele trei state av7nd la dispoiţie o mar mrit la 9!J.

Corelaţiile între monedele memre ale S+E au acelaşi reultat ca şi în caul statelor

memre. +ara maim de depreciere sau apreciere a unei monede poate $i atins doar $aţ de

moneda cea mai sla cea mai puternic din sistem. /pare ast$el o a doua caracteristic de

superioritate a S+E $aţ de şarpele monetar6 indicatorul de diver"enţ aat pe ECU6 art7nd

apropierea de limitele de intervenţie. Prin *ondul European de Cooperare +onetar a $ost pus

la punct mecanismul de creditare pentru susţinerea intervenţiilor ncilor centrale pe piaţa

valutar. Se puteau oţine trei tipuri de $inanţri prin *EC4+21 în $uncţie de perioada de

acordare a creditului 8

• $inanţarea pe termen $oarte scurt6 p7n la #, de ile6 nelimitat ca volum =

• susţinerea monetar pe termen scurt creat în $eruarie 1'#-F6 a $ost conceput pentru

$inanţri în ca de de$icit temporar al alanţei de plţi pentru trei luni6 cu posiilitatea

reînnoirii6 acord7ndu9se între nci centrale.

• Spriinul $inanciar pe termen mediu se acorda prin deciia Consiliului European6 în

limitele prestailite pentru $iecare ţar în parte6 statului memru care înre"istra

di$icultţi maore în menţinerea ecilirului alanţei de plţi. /cesta era un credit între

ţrile memre acordat pe o perioad între doi şi trei ani.

2# >an Tperselle6 H.6 Boeune6 H.9C.6 'e s&steme monetaire eurpeen) #rigines fonctionnement et perspecti!e6 le

3eme edition6 4$$ice de la Pulication o$$iciellees de Communautees Europeennes :uemur"6 1'5'6 p.,#=21 0o$an6 +iaela6 Integrarea României în structurile Uniunii Monetare Europene6 editura C.?.%ecG6 %ucureşti62--56 p.111.

15


16/51

(in 1 ianuarie 1'''6 o dat cu apariţia EUR46 S+E II înlocuieşte S+E. /ceast

deciie de înlocuire a $ost luat de Consiliul European de la /msterdam în iunie 1''#6 pentru

a pstra le"tura între ţri participante şi monedele ţrilor UE neparticipante.

/şadar p7n în anul 1''26 Sistemul +onetar European a $ost menaat de mari pericole.

/ceasta nu se datorea numai unei crescute inte"rari politico9economice a statelor memre.

Recalcularea cu re"ularitate a cursurilor de re$erinţ şi o intervenţie pe piaţa devielor au

$avoriat6 în principal6 stailitatea între"ului sistem. P7n în 1''26 s9au modi$icat de 1, ori

cursurile de re$erinţ6 aşa c nu poate $i vora de o stailitate real a cursurilor de scim.

(oar în perioada dintre anii 1'5#91''26 mecanismul cursurilor de scim putea $ii de$init ca

$iind unul relativ stail. (i$erenţele de in$laţie care au persistat au dus la cria monetar din

anul 1''2. +area %ritanie şi Italia au $ost nevoite s prseasc asociaţia cursurilor de

scim. Restul statelor memre au $ost constr7nse s treac la o mar puternic mrit de 9

1,J.

1.). Etapele Uniunii Economice %i onetare

@n epresia sa cea mai sintetic6 Uniunea Economic şi +onetar se reduce la în$iinţarea

şi utiliarea de ctre memrii si a unei monede unice226 care s înlocuiasc monedele

naţionale. /tin"erea acestui scop $inal treuie sustinuţ de un ansamlu mai vast de msuri

cum ar $i8

Promovarea unei politici monetare unice6 prin intermediul unei sin"ure autoritţi

monetare6 dotate cu un "rad sustanţial de independenţ=Urmrirea de ctre ţrile participante a unor linii directoare comune de politic

economic6 pe aa recomandrilor Consiliului Uniunii Europene=

Destionarea în $iecare ţar memr a $inanţelor pulice de o manier compatiil cu

asi"urarea stailitţii macroeconomice.

Realiarea Uniunii Economice şi +onetare nu a repreentat un scop în sine6 ci dar

milocul de "enerare a unor e$ecte ene$ice în plan economic şi nu numai. Prin trecerea la o

22 0o$an6 +iaela6 op) cit .6 p.'3=16


17/51

moneda unic6 a $ost eliminat de$initiv incertitudinea le"at de cursul de scim între statele

memre.

Caracterul irevocail al monedei unice o$er a"enţilor economici o si"uranţ

incomparail cu orice alt $orm de colaorare.

0recerea la o moned unic a determinat de alt$el şi economisirea unor importante sume

pltite cu titlu de comisioane ancare pentru scimul valutar.

4 moned comun înlatur se"mentarea naţional a pieţelor de capital6 încura7nd

devoltarea unei sin"ure pieţe de capital6 de vaste dimensiuni.

Uniunea +onetar European a $ost conturat în anul 1'5' prin Raportul (elors6 iar în

anul 1''26 ţrile Comunitţii Europene au semnat 0ratatul de la +aastrict. /cesta constituie

cel mai amiţios plan menit s uni$ice economiile celor 1, state memre6 stailind direcţiile

pentru viitoarea devoltare a acestei one. Uniunea economic şi monetar6 prescurtat UE+6

repreint un pas maor în procesul de inte"rare a economiilor UE. /cest proces al inte"rrii

monetare s9a realiat "radual6 Uniunea Economic şi +onetar $iind implementat în trei

etape23.

/rima etapa 1 iulie 1''- 91 ianuarie 1'') F a viat asumarea rspunderii pentru statele

memre ale UE din acea perioad F privind lieraliarea deplin a circulaţiei capitalului care

s9a realiat încep7nd cu 1 iulie 1''-6 con$orm art. ,! din 0ratatul CE F. 0otodat6 s9a impus ca

realinierile de paritţi sa $ie puţin $recvente şi s ai loc o mai str7ns coordonare a

politicilor monetare. Prima $a din cadrul acestei etape prevedea o mai puternic coordonare

a politicilor economice ale statelor memre6 precum şi modi$icrile necesare ce treuiau s $ie

aduse tratatelor institutive. / $ost viat ast$el şi eliminarea tuturor controalelor circulaţiei de

capitaluri. @ntr9o a doua $a6 a $ost creat cadrul instituţional8 s9a creat în primul r7nd la 1

ianuarie 1'') Institutul +onetar European I+EF6 respectiv predecesorul actualei %anci

Centrale Europene %CEF. /poi6 $iecare stat memru în parte a treuit s îndeplineasc

anumite oli"aţii ivor7te din politica de stailitate. @n perioada de traniţie6 prolematica şicompetenţa politicii monetare a rmas în suordinea ncilor centrale naţionale.

