Curs 8 -Epidemiologia BNT e

download Curs 8 -Epidemiologia BNT e

of 12

Transcript of Curs 8 -Epidemiologia BNT e

  • 8/17/2019 Curs 8 -Epidemiologia BNT e

    1/12

    Bolile netransmisibile-

    problemă de sănătate

    publică

    Curs studenți anul VFacultatea de Medicină

    2015Disciplina de Sănătate Publică și Management,

    UMF ”Carol Davila”1

    1

    Disciplina de Sanatate Publica si Management,UMF "Carol Davila" Bucureşti

    Structura m orbidităţii generale pe clase deboli - Romania 2011

    44%

    10%

    9%

    9%

    7%

    6%

    6%

    4%3% 2%

    B. Ap. Respirator 

    B. Ap. Digestiv

    B. Sist. Nervos şi org. De simţ 

    B. Sist. Osteomuscular 

    B. Org. Genito-urinare

    B. Ap circulator 

    B. De piele şi ţesut subcutanat

    B. Infecţioase şi parazitare

    B. Endocrine de nutriţie şi metabolism

    Traumatisme, ot răviri

    3

    Problemă importantă de sănătate publică -principalacauză de mortalitate şi de morbiditate la nivelmondial

    Estimari OMS privind BNT : determină aprox 60% din decese/an la nivel mondial

    (38 mil. decese./an in 2012), 40% din ele- premature determina aprox. 46% din povara globală a bolilor;

    care va creşte la 60 – 70% în anul 2020. 80% din decese – det de BCV, cancere, boli

    respiratorii, DZ 75% din decese – in tarile cu venituri mici si medii.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    3

    Noțiuni generale (1) Noțiuni generale (2)

    Creşterea marcată a prevalentei bolilor cronice esteresponsabilă de: scăderea duratei medii a vieţii, creşterea nivelului de mortalitate, scăderea calităţii vieţii atât în regiunea europeană cât

    şi în întreaga lume.

     În Europa, 75% din povara bolii exprimată prin DALY înanul 2000 este atribuibilă acestor afecţiuni şi se aşteaptăca, până în anul 2020, să crească până la 80%.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    4

    4

    Noțiuni generale (3)

    OMS estimează căprincipalii factori derisc pentru bolilecronice sunt:

    Fumatul, Inactivitatea fizica, Dieta nesanatoasa Consumul de alcool.

    Impact major în scădereaincidenţei bolilor cronicepe termen scurt:

    Schimbarea obiceiurilor alim. ,

    Creşterea activităţii fizice Renunţarea la fumatpot preveni

    • 80% din bolile coronariene,

    • 90% din cazur ile de diabet

    zaharat tip 2 şi

    • 1/3 din cancereDisciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    5

    5

    Caracteristici epidemiologice (1)

    1. Nu au o etiologie cunoscută;2. Perioada de latenţă mare;3. Debutul greu de reperat în timp;4. Necesită un management susţinut, pe o perioadă de mai

    mulţi ani, chiar decenii;

    5. Apar atât în statele bogate, cât şi în cele sărace - modificareacomportamentului alimentar, scăderea nivelului de activitatefizică şi creşterea consumului produselor din tutun la nivelmondial, ca rezultat al urbanizării, industrializării, dezvoltăriieconomice şi globalizării pieţei alimentare;

    6. Responsabile de mari disparităţ i in starea de sănătate atât între state, cât şi în interiorul acestora (cea mai mare partea deceselor prin boli cronice provine din ţările sărace -impact mult mai mare în populaţiile sărace saumarginalizate)

    Disciplina de Sănătate Publică și Management,UMF ”Carol Davila”

    6

    6

  • 8/17/2019 Curs 8 -Epidemiologia BNT e

    2/12

    Caracteristici epidemiologice (2)

    7. Au caracter plurifactorial (asocierea diabetului zaharat cuhipertensiunea arterială creşte de 19 ori riscul de accidentvascular cerebral)

    8. Factorii de risc au efecte diferite, în raport cu diferiţi bolnavi;9. Cea mai mare parte a poverii acestor boli în populaţie estedeterminată de un număr relativ redus de factori de risc :

    fumatul, consumul de alcool,

    comportamentul alimentar,

    inactivitatea fizică , carcinogenii din mediu.

    10. Sunt o consecinţă explicabilă a tranziţiei demografice,11. Necesită intervenţii susţinute la nivel internaţional şi

    naţional, pentru a fi prevenite şi controlate.

    Disciplina de Sănătate Publică și Management,UMF ”Carol Davila”

    7

    7

    Tendinţe pe plan naţional

    modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit

    modificări importante în ultimele decenii,

    creşter ea prevalenţei bolilor cronice şi a mortalităţiidatorate acestora,

    creşter ea ponderii populaţiei vârstnice,

    acţiunea multiplă a factorilor de risc biologici, demediu, comportamentali şi influenţa condiţiilor socio-economice şi a serviciilor de sănătate.

