Curs Kt Partial

download Curs Kt Partial

of 30

  • date post

    06-Jul-2018
  • Category

    Documents

  • view

    212
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Curs Kt Partial

  • 8/17/2019 Curs Kt Partial

    1/30

    Obiective şi tehnici în kinetoterapie

    Introducere

     Kinetologia  (Dally, 1857) este ştiinţa care se ocupă cu studiul mişcării organismelor vii şi al structurilor care participă la aceste mişcări. Definiţia aceasta este mai mult teoretică,

    deoarece n accepţiunea ei curentă ea se limitea!ă la unul dintre domeniile "inetologiei şi anume,la aplicarea acesteia n medicină ("inetologia medicală).  Kinetologia medicală  studia!ă mecanismele neuromusculare şi articulare care asigură

    omului activităţile motrice normale, preocup#ndu$se totodată de nregistrarea, anali!area şi corectarea mecanismelor neuromusculoarticulare deficitare. %imitarea activităţii motrice poate fi determinată de&

    a) 'căderea forţei musculare (ipotonie) sau, din contră, contractura sau spasticitatea musculară (ipertonie)

     *) +edoarea articulară c) %ipsa coordonării mişcărilor. inetologia medicală face parte din medicina fi!ică - specialitate terapeutică care

    utili!ea!ă ca metode& mişcarea, căldura, curentul electric, climatul, masaul şi apa. Domeniulmedical al "inetologiei este cunoscut mai *ine su* denumirea de kinetoterapie / terapia prin mişcare. Dar "inetologia nu se reduce la "inetoterapie, ea cuprin!#nd ncă două domenii şi anume, "inetologia profilactică şi "inetologia de recuperare.

     Kinetologia profilactică cuprinde totalitatea metodelor şi miloacelor "inetologice care se adresea!ă menţinerii şi ntăririi stării de sănătate, deci prevenirii stării de *oală.

     Kinetologia de recuperare  repre!intă principala armă a asistenţei de recuperare funcţională, cuprin!#nd ntregul domeniu al deficitului funcţional din *olile cronice (n special ale aparatelor locomotor şi cardiovascular).

    'u* raport strict practic nu e0istă deose*iri semnificative ntre diversele tenici ale "inetologiei profilactice, terapeutice sau de recuperare. le pot, desigur, predomina n unul sau

    altul dintre aceste tipuri de asistenţă, pot să se com*ine n mod mai mult sau mai puţin diferenţiatsau să răm#nă nescim*ate. 2eea ce le deose*eşte totuşi sunt o*iectivele şi metodologia care se aplică, respectiv programele "inetologice profilactice, terapeutice sau de recuperare.

    inetologia medicală este considerată de mulţi autori ca partea cea mai importantă a medicinii fi!ice, fiind de multe ori su*nţeleasă n denumirea de 3fi!ioterapie4. 0istă astfel multe tratate de medicină care, la capitolul de fi!ioterapie, se mulţumesc să e0pună c#teva idei e0clusiv legate de terapia prin mişcare. n alte ca!uri capitolul este intitulat 3"inetoterapie4, dar  n str#nsă corelare cu metodele "inetice sunt pre!entate şi masaul, termoterapia, idroterapia şi ciar electroterapia. Deşi nu fac parte din "inetoterapie, aceste procedee (şi n primul r#nd masaul) sunt asociate aproape ntotdeauna mişcării. 'e vor*eşte mult despre triada insepara*ilă căldură - "inetoterapie - masa, ca repre!ent#nd o unitate "inetică o*ligatorie. După cum se ştie,  paralel cu termenul de "inetoterapie este utili!at şi cel de gimnastică medicală. 6ceşti termeni nu sunt, nsă, sinonimi. imnastica medicală are un domeniu mult mai limitat - şi ca o*iective, şi ca miloace utili!ate - comparativ cu "inetologia medicală. 'copul ei principal constă n menţinerea formei fi!ice şi reducerea unor deficite funcţionale.  parte importantă a "inetoprofila0iei se ncadrea!ă n sfera noţiunii, de asemenea foarte răsp#ndită, de educaţie fi!ică, consacrată mai ales programelor de gimnastică din şcoli, programe care au ca o*iectiv de!voltarea armonioasă a copiilor şi tinerilor. 2a ramură a "inetoprofila0iei, educaţie fi!ică şi c#ştigă dreptul la individuali!are datorită particularităţilor, o*iectivelor şi metodelor pe care le are.

  • 8/17/2019 Curs Kt Partial

    2/30

    Scurt istoric 9rimele referiri la un sistem de posturi şi mişcări cu scop terapeutic se găsesc n scrierile

    cine!eşti veci de aproape 5::: de ani. ste vor*a de sistemul 2ong ;u de calmare a durerilor  şi a altor simptome din entorse, deviaţii de coloană, unele *oli cirurgicale etc. n 3erodicus,  profesorul lui >ipocrate, este primul medic grec care se preocupă şi scrie despre valoarea e0erciţiului fi!ic (fi!ic mai de*il - sportul, *o0ul şi luptele corp la corp pacienţi fe*rili - mersul fără oprire p#nă la =: "m). n cartea sa ”Ars gymnastica” imaginea!ă un sistem e0trem de complicat de e0erciţii, despre care 9linius cel ?ătr#n spunea că nu poate fi nţeles fără să ai cunoştinţe serioase de geometrie. @ulţi contemporani, ca şi urmaşi ai lui >erodicus i critică e0agerările. >ipocrate, cel mai de seamă dintre ei, arată că 3nimic nu este mai periculos pentru un fe*ril dec#t e0erciţiul fi!ic şi masaul4. >ipocrate, nu numai că de!voltă ideea şi practica gimnasticii, dar el este primul care sesi!ea!ă relaţiile mişcare$muşci, imo*ili!are$atrofie musculară, precum şi valoarea e0erciţiului fi!ic pentru refacerea forţei musculare. @ai mult, el