0 doua etapă 1 ianuarie 1'') 1 ianuarie 1''' F a $ost perceput ca un stadiu de traniţie de

la Sistemul +onetar European la Uniunea +onetar6 în care s9au prevut urmtoarele8

Politicile monetare6 deşi erau în continuare naţionale6 urmau a $i str7ns coordonate=

Renunţarea la realinierea paritţilor în urma criei din 1''291''3 s9a trecut la un

sistem de cvasi$lotare6 realinierea paritţilor nu mai era necesar= marele de $luctuare

23 Radu Dolan6 +iaela %rindusa 0udose6 op. cit.6 p.3-=17


18/51

în realitate s9au menţinut $oarte aproape de vecile mare admise6 care se încadrau în

9262,J=

Crearea unei instituţii monetare centrale care urma s devin ulterior %anca Central

European. /ceast instituţie s9a creat su $orma Institutului +onetar European6 cu

sediul la *ranG$urt. %ncile centrale continuau s $uncţionee în re"im de nci

naţionale= o condiţie esenţial a $ost aceea de a interice $inanţarea de$icitului u"etar

de asemenea manier înc7t sa $ie a$ectate interesele instituţiilor europene6 ale altor

"uverne din statele memre6 $ie ele locale6 re"ionale sau centrale a $ost interis cu

prioritate acordarea de împrumuturi companiilor a$late parţial sau total în proprietatea

statului F.

0 treia etapă a început cu 1 ianuarie 1'''F a presupus automat c noile state memre au

intrat direct în aceast $a a U+E6 odat cu momentul inte"rrii lor în UE la 1 mai 2--).

/ceste state au statutul de memru cu dero"are potrivit termenului de$init de art. 122 al

0ratatului CEE. /cest statut le o$er dreptul la anumite ecepţii.

/ $ost ast$el re"lementat $aptul c CE nu poate impune penaliri $inanciare sau de alt natur

dac statul memru nu îndeplineşte6 în mod constant6 condiţiile de participare la U+E6 în

con$ormitate cu procedurile o$icialiate. 0otodat au eistat înca anumite msuri de politic

monetar care pot $i aplicate în a$ara cadrului U+E clar de$init şi condiţionat. Statele cu

statutul de memru cu dero"are nu dispun de unele drepturi şi oli"aţii le"ate de Sistemul

European de %nci Centrale ESC%F6 aşa cum sunt de$inite în statutul acestuia art.)3 ESC%F.

/ceast etap a Uniunii Economice şi +onetare6 de alt$el şi ultima6 se caracteria

prin2) 8 dispariţia monedelor naţionale= %anca Central European lua locul I+E6 odat ce se

nştea şi politica monetar comun= datoriile pulice vor $i $ost convertite în Euro= erau $iate

irevocail cursurile de scim între monedele participante= era introdus politica monetar

comun= se instituia moneda unic6 monedele naţionale rm7n în sudiviiuni ale acesteia. Iar

&im (uisemer"6 şe$ul de atunci al ncii centrale olandee era aşteptat s devin primul preşedinte al %CE.

:a 1, iulie 1''#6 Institutul +onetar European a luat deciia utiliarii unui simol

codi$icat pentru euro6 acesta $iind inre"istrat la 4r"aniaţia Internaţional pentru

Standardiare. Simolul euro are la a "recescul Epsilon şi prima liter a cuv7ntului

Europa6 acesta este tiat de dou linii paralele pentru a se indica stailitatea monedei euro.

24 :iviu6 /ndrei6 Economie Europeană6 ediţia a II a reviuit6 editura Economic6 %ucureşti6 2-116 p. ,!1'


19/51

:a 2 mai 1''56 Uniunea European a selectat statele care urmau s participe la euro

dup o anali asupra $elului în care aceste ţri au îndeplinit criteriile de conver"enţ 8 in$laţia

su 3J6 rata do7nilor pe termen lun" su 56,J6 de$icitul u"etar su 3J din produsul

intern rut6 "radul de îndatorare "uvernamental su !-J din produsul intern rut6 valuta

naţional s $ac parte din S+E minimum 2 ani.

@n concluie6 Planul %arre $eruarie 1'!' F şi apoi raportul &erner 1'#- F constituie

primii paşi ctre uniunea monetar. Interdependenţa între inte"rarea economic şi cea

monetar6 conver"enţa per$ormanţelor economice6 coordonarea politicilor u"etare şi

monetare sunt principalele prevederi ale Planului %arre RaAmond %arre îndeplinea la

momentul respectiv $uncţia de Comisar european al economiei şi $inanţelor6 $iind în acelaşi

timp vicepreşedinte al Comisiei Europene F.

Capitolul II

RED:E+EN0/RE/ HURI(IC / UNIUNII EC4N4+ICE I +4NE0/RE

2.1.(eglementările sau actele dreptului Uniunii Europene

Pentru ca actuala Uniune Economic şi +onetar UE+F s devin e$icient şi

sustenail6 a $ost indispensail o adaptare perpetu a ivoarelor pe care se $undamenta

ordinea uridic a UE. @n unele opinii doctrinare2,6 ordinea uridic a Comunitţilor europene

este o$erit de dou "rupe principale de norme şi anume8 Norme cu valoare de le"i $undamentale6 constituţionale8 tratatele institutive şi

modi$icatoare

Norme cu valoare de le"i ordinare6 elaorate de instituţii8 ivoarele derivate şi

ivoarele complementare

:iteratura de specialitate $ace distincţia între ivoarele scrise şi ivoarele nescrise ale

dreptului european. (intre cele mai importante surse scrise ale dreptului Uniunii Europene6

25 (uerea, )u*ustin, Manualul Uniunii europene, edi+ia a -a, Editura ni/ersul 0uridi,Buureşti, 2##4, $. 32

1%


20/51

amintim ivoarele primare sau $undamentale şi ivoarele derivate sau secundare6 distin"7nd

re"ulile de drept statuate pe aa acordului statelor memre6 edictate su $orma 0ratatelor şi

celelalte re"uli uridice susecvente6 menite a le asi"ura aplicare2!. /st$el6 articolul 2)' al

0CE este articolul care conţine lista o$icial a actelor comunitare derivate8

aF %reptul comunitar originar sau primar care cuprinde tratatele constituti!e ale

comunităţilor *i tratatele de modificare a acestora2#8

0ratatul de constituire a Comunitţii Europene a Crunelui şi 4ţelului CEC4F9

semnat la 15 aprilie 1',1

0ratatul de constituire a Comunitţii Economice Europene CEEF9 intrat în vi"oare la

1 ianuarie 1',5

0ratatul de constituire a Comunitţii Europene a Ener"iei /tomice CEE/F9 intrat învi"oare la 1 ianuarie 1',5

0ratatul de $uiune6 care a constituit un Consiliu şi o Comisie unice pentru toate cele

trei Comunitţi9 semnat la 5 aprilie 1'!,

/ctul Unic European9 intrat în vi"oare la 1 iulie 1'5#

0ratatul asupra Uniunii Europene6 semnat la +aastrict la # $eruarie 1''2 şi intrat în

vi"oare la 1 noiemrie 1''3

0ratatul de la /msterdam9 semnat la 2 octomrie 1''#

0ratatul de la Nisa9 descis spre rati$icare la 2! $eruarie 2--1

0ratatele de adeiune ale ţrilor care au aderat ulterior la Comunitţi

0ratate de modi$icare a statutelor instituţiilor europene de eemplu 0ratatul de

modi$icare a statutelor %ncii Europene de Investiţii9 semnat la 1- iulie 1'#,

0ratatul de la :isaona9 semnat la 13 decemrie 2--#

@n conţinutul tratatelor eist dou cate"orii de dispoiţii8 prima privind re"lementri

pe plan economic6 a doua privind re"lementri instituţionale25.