    Disciplina de Sănătate Publică și Management,UMF ”Carol Davila”

    8

    8

    60.3%19.2%

    5.8%

    5.0%

    4.2%

    1.1%

    1.1%

    3.4%

    Structuradeceselorpecauze, înRomania, în2011

    Ap. circulator

     Tumori

    Ap. digestiv

    Ap. respirato

    Leziuni traumatice

    Sistemnervos

    Ap. genito-urinar

    A te

    Sursa: INSP–CNSISP: Anuar statistic 2011

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    9

    9

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”Disciplina deSănătate Publică și Management, UMF ”Carol

    Davila”

    10

    27.0

    15.1

    10.5

    10.2

    6.6

    6.0

    5.6

    4.1

    4.03.0

    Regiunea Europeana OMS: % DALYs, 2011

    1 Cardiovascular diseases

    2 Cancers

    3 Injuries

    4 Mental and behavioral disorders

    5 Musculoskeletal diseases

    6 Neurological and sense organ

    conditions

    7 Infectious diseases (incl.

    respiratory infections)

    8 Digestive diseases

    9 Respiratory diseases

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    11

    11

    30.85%

    19.43%13.12%

    11.01%

    6.82%

    6.18%

    4.67%

    2.73%

    1.96%1.23%

    0.78% 0.70%

    0.35%0.16%

    Struc tura DALY pe cauze, Romania 2004

    Boli cardiovasculare

    Boli neurologice

    Tumori

    Accidente

    Boli digestive

    Boli ale organelor de simt

    Boli ale aparatului musculoscheletal

    Boli ale aparatului respirator 

    Diabet si boli de nutritie

    Anomalii congenitale

    Boli ale aparatului genito-urinar 

    Afectiuni din sfera stomatologica

    Boli endocrine

    Boli dermatologice

    Sursa: WHO -Data and statistics

    Principalele boli cron ice1. Bolile cardio şi cerebrovasculare

    ◦ hipertensiunea arterială;◦ cardiopatia ischemică;◦ bolile cerebrovasculare.

    2. Tumori◦ cancerul de col uterin;◦ cancerulbronhopulmonar;◦ cancerulde colonşi rect

    3. Boli le aparatului respirator ◦ BPOC◦ Astmul

    4. Bolile aparatului digestiv◦ Boli digestive◦ Hepatite cronice şi ciroza

    5. Boli de metabolism şi nutriţie◦ Diabetul◦ Obezitatea

    6. Bolile psihice

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    12

    12

    17,5 milioanedecese, 46% dindecesele BNT (2012)

    8,2 milioanedecese, 21% dindecesele BNT (2012)

    4 milioanedecese, 11% dindecesele BNT (2012)

    1,5 milioanedecese, 4% dindecesele BNT (2012)

  • 8/17/2019 Curs 8 -Epidemiologia BNT e

    3/12

    Factor ii de risc comuni pt BNT

    Consum

    tutun

     Alim entat

    ienesanato

    asa

    Inactivitat

    e fizica

    Utilizare

    alcool -exces

    BCV

    Diabet

    Tumori

    B Respirat

    Disciplina de Sănătate Publică și Management,UMF ”Carol Davila”Disciplina de Sănătate

    Publică și M anagement, UMF ”Carol Davila”

    13

    1. Bolile cardio şi cerebrovasculare

    Reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial şinu au graniţe geografice, economice sau sociale

    Anual apar în lume 32 de mil ioane de cazuri noi de boli

    cardio şi cerebrovasculare.In 2008, 17 milioane cazuri au fost fatale (30% din totaluldeceselor la nivel mondial), din care:

    ◦ 7 milioane se produc prin cardiopatie ischemica,◦ 6 milioane prin boala cerebrovasculara◦ 4 milioane prin hipertensiune arteriala.

    Prevalenţa acestor boli nu este cunoscută, dar OMSestimează că anual supravieţuiesc unui infarct miocardicsau unui accident vascular cerebral peste 20 de milioanede indivizi, dintre care o mare parte necesită ulterior ingrijirimedicale şi sociale foarte costisitoare.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    14

    14

    Principalii factori de risc:

    Dieta nesanatoasa

    Sedentarismul/inactivitatea fizica

    Fumatul

    Consumul excesiv de alcool

    15

    1. Bolile cardio şi cerebrovasculare1. Bolile cardio şi cerebrovasculare

    In România Constitue principala cauză de mortalitate, fiind

    responsabile de 60% din numărul total al deceselor înanul 2011.

    Rata standardizată de mortal itate prin aceste boli sesituează cu mult deasupra mediei europene, f iind depeste două ori mai mare decât media UE.

    Din această categorie de boli , cele mai importantepentru România sunt: hipertensiunea arterială; cardiopatia ischemică; bolile cerebrovasculare.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    16

    16

    Rata standardizată de mortalitate prin bolicirculatorii (la 100000)

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”Disciplina deSănătate Publică și Management, UMF ”Carol

    Davila”

    17

    RomaniaEuropean RegionEU

    Hipertensiunea arterială Afecţiunea cardiovasculară cea mai răspândită  în

    populaţie şi una dintre cele mai importante probleme desănătate publică.

    Se defineşte ca o creştere persistentă a tensiunii arterialesistolice şi distolice peste valorile de 140/90 mmHg.

    HTA esenţială reprezintă aproximativ 85% din cazurile dehipertensiuneşi este recunoscută ca fiind un factor de riscmajor pentru ateroscleroza cu local izare în specialcoronariană, cerebrală şi renală.