    vede n "inetoterapie cel mai *un remediu ciar şi pentru *olile mintale. >ipocrate poate fi astfelconsiderat primul medic care a intuit şi aplicat noţiunea de recuperare funcţională. +oma antică a avut o ine0plica*ilă reţinere pentru e0erciţiul fi!ic (*un doar pentru sclavi,

    gladiatori). 2reştinismul a accentuat şi mai mult reţinerea faţă de e0erciţiul fi!ic, care dădea prea multă importanţă corpului, n detrimentul spiritului.

    n uropa sec. al Aieronymus @ercurialis - carte care a influenţat tot ce s$a scris n următoarele decenii. Din sec. al A

  • 8/17/2019 Curs Kt Partial

    3/30

    Bazele anatomice ale locomoţiei

    [email protected]şcarea a speciali!at un aparat diferenţiat - aparatul locomotor - care are ca unitate componentă de *a!ă unitatea "inetică, alcătuită din articulaţie$muşci$nerv4 (Cudor '*enge -  Jinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare4). ;iecare din aceste trei structuri şi are un

    rol *ine preci!at, dar care nu se motivea!ă dec#t n relaţia de interdependenţă a ntregii unităţi "inetice. (Kos $la *iomecanică)

    I. Articulaţia este ansam*lul părţilor moi prin care se unesc două sau mai multe oase vecine. 2lasificarea articulaţiilor se face după mai multe criterii&

    a. După modul în care oasele componente se unesc între ele , articulaţiile se clasifică n& - Articulaţii fibroase $ unirea se face prin intermediul ţesutului conunctiv suprafeţele articulare congruea!ă perfect ntre ele sunt puţin mo*ile (e0emple& articulaţiile craniului, articulaţiile interapofi!are verte*rale). - Articulaţii cartilaginoase  $ unirea se face prin fi*rocartila articulaţia permite o anumită

    mişcare (e0emple& simfi!a pu*iană, articulaţia interverte*rală)- Articulaţii sinoviale (diartroze) $ unirea se face prin capsulă ntre suprafeţele articulare e0istă o cavitate, ceea ce permite mişcări ample.

    ;orma capetelor osoase articulare determină tipul de mişcare posi*ilă n articulaţie. Din acest punct de vedere, diartro!ele se clasifică n&

    $ articulaţii plane (mişcarea este mai mult de alunecare, de e0. articulaţiile oaselor  carpului sau tarsului)

    $ articulaţii sferoide (formate dintr$o suprafaţă articulară sferoidă şi alta concavă, de e0. articulaţia co0ofemurală, scapuloumerală)

    $ articulaţii cilindroide (se mai numesc şi articulaţii *alamale, de e0. articulaţia cotului)

    $ articulaţii elipsoide (de e0. articulaţia genunciului) $ articulaţii selare (de e0. articulaţia trape!ometacarpiană a policelui) b. n funcţie de numărul gradelor de libertate Ȋ  :

    $ cu grad 1 de li*ertate (articulaţiile plane, cilindroide, elipsoide) $ cu grad L de li*ertate (articulaţii selare) $ cu grad = de li*ertate (articulaţii sferoide) 6rticulaţiile sinoviale au o structură constantă, fiind alcătuite din aceleaşi elemente

     principale& cartilaul ialin, *ureletul fi*rocartilaginos, capsula articulară, sinoviala, licidul sinovial şi ligamentele paraaticulare. - Cartilajul ialin $ acoperă capetele osoase ce fac parte din articulaţie. rosimea lui este mai mare n !onele de presiune, ca şi n centrul capetelor articulare sferice. ;iind lipsit de vasculari!aţie, cartilaul ialin suportă mai *ine agresiunile nsă nu se poate regenera sau cicatri!a de asemenea, fiind lipsit de inervaţie 3nu doare4.   2artilaul ialin se răneşte prin difu!iune, rana venind prin vasele osului su*condral sau prin intermediul licidului sinovial. 9roprietăţi& compresi*ilitate, elasticitate şi poro!itate.

  • 8/17/2019 Curs Kt Partial

    4/30

    - !ureletul fibrocartilaginos $ n special la enartro!e, unde suprafeţele articulare nu sunt egale (e0. articulaţiile 2; şi '>). 2avităţile articulare şi măresc suprafeţele prin intermediul acestui  *urelet circular, pentru a congrua mai *ine pe suprafaţa celeilalte componente osoase articulare. - Capsula articulară - are o structură conunctivă, formată dintr$un strat e0tern, fi*ros şi un strat intern, sinovial. 2apsula se prinde ca un manşon de epifi!e, de periost, de *ureletul

    fi*rocartilaginos, p#nă la nivelul cartilaului. %a articulaţiile cu o li*ertate mai mare de mişcare, capsula nveleşte şi c#ţiva centimetri din me