F %reptul Uniunii Europene deri!at sau le"islaţia secundar

@n cea de9a doua cate"orie a ivoarelor scrise ale dreptului Uniunii Europene6 respectiv

în dreptul derivat6 re"sim ansamlul actelor adoptate de instituţiile europene6 ailitate epres

26 Manda, ear orneliu, Control administrativ în spaţiul juridic european, Editura u!inae, Buureşti, 2##5, $. %327

)leandru, oan, Drept administrativ...op. cit ., $. 2142' Ere!ia, Mihail-onstantin, Analele Universiăţii Bucureti, re$t, Editura ..Be, 2##6-, $. 35

2#


21/51

de tratatele constitutive în vederea realirii oiectivelor stailite la nivelul dreptului

ori"inar 2'.

/st$el în con$ormitate cu art. 15' din 0ratatul de constituire a C.E.E.6 ivoarele

derivate sunt8 regulamentul directi!a deci+ia recomandarea *i a!i+ul)

2.2. Politica economică $n i-voarele Uniunii Europene

Pentru o mai un înţele"ere a conţinutului şi oiectivelor UE+6 consider necesar a

evidenţia distincţia dintre politica economic şi cea monetar aşa cum de alt$el o $ace şi 0itlul

>I al 0ratatului.

@ntr9o Uniune Economic şi +onetar6 politica economic spre deoseire de ceea ce se

înt7mpl cu politica monetarF nu reclam6 con$orm 0ratatului6 acelaşi ;"rad de unicitate


22/51

0rei sunt aspectele cele mai relevante ale unei Uniuni Economice şi +onetare din punctul de

vedere al politicii economice8

Regulile de disciplină "ugetară a statelor mem"re1

/cestea sunt8

9intericerea $inanţrii de$icitelor pulice6 prin recur"erea la %ncile Centrale sau la

mecanismele co9active de plasare a datoriei pulice art. 1-) 0CEF=

9nici Comunitatea6 nici Statele +emre nu puteau s9şi asume sau s rspund de

an"aamentele "uvernelor centrale6 autoritţilor re"ionale sau locale a celorlalte state memre6

$iecare ;datornic< $iind unicul responsail de propria sa datorie6 $r ca aceasta s poat $ii

"arantat nici de ctre Comunitate6 nici de ctre alt stat memru art. 1-)% 0CEF=

9intericerea de$icitelor pulice ecesive art. 1-)C 0CEF6 în dispoiţiile 0ratatului6 şi în

protocoalele anee stailindu9se cu claritate limitele de$icitelor pulice în vederea evitrii a

ceea ce anumiţi eperţi numeau ;capcana datoriei


23/51

Inte"rarea economic aduce mari ene$icii6 e$icienţ intern şi stailitate economiei

Uniunii Europene6 în "eneral şi economiilor statelor memre6 în particular.

@n sens practic6 Uniunea Economic şi +onetar înseamn318 coordonarea elaorrii

politicilor economice între statele memre6 coordonarea politicilor $iscale6 în special prin

stailirea de limite pentru datoria şi de$icitul pulic6 o politic monetar independent

coordonat de %anca Central European %CEF precum şi moneda unic şi piaţa unic.

Prin politica economică înţele"em in$luenţarea economiei prin msuri politice6 prin

intermediul statului respectiv6 a puterii le"islative6 într9un sens considerat reonail pe teritoriul

naţional.

/spectele economice au dominat întotdeuna eistenţa şi acţiunea Uniunii Europene.

@ncep7nd cu primul eperiment6 cel al inte"rrii producţiilor de crune şi oţel6 $c7nd apoi

pasul ctre uniunea vamal6 Politica /"ricol Comun6 stailiarea cursului de scim6 piaţa

unic şi moneda unic6 planurile UE au $ost în cea mai mare parte motivate de prolemele

le"ate de comerţ6 tae6 pieţe de des$acere6 valute6 concurenţ şi moilitatea $orţei de munc6

etin7ndu9se şi asupra aspectelor privind protecţia mediului sau protecţia social.

/st$el putem spune c Uniunea Economic şi +onetar se spriin pe trei piloni şi

anume8 monetar6 $iscal şi structural. Politica economic acoper cu preponderenţ ultimii doi

piloni6 respecti! fiscal *i structural . @n cadrul primului pilon6 cel monetar6 se poate vori de o

puternic coordonare însoţit de o înlocuire a politicilor monetare naţionale şi a celor privind

cursul de scim cu politici comunitare6 îns în privinţa celui de9al doilea pilon6 datorit în

principal lipsei unui re"ulament $iscal comun6 se poate vori de o sla coordonare şi de slae

per$ormanţe în aplicarea în comun a unor prevederi şi re"uli de aceast natur.

Politica economic32 din ona euro rm7ne în mare msur responsailitatea statelor

memre6 deşi 0ratatul CE le cere s îşi coordonee politicile economice pentru a atin"e

oiectivele Comunitţii. /ceast coorodonare este asi"urat de Comisie şi de Consiliul

Eco$in6 care este $ormat din miniştrii economiei şi $inanţelor din statele memre. +ai multeor"anisme şi instrumente contriuie la aceast coordonare. Parlamentul European contriuie6

de asemenea la deatere6 prin intermediul unor reoluţii re$eritoare la principalele proleme

de politic economic.

Per ansamlu vorind6 la nivelul Uniunii economice şi monetare eist mai multe

modele de coordonare a politicii economice6 în $uncţie de modul şi puterea de intervenţie8

unul aat pe re"uli oli"atoriu de respectat6 cel de9al doilea aat pe re"uli orientative şi cel

31

Blo*a, Gabriela niunea Eono!ia si Monetara, editura ni/ersitatii )*ora,2##%, $. %532 Comisia European6 # Europă o monedă %rumul către euro6 4$iciul pentru pulicaţii al Uniunii Europene62-126 p.1-=

23


24/51

de9al treilea6 care mer"e pe principiul coordonrii politicilor economice ale statelor memre6

$r a presupune eistenţa unei ae le"ale în acest sens.