    OMS estimează că între 15 şi 37% din populaţia adultă aglobului suferă de hipertensiune arterială, iar la grupa devârstă de 60 de ani şi peste, ponderea hipertensivilor depăşeşte 50%.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    18

    18

  • 8/17/2019 Curs 8 -Epidemiologia BNT e

    4/12

    Hipertensiunea arterialăIn Europa

    Prevalenţa este mare în următoarele state: 55% în Germania,

    49% în Finlanda, 47% în Spania, 42% în Marea Britanie 38% în Suedia şi Italia.

     În România

    letalitate prin HTA a fost de 9,65% din totalul deceselor 

    Decesele având drept cauză hipertensiunea arterială aucrescut de la 48,6 la %00000 de locuitori în anul 1970, la125,9 %00000 în 2010.

    Disciplina de Sănătate Publică și Management,UMF ”Carol Davila”

    19

    19

    Cardiopatia ischemică

    In Europa

    bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză dedeces, determinând anual circa 4 milioane de decese,respectiv aproape jumătate din numărul total de decese(55% din totalul deceselor la femei şi 43% din totaluldeceselor la bărbaţi).

    ½ din decesele prin boli cardiovasculare suntdeterminate de cardiopatia ischemică

    Determină anual: 1 din 6 decese la bărbaţi 1 din 7 decese la femei

    In România

    Rata standardizată de mortalitate prin bolicardiovasculare este situată deasupra mediei europene.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    20

    20

    Rata standardizată de mortalitate prin boli ischemicecardiace

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”Disciplina deSănătate Publică și Management, UMF ”Carol

    Davila”

    21

    RomaniaEuropean RegionEU

    Disciplina de Sănătate Publică și Management,UMF ”Carol Davila”

    22

    0

    50

    100

    150

    200

    250

    300

       N  r .

       d  e  c  e  s  e   /   1   0   0   0   0   0   l  o  c .

    Evolutiamortalitatiiprin cardiopatiei schemicai nRomania, in perioada 1970 - 2010

    Sursa: INSP–CNSISP: Anuar statistic 2011

    Bolile cerebrov asculare (1) Cauza importantă de morbiditate şi mortalitate, care au drept

    cauze principale ateroscleroza si hipertensiunea arterială.

    In studiul Framingham s-a constatat că incidenţa accidentuluivascular cerebral a fost de 5 ori mai mare la persoanelehipertensive.

    Pentru creşterea tensiunii arteriale cu 10 mmHg, riscul produceriiunui accident vascular creşte cu 10%. Diabetul zaharat creşte de 10 ori riscul de accident vascular, iar

    asocierea cu hipertensiunea arterială multiplică acest risc de 19ori.

     Alţi factori de risc pentru producerea AVC:obezitatea, alcoolismul, sedentarismul şi pattern-ulcomportamental.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    23

    23

    Bolile cerebrovasculare (2)

    In Europa, cele mai mari rate standardizate de mortalitate prin bolicerebrovasculare se întâlnesc în Rusia, unele state din fostaURSS, Moldova, Letonia şi România, care se află pe locul 6, cu o ratăaproape dublă faţă de media europeană.

    Situatia se mentine la grupa de vârstă 0 – 64 de ani (categoriadeceselor premature), România aflandu-se pe locul 7, dupăRusia, fostele state sovietice (Moldova, Bielorusia şi Ucraina), cu o rata

    standardizata de deces cu peste 50% mai mare decat cea europeană . O situaţie oarecum paradoxală se observă în ceea ce pri veşte numărul

    de externări prin boli cerebrovasculare la suta de mii de locuitori. AstfelRomânia se află sub media europeană la externări, şi cu mult subvalorile înregistrate în ţări cu rate de mortalitate standardizată prin bolicerebrovasculare mult mai mici decât în România, fapt ce poate fiexplicat printr-o accesibilitate mai redusă la serviciil e spitaliceşti inRomânia, comparativ cu alte state europene .

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    24

    24

  • 8/17/2019 Curs 8 -Epidemiologia BNT e

    5/12

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    25

    25

    0

    50

    100

    150

    200

    250

    300

       N  r .

       d  e  c  e  s  e   /   1   0   0   0   0   0   l  o  c .

    Evolutiamortalitatii prin boli cerebro -vascularei nRomania, in perioada1970 - 2010

    Sursa: INSP–CNSISP: Anuar statistic 2011

    2. Tumori (1)

    La nivel mondial, determină 13,3% din numarul total aldeceselor 

    Dinamica în creştere, în special în ţările sarace

    Factorii de risc incriminaţi in apariţ ia cancerelor: Tutunul, responsabil de 30% din decesele prin cancer  Dieta, care determina circa 30% din tumori in ţările

    dezvoltate si 20% in ţările in curs de dezvoltare Supragreutate/obezitate(legătură cu cancerul de

    esofag, colon, sân, endometru, rinichi).Se consideră ca factorii comportamentali joacă un rol major înapariţia cancerului, mai important decât factorii genetici.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    26

    26

    2. Tumori (2)

    In România constituie a doua cauza de deces -19% din totalul

    deceselor in 2011

    Incidenţa şi prevalenţa tumorilor sunt în creştere.

    Principalele cauze de morbiditate şi mortalitate printumori sunt următoarele:

    ◦ cancerul de sân;◦ cancerul de col uterin;◦ cancerul bronhopulmonar;◦ cancerul de colon şi rect.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”Disciplina deSănătate Publică și Management, UMF ”Carol

    Davila”

    27

    197.29

    258.22

    243.89 240.04

    249.38

    240.66

    258.84

    243.83

    478.11

    482.76 487478.93

    489.59

    490.28492.04

    0

    100

    200

    300

    400

    500

    600

    an2000 an2001 an2002 an2003 an200 an2005 an2006 an2007

       N  u  m  a  r  c  a  z  u  r   i  n  o   i   /   1   0   0   0   0   0

    Evolutiaincidentei tumorilor, Romaniasi UE, 2000-2007

    omana

    EU membersbefore ay200

    28

    0

    50

    100

    150

    200

    250

       N  r .

       d  e  c  e  s  e   /   1   0   0   0   0   0

       l  o  c .

    Evolutiamortalitatiiprin tumorii n Romania, inperioada 1970 - 2010

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    29

    29

    Sursa: INSP–CNSISP: Anuar statistic 2011

    30

    www.arspms.ro

  • 8/17/2019 Curs 8 -Epidemiologia BNT e

    6/12

    31

    www.arspms.ro

    Cancerul de sân Cea mai frecventă formă de tumoră la femei şi prima cauză de

    mortalitate prin cancer  în rândul acestora 6% din decesele determinate de toate tipurile de cancer  Cazurile noi provin într-o pondere de 60% din ţările dezvoltate şi

    respectiv de 40% din statele mai sărace. (Global status report on

    nonco mmunic able diseases 2010 - WHO) Importantă prin:

    nivelul mare de morbiditate (10% din toate tipurile decancer, înregistrate la ambele sexe),

    este prevenibilă şi potenţial curabilă, atunci când este diagnosticată în stadii precoce, costurile pentru societate fiind mai mici, iarrezultatele, măsurate în termeni de ani de viaţă câştigaţi şi calitate avieţii, fiind crescute

     În Europa, incidenţa cancerului de sân la toate vârstele este în creştere înultimii ani

    România se află la jumătatea mediei europene, din punct de vedere al

    incidenţei cancerului de sân rata standardizată de mortalitate aproape de media europeană.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    32

    Incidenţa cancerului de sân la 100000femei, în Romania

    20

    30

    40

    50

    60

    1980 1990 2000 2010 2020

    Romania

    Female breast cancer incidence per 100000

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    33

    33

    Sursa: Health for all0 10 20 30 40

    2006Denmark2009 Armenia2009Serbia2005Belgium2009Ireland2009Hungary2009Republic of Moldova2008Israel2009Netherlands2009Slovenia2006Germany2009United Kingdom2009Croatia

    2009Latvia2009Ukraine

    2008France2009Russian Federation

    2009Lithuania2003TFYR Macedonia2009EU members before May 20042009Eur-A2009EU2008Italy2008Bulgaria2008Luxembourg2008Malta2009 Austria2009European Region

    2008Estonia2009EU members since 2004 or 2007

    2007Switzerland

    2010Romania2009Eur-B+C

    2009CIS

    2009Slovakia2009Cyprus2009Greece2007Belarus2009Montenegro2009Poland2009Portugal2009Iceland2009Czech Republic2009Kazakhstan

    2009Finland2009Sweden2009Norway

    2008Spain2009Georgia

    2005San Marino

    2009Kyrgyzstan

    1991Bosnia and Herzegovina

    2005CARK2005Uzbekistan2004 Albania1998Turkmenistan

    2007 Azerbaijan2005Tajikistan

    SDR, malignant neoplasm female breast, all ages per 100000, Last available

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    34

    34Sursa: Health for all

    Cancerul de col uterin

     În Europa, incidenţa cancerului de col uterin este relativconstantă

    România  În anul 2007, România se afla pe locul 2 în Europa din punct

    de vedere al incidenţei cancerului de col uterin, cu 26 cazurinoi la suta de mii de locuitori.

    Din punct de vedere al ratei standardizate de mortalitate, seaflă pe primul loc în Europa, atât la toate vârstele, cât şi lavârsta 0 – 64 de ani, cu o rată de circa 4 ori mai mare decâtmedia europeană

    Mortalitatea prin cancer de col uterin s-a dublat în ultimii 30 deani,

    in anul 2004 responsabil de 10% din decesele prin cancer lafemei.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    35

    35

    Incidenta cancerului de col uterin la 100000

    femei, in Romania

    0

    10

    20

    30

    40

    1980 1990 2000 2010 2020

    Romania

    Cervix uteri cancer incidence per 100000

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    36

    36

    Sursa: Health for all

  • 8/17/2019 Curs 8 -Epidemiologia BNT e

    7/12

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    37

    37

    0 5 10 15

    2010Romania2009Kyrgyzstan

    2000San Marino2009Serbia2009Kazakhstan

    2009Lithuania2009Republic of Moldova2009EU members since 2004or 2007

    2009Ukraine2008Estonia2009Poland2009Eur-B+C

    2008Bulgaria2009Russian Federation2009CIS2009Slovakia2005CARK

    2009Latvia2007Belarus

    2009Hungary2005Uzbekistan

    2008Luxembourg1998Turkmenistan2003TFYR Macedonia

    2009Czech Republic2009European Region2009Ireland2009Portugal2009Slovenia2009 Armenia