/mintim aici Eurogrupul 33 care repreint un "rup in$ormal al miniştrilor economiei şi

$inanţelor din statele memre a$late în ona euro6 ce îşi ale"e propriul preşedinte pentru un

mandat de doi ani. Comisia şi %anca Central European particip de asemenea la reuniunile

Euro"rupului. Un alt ivor comunitar în care este re"lementat politica economic este Pactul

de stabilitate %i cre%tere6 care datorit $aptului c pune accentul pe suprave"erea economiilor

statelor memre6 contriuie la asi"urarea disciplinei fiscale în cadrul Uniunii Economice şi

+onetare şi a unor $inanţe pulice sntoase. Comisia monitoriea nivelul de$icitelor

u"etare şi al datoriei pulice6 ale cror valori maime $iate prin 0ratat treuie s $ie de 3J6

respectiv !-J din produsul intern rut. @n condiţiile în care aceste limite sunt depşite6

Consiliul este îndreptţit s iniţiee procedura privind de$icitul ecesiv care include 6 în ultim

instanţ aplicarea de sancţiuni $inanciare statelor memre viate. Nu în ultimul r7nd treuiesc

amintite şi orientările generale de politică economică care repreint principalul instrument

de coordonare a politicii economice în Uniunea European. Hoac un rol esenţial în

promovarea stailitţii macroeconomice6 a re$ormelor structurale şi a unei $uncţionri a

UE+. 4rientrile "enerale de politic economic nu au un caracter oli"atoriu pentru

politicile economice ale Comunittii şi ale statelor memre6 ci ele se aea pe un dialo"

între instituţiile europene Comisie6 Consiliul şi ParlamentulF şi statele memre privind

politica economic.

@n urma acestor discuţii Comisia Europeana poate $ormula recomandari destinate

Comunitţii şi $iecarui stat memru6 care sunt adoptate de Consiliu. /st$el6 Consiliul şi

Comisia suprave"ea punerea în aplicare a acestor orientri6 care repreint de asemenea

sistemul de re$erinţ în $uncţie de care sunt evaluate deciiile de politic economic de la

nivel naţional şi european. Consiliul poate emite recomandari $r caracter oli"atoriu în

caul nerespectrii acestora6 pentru acţiuni corectoare.

2.2.1. Aspecte particulare privind cadrul fiscal comunitar

0rmoni+area comunitară a politicilor fiscale naţionale

33 Iidem6 p.1-=24


25/51

/ordat în dinamic6 armoniarea comunitar3) a $iscalitţilor naţionale6 s9a realiat

în contetul urmtoarelor etape8

1'!-91'!2 Raportul NeumarG6 care cuprindea8 suprimarea impoitelor în cascad şi

introducerea taei pe valoare adu"at6 armoniarea în materie de accie6 impoite pe

societţi şi impoite pe venituri6 control $iscal comun prin serviciul comun de

in$ormaţii= 1'!# Comunicarea Consiliului potrivit creia armoniarea treuie s se limitee la

ceea ce este necesar pentru realiarea şi $uncţionarea pieţei comune6 s9a avut în

vedere8• /doptarea taei pe valoare adu"at la nivel european şi armoniarea

accielor=• Eliminarea $rontierelor $iscale potrivit sistemului ţri de ori"ineţri de

destinaţieF=• +odi$icarea re"lementrilor privind impoitarea societţilor modi$icrile au

constat în8 reducerea impoitului la ene$iciul distriuiil6 delimitarea dintre

societatea9mam şi $ilialele din ţri di$eriteF=• /rmoniarea corporate ta.

1'#2 Raportul &erner6 care a pus aele "eneraliarii taei pe valoarea adu"at au

$ost e"aliate actele6 respectiv a $ost des$iinţat controlul la $rontierele interneF şi

armoniarea impoitrii pe mişcrile de capital= 1'#, Comunicarea Comisiei privind limitarea armonirii în msurile

indispensaile6 s9a pus accent ast$el pe armoniarea taei pe valoarea adu"at6 a $ost

eliminat dula impunere în caul impoitelor directeF= lupta contra trans$erului de

pro$it prin preţuri= 1'5- Raportul %urGe6 care a considerat armoniarea un instrument indispensail

pentru a asi"ura liera circulaţie şi pentru a stimula concurenţa loial= 1'5, Raportul HacVues (elors6 respectiv Cartea /l a Comisiei6 care re"lementea

piaţa unic în ceea ce priveşte eliminarea $rontierelor $iice6 tenice6 $iscale F şiarmoniarea taei pe valoarea adu"at=

1''- 9 Repreint anul în care se pune accent pe $iscalitatea societţilor= de remarcat

sunt deciiile Comisiei potrivit crora statele îşi pstrea liertatea de a9şi determina

re"imul de impoitare6 ecept7nd caurile în care aceste re"imuri creea tensiuni

concurenţiale= au $ost emise şi o serie de directive privind8 sistemul comun de

impoitare pentru $uiunidiviri (.'-)3)F6 impoitarea societţilor mam şi a

34 Golban, Radu, Tudose, Mihaela Branduşa, UEM – incotro?, editura Eono!ia, 2#1#, $.141-142&

25


26/51

$ilialelor (. '-),,F6 eliminarea dulei impuneri în caul austrii veniturilor

întreprinderilor a$iliate (. '-)3!F= 1''-91''2 Comisia Rudin" $ormulea tea potrivit creaia conver"enţa în manier

sin"ular nu poate elimina distorsiunile6 $apt pentru care se propune8 eliminarea dulei

impuneri a veniturilor trans$rontaliere6 apropierea sistemelor naţionale de re"lementare

a impoitului pe societţi şi de$inirea clar şi coerent a $acilitţilor $iscale= 1'', anul în care s9a elaorat şi implementat Sistemul European de Conturi ES/

W',F prin care s9a încercat s se aun" la un numitor comun în privinţa clasi$icrii

conturilor naţionale şi în cadrul lor a impoitelor şi taelor din Uniunea European= 1''! repreint anul în care se stailesc oiectivele politicii $iscale la nivel

comunitar stailitatea veniturilor $iscale ale statelor memre6 una $uncţionare a

pieţei unice6 promovarea ocuprii $orţei de munc F. Comisia European propune în

acest an /actul european pri!ind ocuparea forţei de muncă6 pact ce a suliniat

necesitatea de a înlatura tendinţa sistemelor $iscale de a impoita $orţa de munc

an"aat= 1''# este adoptat Codul de conduit3, în materia impoitelor directe asupra

a$acerilor6 care cuprinde o serie de msuri ce a$ectea sau pot a$ecta în msur

semni$icativ amplasarea unor activitţi de a$aceri în interiorul Comunitţii Europene.

0ot în acest an a $ost pulicat şi strate"ia $iscal european strate"ia +onti F=

1''5 este constituit "rupul de lucru WWPrimarolo< care urmrea respectarea coduluide impoitare a $irmelor F. (oi ani mai tariu este emis Raportul WWPrimaroloWW6 care

analiea 25, de re"imuri $iscale din care !! sunt considerate nele"ale F.

@n anii 1''592--- este pus în aplicare primul pro"ram ;*iscalis< a $ost adoptat de

Parlamentul European şi via acţiunea impoitelor în UEF6 $iind etins şi pentru perioada

2--392--#. (intre oiectivele acestui pro"ram amintim8 impoitare indirect6 respectiv

asi"urarea pentru $uncţionarii pulici a unui nivel ridicat de cunoaştere şi înţele"ere a

dreptului comunitar6 moderniarea cooperrii administrative şi lupta contra $raudei $iscale.