    2009Croatia2009Montenegro2009Georgia

    2009EU1991Bosnia andHerzegovina

    2005Tajikistan

    2006Denmark2009 Austr ia2006Germany2008Israel2005Belgium2009United Kingdom2009Norway2009Sweden2009Eur-A

    2008Malta2007 Azerbaijan

    2008Spain2009EU members before May 20042008France2009Netherlands2009Greece2007Switzerland

    2004 Albania2009Iceland2009Finland2009Cyprus2008Italy

    SDR, cancer of the c ervix, all ages, per 100000, Last available

    Sursa: Health for all

    Cancerul bronhopulmonar (1)

     În ultimii 50 de ani, incidenţa cancerului bronhopulmonar acrescut dramatic, atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele întranziţie

    Reprezentat în proporţie de peste 90% de neoplasmulbronşic, de gravitate extremă, la care semnele clinice apartârziu şi media de supravieţuire este de 6  – 18 luni dupădiagnosticare

    Doar 20% din pacienti supravieţuiesc la un an, iarsupravieţuirea la 5 ani este sub 10%, în ciuda tuturormijloacelor diagnostice şi terapeutice moderne.

    Este cea mai frecventă formă de cancer la bărbaţi şi a treiaca frecvenţă la femei, după cancerul de sân şi cel uterin.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    38

    38

    Cancerul bronhopulmonar (2)

    Factori de risc fumatul - prevalenţa de 3 ori mai mare a cancerului

    bronhopulmonar la bărbaţi, asociată prevalenţei maimari a fumătorilor de sex masculin

    factorii profesionali poluarea atmosferică.

     În Europa, incidenţa cancerului bronhopulmonar semenţine cvasiconstantă

    România

    Incidenta se situează sub media europeană Rata standardizata de mortalitate este mult peste

    media UE

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    39

    39

    Cancerul colorectal (1) Unul dintre cancerele prevenibile şi pentru care există numeroase

    metode accesibile de screening  Apare cu precădere după vârsta de 50 de ani (nu este însă exclusă

    apariţia la vârste mai tinere), la ambele sexe. Principalii factori de risc pentru acest tip de tumoră sunt:

    antecedentele heredo-colaterale sau personale de cancer decolon, sau de polipi adenomatoşi, colită ulcerativă sau boalăCrohn;

    diagnosticarea unui alt tip de cancer înainte de vârsta de 50 de ani; sedentarismul (mai puţin de trei ore de activităţi fizice /săptămână); obezitatea; consumul de carne roşie sau consumul în exces de vegetale; fumatul; consumul de alcool; utilizarea de contraceptive orale sau de terapie estrogenică post-

    menopauză pe o perioadă de 5 ani sau mai mult, ca şi utilizarea demultivitamine conţinând acid folic.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    40

    40

    Cancerul colorectal (2)

    Cancerul colorectal apare în proporţii egale la ambelesexe, iar circa 66% din cazuri apar în ţările dezvoltate.

    Riscul individual de a dezvolta cancer colorectal in timpul vietiise estimeaza la 6% (Societatea Americana de Cancer), iar90% din cazuri apar după vârsta de 50 de ani

    Europa, în anul 2008 s-au înregistrat 13% din numărul total decazuri de cancer, respectiv 13% din numărul total al deceselorprin cancer.

     În România, cancerul colorectal reprezintă: la femei a doua cauza de deces prin cancer, după cancerul

    de sân (10,8% din totalul deceselor p rin cancer), la bărbaţi a treia cauză de deces prin cancer, după cancerul

    bronhopulmonar şi cel gastric (8,5% din totalul deceselorprin cancer)

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    41

    41

    3. Bolile cronice ale aparatului respirator 

    A patra cauză de deces în România,

     Între ţările europene, România ocupa locul 7 la mortalitatea dinaceastă cauză

    Cele mai mari rate standardizate de deces prin boli respiratorii înregistrându-se în Kyrgyzstan, Kazakhstan, Moldova, dar si

    Danemarca, Ungaria, Irlanda, Belgia si Marea Britanie (datestatistice intre 2005-2009).

     În structura bolilor aparatului respirator se constată scădereaponderii deceselor prin boli respiratorii acute şi creştereadeceselor prin boli respiratorii cronice

    In România, cele mai importante cauze de morbiditate şimortalitate prin boli respiratorii cronice sunt considerate BPOCşi Astm ul bronsi c.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    42

    42

  • 8/17/2019 Curs 8 -Epidemiologia BNT e

    8/12

    BPOC

    Principalii factori de risc incriminati:◦ fumatul pe termen lung◦ fumatul pasiv,◦ poluarea atmosferică,◦ expunerea profesională prelungită la diverşi iritanţi

    bronşici şi istoricul de infecţii respiratorii repetate încopilărie.