/şadar pentru ca moneda unic s $ie crediil şi stail este necesar o politic

$iscal $oarte ri"uroas. Politica monetar unic nu poate "aranta de una sin"ur

stailitatea preţurilor6 aceasta treuie s $ie însoţit de o disciplin $iscal adecvat la

nivelul Uniunii Economice *i Monetare) /st$el au $ost $ormulate mai multe modele care s9

au ucurat de o recunoaştere internaţional3!8

35 bide!, $. 143&36 erna,:il/iu, !eoria "onelor monetare optime, editura ni/ersit"+ii de ;est, 2##6, $.%&

26


27/51

+odelul +undell9*lemin" considera c politica u"etar este e$icace în

contetul practicrii de cursuri $ie şi ine$icace6 daca se utiliea cursuri $lotante= 0eoria incompatiilitţii $ormulat de +undell considera c politica monetar

este e$icace în re"imul valutar $lotant şi ine$icace în re"imul valutar $i=

0eoria onelor monetare optime potrivit creia cursurile $ie sunt mai e$icacedeoarece nu pun în pericol stailitatea preţurilor interne.

2.2.1.1.(eglementări europene privind elementele de fiscalitate

:a nivelul Uniunii Europene se oserv o re"lementare mai ampl a elementelor de

$iscalitate indirect3# $aţ de re"lementrile privind elementele de $iscalitate direct35. @n ceea

ce priveşte 0ratatul privind $uncţionarea UE3'6 se constat c re"uli precise nu eist dec7t cu

privire la impoitele indirecte6 ele $c7nd re$erire pe de o parte la intericerea supunerii

produselor importate la rate de impunere superioare celor aplicate produselor indi"ene

similare art. 11- F şi pe de alt parte6 la intericerea acordrii6 la eportul de produse ctre

alte state memre6 de restituiri ale impoitelor interne superioare impoitelor la care au $ost

supuse e$ectiv produsele respective art. 111 F. @n ceea ce priveşte elementele de $iscaliatate

direct6 ele nu sunt menţionate eplicit nicieri în tetul 0ratatului.

:acunele le"islaţiei primare)- nu au putut $ii su$icient corectate în ciuda unor e$orturi

succesive depuse mai ales de Comisia European. @n consecinţ6 le"islaţia secundar clasicîn materie este $oarte limitat6 în special în domeniul impoitelor directe6 unde nu eist dec7t

c7teva acte normative iar $orma pe care o ia este eclusiv cea a (irectivelor6 care comparativ

cu Re"ulamentele6 nu sunt direct aplicaile în ordinea de drept a statelor memre6 necesit7nd

a $ii transpuse prin acte normative interne.

(intre re"lementrile europene privind elementele de $iscalitate indirect)1 amintim8

aF Printre primele re"lementri le"islative în domeniul taei pe valoarea adu"at se pot

menţiona8

37 u$rind instru!entele $e sea!a "rora se onstituie /enituri bu*etare u $rilen $re+urilede /ânare şi >n tari9ele aestora şi /"rsate la un bu*et $ubli de "treo!erian+i?$restatori de ser/iii&3' :unt aelea are se stabiles no!inal, >n sarina unor $ersoane =ie?n 9un+iede /eniturile realiate şi a/erea aestora, şi se >nasea" de la subie+ii i!$oitului, luând >n onsiderare şi $uterea lor ontributi/".3% ;ersiunea onsolidat" a !ratatului privind #uncţionarea Uniunii Europene, 0urnalul @=ial '3 şi >n 3# !artie 2#1#&4#

Golban, Radu, Tudose, Mihaela Branduşa, UEM – incotro?, editura Eono!i", 2#1# $.14%&41 bide!, $. 15#-151

27


28/51

a !9a (irectiv a Consiliului nr. ##355CEE din 1# mai 1'## privind armoniarea

le"islaţiei statelor memre în domeniul impoitelor pe ci$ra de a$aceri sistem comun

de 0>/= a 139a (irectiv a Consiliului nr. 5!,!-CEE din 1# noiemrie 1'5! privind

armoniarea le"islaţiei statelor memre în domeniul impoitelor pe ci$ra de a$aceri= (irectiva Consiliului nr. '1!5-CEE din 21 decemrie 1''2 privind anularea

$rontierelor $iscale= Re"ulamentul Consiliului nr. 1#'52--3 din # octomrie 2--3 privind cooperarea

administrativ în domeniul 0>/.

(e la 1 ianuarie 2--#6 (irectiva ! a CEE a $ost înlocuit cu (irectiva CE nr.

1122--!6 care devine ;(irectiva 0>/


29/51

domeniul impoitrii directe a $ost %irecti!a nr) 5>9CEE pri!ind un sistem comun de

impo+itare aplica"il fu+iunilor scindărilor cesionării de acti!e *i schim"urilor de acţiuni

între companii aparţinând diferitelor state mem"re ale Uniunii Europene)

@n preent6 printre principalele directive europene privind impoitarea direct putem

enunţa8

(irectiva privind impunerea $uiunilor şi divirilor numita şi ;(irectiva $uiunilor


30/51

principiu "eneral6 art. '' para"ra$ul 1 evoc imperativul pentru statele memre de a considera

politicile lor economice ca o cestiune de interes comun şi de a le coordona în cadrul

Consiliului6 potrivit art. '5.

@n al doilea r7nd reult din dispoiţiile 0ratatului c în materie de politic economiceist o serie de oli"aţii de întindere şi cu e$ecte variaile )). Una din aceste oli"aţii este

oli"aţia "eneral de coordonare cu trimitere şi la art.'' par.1 F6 în cadrul unor mari orientri

care iau $orma unor recomandri6 lipsite de orice $orţ uridic potrivt art. '' par.) F.

+arile orientri ale politicilor economice ale statelor memre şi ale Comunitţii6 ast$el

stailite şi recomandate constituie $undamentul politicii economice comunitare pe termen

lun".

@n al treilea r7nd pentru asi"urarea unei coordonri mai str7nse a politicilor economice şi

o conver"enţ susţinut a per$ormanţelor economice ale statelor memre6 Consiliul pe aa

rapoartelor preentate de Comisie va suprave"ea evoluţia economic în $iecare din statele

memre şi în Comunitate6 ca şi con$ormitatea politicilor economice cu marile orientri avute

în vedere mai sus şi va proceda în mod re"ulat la o evaluare de ansamlu /rt.'' par. 36

$raa1 F.

Suprave"erea evoluţiei economice în $iecare stat6 repreinta un element component al

sistemului de supra!eghere multilaterală6 care ast$el6 do7ndeşte re"imul unui sistem "loal6

destul de cuprintor. Pentru necesitţile acestei suprave"eri multilaterale6 potrivit art. ''

par.36 $raa a doua6 statele memre urmea s transmit Comisiei in$ormaţiile privind

msurile importante pe care ele le9au luat în sectorul politicilor lor economice şi orice alte

in$ormaţii pe care ele le consider utile.

Potrivit procedurii stailite la art. 2,26 Consiliul poate decide modalitţile procedurii de

suprave"ere multilateral6 pe calea emiterii de directive. (e asemenea o serie de alte

dispoiţii din 0ratat re"lementea unele aspecte $inanciare şi u"etare ale politicii economice

comunitare6 instituindu9se în principal unele oli"aţii ne"ative. Statele treuie s evite

de$icitele pulice ecesive şi în acest scop prin art. 1-) este instituit un sistem de

suprave"ere de ctre Comisie a evoluţiei situaţiei u"etare şi a datoriei pulice în statele

memre în vederea eliminrii erorilor evidente.