     În Europa:- cea mai mare prevalenţă a BPOC există în

    Finlanda, Republica Ceha, Belgia, Lituania,- cea mai redusă în Italia, Grecia si Malta.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”Disciplina deSănătate Publică și Management, UMF ”Carol

    Davila”

    43 Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    44

    44

    0 1 2 3 4 5

    2009Finland2009Czech Republic2009Ukraine2008Belgium2009Lithuania2006Russian Federation

    2009CIS2009Eur-B+C2000Bulgaria2009Belarus2009EU members since 2004 or 20072009Kazakhstan2007European Region2009Slovakia1995Latvia

    2009United Kingdom2007Netherlands2009Bosnia and Herzegovina

    2009Romania1992France2009Hungary1994Denmark1991Republic of Moldova

    2007CARK

    2007Uzbekistan

    2008Kyrgyzstan

    2009 Azerbaijan2009Georgia2009 Armenia1989Iceland2007TFYR Macedonia2009Ireland2008Germany2009Tajikistan2000Italy2006Greece2009Norway

    2009 Albania

    2009 Andorra

    2009Malta2009Croatia2008Switzerland1997Turkmenistan

    Chronic obstructive pulmonary diseases prevalence, in %, Last available

    Sursa: Health for all

     Astmul bronşic (1)

     Astmul bronşic este una dintre cele mai întâlnite bolicronice, mai frecventă în copilărie (1 din 7 – 10 copii suferăde această boală)

    Prevalenţa sa variază foarte mult, în funcţie de vârsta, zonageografică, mediul de viaţă.

    Este o problemă a ţărilor dezvoltate şi a ţărilor mai sărace

    Reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, atât prinmortalitate (care manifestă o tendinţă de scădere), cât maiales prin costurile directe şi indirecte legate de îngrijireapacienţilor şi de calitatea vieţii acestora.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    45

    45

     Astmul bronşic (2)

    Astmul nu poate fi vindecat, dar poate ficontrolat, prin diminuarea expunerii la principaliifactori de risc, respectiv:

    urbanizarea şi extinderea industrializării, expunerea la alergeni domestici, anumite droguri (antiinflamatoarele

    nesteroidiene), greutatea mică la naştere şi infectiile

    respiratorii repetate în copilărie,

    rinita alergică, fumatul în timpul sarcinii.Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”Disciplina deSănătate Publică și Management, UMF ”Carol

    Davila”

    46

    0

    5

    10

    15

    20

    25

    30

    35

    40

    45

       N  r .

       d  e  c  e  s  e   /   1   0   0   0   0   0   l  o  c .

    Evolutiamortalitatiiprin boli pulmonarecronice inRomania, in perioada1980 - 2010

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    47

    47

    Sursa: INSP–CNSISP: Anuar statistic 2011

    4. Bolile aparatului digestiv

    România

    Locul 4 în Regiunea Europeana la mortalitatea prin bolidigestive, după Moldova, Kyrgystan si Uzbekistan.

    Locul 1 la mortalitatea prin boli digestive in UniuneaEuropeana, cu o rată standardizată de mortalitate dublă

    faţă de media europeana. Locul 3 la morbiditatea spitalizata prin boli digestive A treia cauză de deces, determinând circa 6% din totalul

    deceselor  Mortalitatea prin boli digestive a avut o tendinţă

    accentuată de creştere până în anul 1997, după care a înregistrat o evoluţie cvasiconstantă.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    48

    48

  • 8/17/2019 Curs 8 -Epidemiologia BNT e

    9/12

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    49

    49

    0

    10

    20

    30

    40

    50

    6070

    80

    90

       N  r .

       d  e  c  e  s  e   /   1   0   0   0   0   0   l  o  c .

    Evolutiamortalitatiiprin boli digestive inRomania, in perioada1970 - 2010

    Sursa: INSP–CNSISP: Anuar statistic 2011

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    50

    50

    0 50 100 150

    2009Republic of Moldova2009Kyrgyzstan

    2005Uzbekistan

    2010Romania2009Hungary1998Turkmenistan2005CARK2007 Azerbaijan

    2009 Armenia2009Ukraine

    2009CIS

    2009Kazakhstan2009Russian Federation

    2009Lithuania2009Eur-B+C

    2009Slovakia2009EU members since 2004 or 20072005Tajikistan

    2008Estonia2007Belarus

    2009Slovenia2009European Region2009Croatia

    2006Denmark2009Latvia2009Poland1991Bosnia and Herzegovina

    2009Czech Republic2009Finland2008Bulgaria2009Serbia

    2006Germany2009United Kingdom2009EU2005Belgium2009Portugal2009EU members before May 20042009Eur-A

    2008Spain2008Luxembourg2009 Austr ia2008France2009Ireland2009Georgia

    2008Malta2008Italy2009Netherlands2009Montenegro2007Switzerland2003TFYR Macedonia

    2009Sweden2008Israel

    2009Norway

    2009Iceland2009Greece2009Cyprus2004 Albania2005San Marino

    SDR, diseases of the digestive system, all ages per 100000, Last available

    Sursa: Health for all

    Ciroza hepatică (1)

    Principalii factori de risc: etilismul cronic (prima cauză de ciroză în SUA); hepatitele cronice de etiologie virală sau autoimună, bolile metabolice (hemocromatoza, boala Wilson), afecţiuni ale ductelor biliare, insuficienţa cardiacă cronică, diverse substanţe toxice.

    Se asociază cu morbiditate şi mortalitate crescute şiafectează numeroase persoane, în cei mai productivi ani aivieţii.

    Supravieţuirea la 10 ani după diagnosticul de cirozăhepatică compensată, este de 50%.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    51

    51

    Ciroza hepatică (2)

    Singurul tratament eficace pentru ciroza hepatică estetransplantul hepatic.

    Se consideră că 90% din cazuri ar putea fi prevenite prinevitarea consumului excesiv de alcool şi prin evitareaprincipalilor factori de risc pentru transmiterea virusurilorhepatitice.

    România

    locul 1 în Europa, la mortalitatea prin hepatite croniceşi ciroze,

    o rată standardizată de mortalitate de peste 3 ori maimare decat media europeana.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”Disciplina deSănătate Publică și Management, UMF ”Carol

    Davila”

    52

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    53

    53

    0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

    2009Republic of Moldova2009Kyrgyzstan

    2010Romania2000 Azerbaijan

    1998Turkmenistan

    2005Uzbekistan2005CARK

    2009Hungary2003Kazakhstan

    2004CIS

    2004Ukraine2005Tajikistan

    2009Eur-B+C

    2009Lithuania2009EU members since 2004 or 2007

    2008Estonia2009Slovenia2009Slovakia2009Croatia2003 Armenia

    2009Finland2009European Region

    2008Bulgaria2009Latvia1991Bosnia and Herzegovina

    2009Georgia2009Poland2009Czech Republic

    2009 Austria 2001Belarus2006Denmark2006Germany2009EU2008Luxembourg2009United Kingdom2009Portugal2009Eur-A

    2009EU members before May 2004

    2008France2009Serbia

    2005Belgium2008Italy2008Spain2009Ireland2007Switzerland

    2003TFYR Macedonia2009Greece2008Malta2009Sweden2009Cyprus2009Netherlands2008Israel

    2009Norway

    2005San Marino2009Iceland

    2009Montenegro2004 Albania

    SDR, chronic liver disease and cirrhosis, all ages per 100000, L ast available

    Sursa: Health for all

    5. Boli de metabolism şi nutriţieDiabetul zaharat devine o problemă de sănătate publică

    din ce în ce mai importantă la nivel mondial, prin: costurile directe si indirecte pe care le determină, prevalenţa şi complicaţiile asociate, cauză majora de mortalitate prematură, de accidente

    vasculare cerebrale, boli cardiace, suferinţe vasculareperiferice, malformaţii congenitale, de incapacitate petermen lung şi de scădere a calităţii vieţii

    Modelul m orbiditatii◦  În ţările dezvoltate, marea majoritatea diabeticilor sunt

    peste vârsta de pensionare,◦  în ţările în curs de dezvoltare diabetul afectează

    persoane de vârstă medie (35-64 de ani).

    Mortalitatea prin diabet (2008) însumează 1.250.000 deceseatribuite direct diabetului şi circa 3,2 mi lioanedecese/an, atribuite complicaţiilor acestuia.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    54

    54

  • 8/17/2019 Curs 8 -Epidemiologia BNT e

    10/12

    Diabetul zaharat Povara bolii: 3% din totalul DALY (OMS) Creşte de 2 – 4 ori riscul de BCV şi de AVC, Determină 50% din amputaţii Este cauza a 50% din cazurile de insuficienţă renală terminală Dupa 15 ani de boală, circa 2% din diabetici orbesc şi 10% au

    handicap vizual.

     În România: Prevalenţa DZ - estimată prin anchete ale stării de sănătate la

    471.000 cazuri în 1989 şi respectiv la 575.000 cazuri în 1997. Mortalitatea specifică prin diabet zaharat a fost pentru anul 2010

    de 8,66 cazuri/100.000 locuitori, reprezentand circa 1% dintotalul deceselor.

    Povara bolii - în 2004 diabetul era responsabil de 69207 ani deviaţă ajustaţi după incapacitate, respectiv de 1,96% din totalul deDALY.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    55

    55

    ObezitateaEuropa: obezitatea şi supraponderabilitatea sunt relativ comune mai ales în

    rândul femeilor şi în ţările sud-est Europene. Prevalenţă: 10-20% pentru sexul masculin şi între 10-25% pentru

    sexul feminin  În ultimii 10 ani prevalenţa obezităţii a crescut cu 10-40% în

    majoritatea ţărilor Europene. O problemă majoră de sănătate publică, într -o ascensiune rapidă este

    şi obezitatea la copii şi tineriConsecinte

    creşterea mortalităţii -unul din 13 decese înregistrate anual -determinat de obezitate-, riscul de deces crescând proporţional cugreutatea corporală

    speranţa de viaţă pentru persoanele obeze este redusă cu 8-10 ani 2-8% din costurile totale ale îngri jirilor medicale în ţările occidentale

    sunt atribuite obezităţii.România

    nu există o evaluare a fenomenului.