44 Aliaos, ).., $a nature juridi%ue de l&Union Europeenne, in RTE R2?1%%%, $. 2##-2#2&3#


31/51

2.3. Politica onetară la nivelul Uniunii Europene

?oţiunea de politică monetară

Cunoaşterea mecanismelor monetare6 de credit şi ancare este premisa necesar pentru

a staili direcţiile de acţiune în domeniu. Economia de piaţa a realiat în timp mecanisme at7t

de e$iciente înc7t intervenţia statului în $iecare dintre direcţiile "uvernate de politica

$inanciar s se reduc6 pe msur ce $uncţionarea pieţei se îmuntaţeşte. *inanţele pulice

sau relaţiile $inanciare sunt raporturi social9economice de $ormare şi repartiare6 în $orm

neasc6 ce apar în le"tur cu constituirea şi utiliarea resurselor necesare $uncţionrii şi

devoltrii "enerale a societţii),

. /st$el6 politic monetar poate $ii de$init ca o componenta politicii economice ce viea in$luenţarea evoluţiei masei monetare şi a ratelor do7nilor

şi6 prin acestea6 a in$laţiei6 creşterii economice6 $orţei de munc şi a ratei de scim)!.

Politica monetar îşi propune s acţionee cu caracter "loal asupra preţurilor6 nivelului de

activitate din economie6 "radului de utiliare a $orţei de munc6 ecilirului etern)#.

Elementele ce de$inesc politica monetar sunt "rupate ast$el)58

Q 0eoriile economice6 care au creat cadrul intervenţiei statului6 prin intermediul anilor

şi mersul "7ndirii monetariste=Q 4iectivele politicii monetare ecilirul monetar6 ecilirul economic "eneral6

stailitatea monedei naţionale6 stailitatea preţurilor etc=Q Instituţiile care stailesc oiectivele politicii monetare Parlament6 Duvern6 %anca

Central F=Q Re"lementrile6 instrumentele şi mecanismele de transmitere ale politicii monetare=Q Inte"rarea politicii monetare în celelalte mari "rupe ale politicii economice politicile

$iscal u"etare6 politicile de control ale veniturilor etc F şi $ormularea miului de

politici economice=Q Corelarea politicii monetare a unui stat cu politicile altor state şi $ormularea politicii

monetare în planul or"anismelor re"ionale Uniunea European şi %anca Central

EuropeanF şi or"anismelor internaţionale *+IF6 pentru realiarea ecilirului

monetar intern6 etern şi internaţional.

45 Ca*una, .., Drept 'nanciar i 'scal, editura )ll Be, Buureşti, $.6%&46 (au*ere, 0-A, Moneda i politica monetară, Editura nstitutul Euro$ean, aşi, 2###, $.5747 0o$an6 +iaela6 Integrarea României în structurile Uniunii Monetare Europene6 editura C.?.%ecG6 %ucureşti6

2--56 p. 1!-=4' Isrescu6 +u"ur6 Reflecţii economice6 /cademia Rom7n6 Centrul Rom7n de Economie Comparat şiConsensual6 %ucureşti6 2--16 p.1!'=

31


32/51

#"iecti!ele politicii monetare europene

@n vederea apro$undrii procesului de inte"rare politic a UE6 apariDia UE+ a

constituit o acDiune $iresc6 dar care a avut nevoie de 3- de ani pentru a lua $iin Di pentru a se revela în toat plenitudinea sa adic în toate cele trei etape complete

ale saleF. 0ratatul de la +aastrict Capitolul al II lea al 0itlului >IF desemnea

at7t actorii responsaili de conturarea i aplicarea liniilor directoare ale politicii

cu prioritate %CE i SE%CF6 c7t i oiectivul principal al acesteia8 menț inerea

stabilităț ii preț urilor . Prin politica monetar se poate in$luenţa activitatea

economic6 utili7ndu9se instrumentele disponiile ncii centrale8 o$erta de ani6

ratele do7nii şi cursul de scim. /desea6 aceast politic se poate a$la în

deacord cu politica $iscal6 care este asociat cu scimri ale celtuielilor

"uvernamentale şi respectiv6 ale impoitelor "uvernamentale. 4 politic monetar

un este cea care $urniea economiei o moned cu valoare stail şi care evit

perturarea plDilor în sistemul ancar.

Politica monetar repreint unul din instrumentele politicii economice6 prin

intermediul creia se acţionea asupra cererii şi o$ertei de moned din economie.

Importanţa politicii monetare reult din oiectivul $undamental al acesteia6respectiv stailitatea preţurilor6 la care se adau" limitarea in$laţiei şi menţinerea

valorii interne şi eterne a monedei. Responsailitatea îndeplinirii acestor

oiective revine ncii centrale6 care deţine monopolul în $ormularea şi

transpunerea în practic a oiectivelor politicii monetare.

Stailitatea preţurilor constituie oiectivul $undamental al politicii monetare

dar6 în acelaşi timp6 repreint un oiectiv central al politicii economice6 alaturi de8

creşterea economic durail6 ocuparea deplin a $orţei de munc6 sustenailitatea

alanţei de plţi. Pentru atin"erea acestor oiective6 la nivelul $iecrei ţri6 sunt

identi$icate instrumentele care s conduc la cele mai une reultate6 dintre care

cele mai însemnate sunt8 politica $iscal6 politica veniturilor6 politica monetar6

politica valutar şi politica comercial.

Politic monetar contriuie la realiarea politicii economice şi prin

oiectivele speci$ice care constau în urmtoarele8

32


33/51

aF creşterea masei monetare p7n la un nivel optim

F menţinerea raţei do7nii la un nivel corespuntor

cF practicarea unui nivel optim al raţei de scim

dF alocarea optim a resurselor $inanciare $onduri pentru creditare F în cadruleconomiei

2.3.1. (eglemenatarea 0uridică a politicii monetare

I+!oarele dreptului comunitar primar ><

@n 0ratatul privind Comunitatea Economic European 0CEE,- sau 0ratatul de la RomaF

re"sim necesitatea crerii unui sistem monetar european deşi constituirea acestuia şi

adoptarea unei monede unice nu sunt statuate în mod epres ca oiective ale Comunitţilor

Europene. /st$el prin art. 1-,6 alin. 36este $ondat Comitetul +onetar European6 ca or"an

in$ormal în cadrul cruia erau discutate principalele proleme de politic monetar şi valutar

cu care se con$runtau statele memre,1. /rt. 1-,6 1-!6 1-#6 1-5 impuneau ca ratele de scim

s $ie stailite cu respectarea intereselor comune şi permiteau acordarea unui autor mutual în

caul con$runtrii cu de$icite ale alanţei de plţi,2.

In acest tratat era prevauta si eliminarea treptat a tuturor restricţiilor privind

mişcarea capitalului6 în vederea asi"urrii $uncţionrii pieţei comune6 dar in acelasi timp era permis "uvernelor naţionale s adopte msuri protecţioniste prin care s restricţionee

circulaţia capitalului6 în situaţia în care aceasta ar $i a$ectat piata altui stat. :ieraliarea

circulaţiei în cele patru domenii 9 ceie a repreentat principalul pas in adoptarea unei monede

unice.

Rati$icat in a doua umtate a anilor 1'5-6 /ctul Unic European a $acilitat

de$initivarea Pieţei Unice si mentiona necesitatea relansrii Uniunii Economice şi +onetare6

oiectiv ce a $ost realiat prin Consiliul de la ?anovra din 1'55. Re"ulile privind or"aniarea şi $uncţionarea Uniunii Economice si +onetare au $ost

preluate în acVuis9ul comunitar în anul 1''26 $iind instituite prin 0ratatul privind Uniunea

European 0itlul >I6 Capitolul 2 ;Politica monetar


34/51

Raportul (elors,3. Ele produc e$ecte pentru toate statele memre ale UE încep7nd cu anul

1''36 cu ecepţia +arii %ritanii şi (anemarcei6 care au ne"ociat claua de opt9out ,)6 ulterior

şi Suedia6 care a re$uat adoptarea monedei euro în urma re$erendumului. 0ratatul de la

+aastrict repreint nucleul Uniunii Economice şi +onetare6 de$initivarea ei $iind

condiţionat de trei etape8 conver"enţa şi armoniarea politicilor monetare6 crearea %ncii

Centrale Europene6 pentru ca6 în cele din urm6 s $ie utiliat o moned unic.

a) /rotocolul pri!ind @tatutul @EAC

Prin art. 1-, a din 0ratatul privind Uniunea European6 conducerea politicii monetare

europene devine o sarcin eclusiv a %ncii Centrale Europene %CEF6 aceasta $iind unica

autoritate împuternicit s autoriee emisiunea de ancnote în interiorul comunitţii. 4

inovaţie adus prin acest act $undamental o repreint Sistemul European al %ncilor Centrale

SE%CF6 în componenţa cruia intr %CE şi ncile naţionale ale statelor memre ,,6 av7nd ca

oiectiv principal stailitatea preţurilor prin de$inirea6 aplicarea şi asi"urarea unei une

$uncţionri a politicii monetare Comunitţilor şi administrarea reervelor valutare o$iciale ale

statelor memre.

Un loc important în le"islaţia primar il ocup Protocolul aneat la art. 1-' din

0UE6 prin care sunt de$inite criteriile de conver"enţ6 ce permit statelor s intre în $aa a treia

a UE+.

Un alt ivor primar de o importanţ deoseita este 0ratatul de la :isaona6 semnat în

anul 2--#6 dar rati$icat în 2--' de toate statele care staileşte re"ulile de $uncţionare ale

Eurosistemului,!. @n art. '!9'# sunt prevute msurile privind utiliarea monedei euro6 iar o

alt inovaţie o repreint trans$ormarea Comitetului monetar cu caracter consultativ în

Comitetul Economic şi *inanciar.

@n aa art. 1 din Protocolul privind Euro"rupul aneat la 0ratatul de Re$ormaF6

miniştrii statelor memre a cror moned este euro se înt7lnesc în reuniuni in$ormale6 pentru a

se consulta în privinţa cestiunilor le"ate de responsailitţile speci$ice care le revin în ceeace priveşte moneda unic6 $iind permis şi participarea unor repreentanţi ai Comisiei

Europene sau ai %CE. +emrii Euro"rupului au posiilitatea de a desemna un preşedinte la

$iecare doi ani şi umtate6 aplic7ndu9se re"ula maoritţii asolute.

53 ?elen &/::/CE6 &illiam &/::/CE6 +arG /. P4::/CB6 /olic& maBing in the European Union6 ,tedition6 4$ord UniversitA Press6 :ondra6 2--,6 p". 1),54 Claua de opt9out con$er statelor dreptul de a decide sin"ure dac vor adopta moneda unic6 precum şimomentul adoptrii acesteia55

ttp8europa.euaout9euasic9in$ormationdecision9maGin"treatiesindeXen.tm56 termen $olosit pentru a desemna or"anul în componenţa cruia intr ncile centrale care coordonea politicamonetar a statelor care $ac parte din ona euro6 alturi de %CE=

34

http://europa.eu/about-eu/basic-information/decision-making/treaties/index_en.htmhttp://europa.eu/about-eu/basic-information/decision-making/treaties/index_en.htmhttp://europa.eu/about-eu/basic-information/decision-making/treaties/index_en.htm


35/51

I+!oarele dreptului complementar al Uniunii Europene

Crearea Sistemului +onetar European nu a $ost marcat de ostacole notaile6 deşi a

presupus parcur"erea mai multor etape şi anume8 elaorarea (eclaraţiei de la %remen din !9#

iulie 1'#5 i adoptarea ei su $orma unei reoluţii cu privire la ;constituirea Sistemului

+onetar European şi la soluţionarea prolemelor relative la acesta


36/51

ultraactivau6 stipulau e$ectuarea plţii în monedele naţionale ale statelor a $ost necesar

adoptarea a doua re"lementri şi anume8 Reglementarea 33459


37/51

atriuţiile6 $uncţiile6 puterile şi denumirile! /cestea particip direct la procesul deciional

comunitar6 respect7nd principiile autonomiei de voinţ6 atriuirii de competenţe şi asi"urrii

ecilirului instituţional. @n domeniul politicii monetare6 î i eersea competen e eclusiveș ț

urmtoarele instituţii8 +anca Centrală Europeană( ,istemul European al +ăncilor

Centrale( Eurosistemul( 6 dar se remarc şi instituţii care nu au doar competenţe eclusive 9

Consiliul EC-.I/6 Curtea de Conturi( %arlamentul European şi Comisia Europeană.

+istemul bancar european

@n literatura de specialitate6 !-se aprecia c principalii actori din structura Sistemului

ancar interna ional S%IF se clasi$ic dup mai multe criterii6 cea mai important delimitareț

$c7ndu9se între8

9ncile centrale institutii ancare centrale din $iecare arF6 cu rol de suprave"ere iț ș

or"aniare a rela iilor monetar9$inanciare ale statului atat pe plan intern c7t i în raporturile cuț ș

stintatea=

9 ncile comerciale6 altele dec7t institu iile ancare centrale.ț

:a r7ndul lor6 ncile comerciale se clasi$ic în dou cate"orii8

9 nci universale6 care des$ oar toate tipurile de opera iuni ancare=ș ț

9 nci specialiate6 care devolt preponderent anumite tipuri de opera iuni ancareț

sau î i orientea activitatea intr9un anumit domeniu.ș

Sistemului ancar european presupune o or"aniare a institu iilor de credit pe treiț

niveluri8

9 un nivel superior6 la care re"sim %anca Central European=

9 un nivel intermediar6 care include Sistemul European al %ncilor Centrale=

9 un nivel in$erior6 care include toate institu iile de creditare care o$er serviciiț

persoanelor $iice i uridice.ș

0oate cele trei niveluri preentate au $ost a$ectate de ctre aVuis9ul comunitar din

domeniul ancar în e"al msur6 $iind nevoie ca rile memre s î i austee cadrulț ș

re"lementativ al institu iilor de credit care sunt în$iin ate i des$ oar activitate pe teritoriulț ț ș ș

lor6 s scime re"lementrile cu privire la ncile na ionale6 dac eistau neconcordan e $a ț ț ț

de prevederile europene i s accepte poi ia privile"iat i asolut independent a %nciiș ț ș