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    56

    56

    6. Bolile psih ice Problemă actuală de sănătate publică, prin incidenţa şi prevalenţa în

    continuă expansiuneCONSECINTE: o mare putere invalidantă, o evoluţie îndelungată, afectează atât individul, cât şi familia si comunitatea recuperarea necesită eforturi considerabile şi timp îndelungat povară nedefinită - scăderea productivităţii, suicid, incapacitate de

    muncă pe termen variabil, implicarea în îngrij irea persoanei bolnave aaltor membti ai familiei, costul susţinerii sociale a acestorpersoane, costurile suportate de familii, dezvoltarea cognitivă precară acopiilor proveniţi din părinţi cu astfel de afecţiuni etc

    povară ascunsă - marginalizare, stigmatizare, încălcarea drepturiloromului

    Mortalitatea prin boli psihice - greu de evaluat. peste 870.000 de persoane se sinucid anual, în condiţiile în care unele

    studii arata faptul ca numai 15-20% din totalul cazurilor de suicid au ocauză absolut patologică, restul având la bază conflicte psihologice

    sau sociale.Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”

    57

    57

    Rezultateasteptate:

    Reducerea mortalitatii prinBNT Reducereaconsumului daunator de alcool

    Reducereaprevalentei inactivitatii fizice

    Reducereaconsumului de sare

    Reducereaconsumului de tutun

    Reducereaprevalentei HTA Stoparea cresteriiprevalentei diabetuluisi

    obezitatii

    Asigurarea medicatiei pt prevenireaafectiunilor cardiace

    Asigurareamedicamenteloresentiale.

    Instrument OMS pt prevenireasi controlul

    bolilor netransmisibile – Plan Global de Actiune

    2013-2020

    Disciplina de Sănătate Publică șiManagement, UMF ”Carol Davila”Disciplina deSănătate Publică și Management, UMF ”Carol

    Davila”

    58

    59

    INGRIJIRILE PALEATIVE și

    TERMINALE

    60

     Nevoile pacientului terminal pornind de la piramida luiMaslow (Ebersole, Hess

    MP IRE-A ccept recereaaceste abile

     

    ÎMPLINIRE-Acceptarea şi trecereaacestei etape inevitabile

    -Înţelegereasemnificaţiei morţii

    RESPECT: Păstrareademnităţii, în ciuda

    slăbiciunii, Păstrareaautonomiei , A se simţi normal

    şi uman până lasfârşit, Păstrarea identităţii

    AFECŢIUNE: A iubi şi a fi iubit , A vorbi, A fiascultat şi înţeles, A muri în prezenţa cuiva

    apropiat

    FIZIOLOGICE, DE BAZĂ: A fi ferit de suferinţă şi durereA-şi păstra energia

    SECURITATE: A avea încredere în cei care îl îngrijesc, A-şiputea exprima temerile,A se simţi în siguranţă ,A simţi că i se

    spune adevărul

  • 8/17/2019 Curs 8 -Epidemiologia BNT e

    11/12

    61

    Îngrijirile paliative

    Scop: asigurarea calităţii vieţii pacientului (şi nu prelungirea ei cu orice preţ) şi familiei acestuia

    controlul durerii, asistenţa psihologică, socială şispirituală sunt esenţiale

    îngrijir i active care abordează global persoanaafectată de o boală gravă

    abordează  bolnavul terminal ca o  persoană înviaţă, până la capăt, iar moartea ca pe un procesnatural în evoluţia umană

    conceptul “a trăi cu boala ta"62

    Ingrijirile terminale Cele furnizate pentru a oferi un sfarsit al vietii cu liniste

    si demnitate;

     Nu reprezinta prelungirea vietii cu orice pret

     Nu reprezinta “tratamente zadarnice”(acele tratamentecare nu vor vindeca, imbunatati sau ameliora starea

     pacietului, care nu vor realiza o calitate a vietii asa cum afost inainte de boala, ci doar vor creste si vor prelungisuferintele pacientului”

    63

    Continutul ingrijirilor terminale

    Tratament pentru suprimarea durerii

    Sprijin emotional

    Tratat cu respectul cuvenit fiintei umane

    Pastrarea unei bune comunicari pana la finalul vietii

    64

    Eutanasia si sinuciderea asistata de medic

    Eutanasia = “moarte buna” “omorare dinmila”.Dilema majora a profesiunii medicale

    AMA “eutanasia consta in administrarea de catre oalta persoana, unui pacient, a unei substante letale cuscopul de a-I curma suferinta in cazul unor boliincurabile, care provoaca suferinte insuportabile”

    65

    Tipurile de eutanasie

    Eutanasia activa - cand medicul FACE o actiune(injectarea unei supradoze de morfina,oprireaaparatului de ”respiratie asistata”)

    Eutanasia pasiva - “permisiunea de amuri”, neinceprea sau oprirea unui tratament care ar

     putea prelungi viata

    66

    Conditii pt. efectuarea eutanasiei in OLANDA

    Suferinta severa, fara speranta de alinare

    Lipsa oricaror indoieli ca pacientul isi doreste moartea

    Lipsa oricaror alternative terapeutice Consimtamantul liber si informat

    TOATE OBLIGATORII

  • 8/17/2019 Curs 8 -Epidemiologia BNT e

    12/12

    67

    Alte situatii legate de finalul vietii

    Sinuciderea asistata de medic este interzisa demajoritatea codurilor deontologice medicale

    DNR (Do Not Resuscitate) sau DNAR (Do NotAttempt Resuscitation) neinceperea manevrelor deresuscitare in urgenta majora

    Exista dorinta anterior exprimata in acest sens

    Resuscitare zadarnica cu sfarsit letal previzibil

    Calitatea vietii resuscitatului extrem de proasta