Centrale Europene.6# /. %urciu6 P. Sandu6 D. Sandu6 /ctivitatea ancar interna ional6 Ed. Economic6 %ucure ti6 1'''6 p. 3!.ț ș

37


38/51

3.1. (olul +istemului European al &ăncilor Centrale

/pari ia %ncii Centrale Europene i Sistemului European al %ncilor Centrale la dataț ș

de 1 iunie 1''5 a repreentat transpunerea în practic a dou inovatii normative6 nu at7t prin

modul de în$iin are a acestor dou or"anisme6 c7t mai ales prin sarcinile si competen eleț ț

atriuite lor .1

%anca Central Europen i Sistemul European al %ncilor Centrale SE%CF au $ostș

constituite în aa art. )/ din 0ratatul instituind Comunitatea European. /ceste institu ii î iț ș

îndeplinesc sarcinile i î i des$ oar activit ile în con$ormitate cu condi iile 0ratatului i aleș ș ș ț ț ș

statutului lor cuprins în Protocolul 3 al 0ratatului Uniunii Europene.

SE%C are drept oiectiv principal men inerea stailit ii pre urilor6 con$orm art. 1-,ț ț ț

para"ra$ 1 din 0ratatul Comunit ii Europene. SE%C spriin politicile economice "eneraleț

din uniune6 pentru a contriui la realiarea oiectivelor comunit ii prevute în art. 2 dinț

tratat8 devoltarea armonioas i ecilirat a activit ilor economice6 o cre tere durail iș ț ș ș

ecilirat a activit ilor economice6 o cre tere durail i nein$la ionist care s respecteț ș ș ț

mediul6 un "rad înalt de conver"en a per$orman elor economice.ț ț

SE%C ac ionea în virtutea principiilor economiei de pia 6 în care concuren a esteț ț ț

lier6 $avori7nd o alocare e$icient a resurselor comunitare.2 Sarcinile $undamentale ale

SE%C sunt prevute în art. 1-, para"ra$ul 2 din 0ratatul CE i se re$er la8ș

9 de$inirea i implementarea politicii monetare a UE=ș

9 des$ urare opera iunilor de scim pentru euro în raport cu monedele necomunitare=ș ț

9 pstrarea si administrarea reervelor valutare o$iciale ale statelor memre6 $r a

aduce atin"ere dreptului "uvernelor dtetelor memre de a de ine i "estiona $onduri deț ș

rulment în valut=9 promovarea unei une $unc ionri a sistemului de pl i.ț ț

SE%C contriuie la una conducere a politicilor promovate de autorit ile competenteț

în ceea ce prive te controlul pruden ial al institu iilor de credit i stailitatea sistemuluiș ț ț ș

$inanciar.

1 R. :!ith, entral Ban nde$endene and )ountabilitF in thei*ht o9 EM, >n /ol.

nternational MonetarF oH. ssues 9or the neH Milleniu!, @9ord ni/ersitF Aress, 2###,$.245.2 .. Ia*una, Tratat de dre$t =naniar i =sal, Ed. )ll Be, Buureti 2##1, $. 4'2.

3'


39/51

@n literatura de specialitate6 au $ost analiate în detaliu principalele riscuri cu care se

con$runt o anc. /st$el sunt anliate drept $actori de risc maor creditele6 pia a6 prolemeleț

de ordin opera ional6 prolemele uridice6 prolemele macro9economice i prolemele deț ș

mediu.1 (intre riscurile uridice6 sunt analiate contractele i opera iunile $r suport uridic6ș ț

incertitudinea cu privire la aplicarea i interpretarea normelor de drept6 înclcarea re"ulilorș

pro$esionale sau deontolo"ice. (in punct de vedere macrosocial sunt analiate riscurile le"ate

de imitiunea $actorului politic în activitatea ancar6 rsturnrile de situa ie sau re"im politic6ț

precum i activitatea de$ectuoas la nivelul autorit ilor pulice. 0ocmai pentru evitareaș ț

acestor riscuri6 construirea SE%C a avut în vedere necesitatea în$iin rii unor institu ii ancareț ț

lipsite de amenin area riscului i presiunilor de ordin politic i macro9economic.ț ș ș

Cu privire la $unc ionarea SE%C6 ne re ine aten ia art6 1-# din 0ratatul CE6 completatț ț ț

cu prevederile Protocolului 3 al 0ratatului CE con$orm carora nici o anc central na ionalț

i nici un memru al or"anelor de deciie nu pot solicita sau accepta instruc iuni din parteaș ț

institu iilor sau or"anismelor comunitare6 a "uvernelor statelor memre sau a oricrui altț

or"anism.

Institu iile i or"anele comunitare6 precum i "uvernele statelor memre se an"aeaț ș ș

s respecte acest principiu i s nu încerce s in$luen ee memrii or"anelor de deciie aleș ț

%CE sau ale ncilor centrale na ionale în îndeplinirea sarcinilor lor. /ceast re"ul con$erț

un "rad mare de independen SE%C6 lucru imperativ necesar pentru îndeplinirea sarcinilorț

propuse.

3.1.1. Principalele atribu ii ale +E&C ț

Sistemul European al %ncilor Centrale SE%CF are drept principale atriu ii8ț

9 de$inirea i implementarea politicii monetare unice în ona euro=ș

9 conducerea opera iunilor pe pia valutar=ț ț

9 de inerea i "estionarea reervelor valutare o$eciale ale rilor participante=ț ș ț

9 promovarea unui sistem de pl i opera ional=ț ț

9 emisiunea monetar în ona euro=

9 colaorarea cu ncile centrale n suprave"erea pruden ial ancar=ț

9 $unc ii consultative în rela ia cu institu iile europeneF=ț ț ț

9 colectarea d ein$orma ii statistice în domeniu prin colaorarea cu încile centrale laț

nivelul $iecrui stat memru.1 J. Midashi, es banKues a lLere de la !ondialisation, Eono!ia, Aaris, 1%%', $.'3.

3%


40/51

0otodata6 Sistemul European al %ncilor Centrale are oli"a ia de a spriiniț

implementarea politicii economice "enerale ale UE6 în msura în care aceasta nu contravine

oiectivului principal trasat6 adic asi"urarea stailit ii pre urilor.ț ț

3.2. &anca Centrală Europeană

%anca Central European %CEF are personalitate uridic în virtutea art.1!6 para".

1-! din 0ratatul CE i se ucur în $iecare dintre statele memre de capacitatea uridic ceaș

mai lar"6 recunoscut persoanelor uridice de le"isla ia na ional. @n virtutea acestui $apt6ț ț

%CE poate s do7ndeasc i s înstrinee unuri moile i imoile i s stea în ustitie.ș ș ș

%CE ve"ea ca sarcinile încredin ate SE%C s $ie îndeplinite prin propriile saleț

Disertatie UE

Documents

Transcript of Disertatie UE