Aron, Democratie, Totalitarisme, 2001

8/3/2019 Aron, Democratie, Totalitarisme, 2001

1/7

Ddmocralie el tolalilarisrncRaymond AronCopyrisht O 1965 6ditio;: ., GallinlardDemocratic s i lotalitarisn~Raymond AronCopyrizht O 2001 ALI. EDUCATIONAI.Traducere: Sirnona CeausuToate drzpturllc re7.er-\,~tediturii A I , i , E1)UCATIONAL.Nici o palte din acesr \ 2 0 1 ~ i ~ ~ iu poate f'i copint; fZr5 permisiuneascrisii a Editurii ALI, II:1)UCAri'IONAI~Drzptur-ile de distributic in st[.;il~l; it;~tcpar!in In esclusivitateEditurii .L\L,L I . :DIJCI~I ' IONAII .All rights reservcci. TIIL, list~-itx~~ioiif' this book outside Romania,without the written ~~er nli ssi onf'A1,I. ISDUCA'I'IONAL.is strictly prohibited.

Descrierea CI P a Ilihliorecii N:i!ionaleA R O N , RA Y RIO N I)

DCnlocrat ie et t o t a l i t : 1 r i~1 i1 r lR a y 1 1 1 ( ~1 1 ( 1r o n : t r a d . :Si r nona C e a us u - U u c u ~ e \ t i :E i l i i t ~ r ; ~L.1 f


2/7

1 Tcrn~enill olitic2 se foloseste cu sensuri multiple. Se ~o rk .$ tee~prttpolilic; intern5 si despre politic2 extern;, despre pol itica lu i Rict~e!it.i:idespre polilica alcuolului sau despre politica sfeclei si ajur~gi ~~coriIdisperare pentnl a g2si unilate intre atiitea utilizki diferite. Rt.i-tri~r!d t.Jouvenel, intr-o carte recent;, a considerat c6 sensurile terminu iui sunta t i t de variate inciit este mai bine s5 alegi, p6trivit propriei decizii,,unsens intre rnai multe posibile. Poate are dreptate, dar mi s-a p h t cB s ~ - *putea pune o oarecare ordine in acest haos fi x h d aten& a asupra q treiechivocuri fundamentale care, mi se pare, se dezv5luie analizei ca fiind-- . . -~.-echvocuri bine in~emeiate.Lui Auguste Comte ii pl5cea sli comparedifentele sensun ile unui cuvint si sB degaje sernnificatia profunds aacestei diversitsti aparente.Cel dintrii echivoc este cel care rezult5 din faptul c 5 termenul poliricci .jeste folosit pentru a traduce dou6 cuvinte englezesti care au fiecare uninteles precis. intr-adevsr, politica, in francez5, traduce in acelasi [impceea ce anglo-saxonii nurnesc policy si ceea ce nurnesc politics.Numim _policy_ I_..___,_ _"onceptie.l._l..... .-.--__-au o actiune Tn sine a unui individ, aunui grup sau a unui guvem. Atunci c h d cineva se refer5 la politica. - ..r-..-.-.-.....-..--.,.alcoolului, vizeaz6 ansamblul programului de actiune aplicat in cazulunei probleme date, aceea a exceden tului sau deficitului productiei. Atuncicind cineva evoc6 politica lui Richelieu, se ghdeste la conceptia pccare Richelieu o avea despre interesele tikii, la obiectivele pc care vcias5 le realizeze si la metde le pe care le folosea. Un prim sens a1 teme nuluidesemneaz6 deci programul, metoda de acliune sau actiunea in si~ie


3/7

g

Despre po l i~ ic i 1 '1, i n e , i n orice iolectivitate, indivizii trebale s5 stie cu aproxinia!ie L.Loameni se all5 la conducere, cum sunt alesi, Tn ce mod se exercli r~

r. Un a!t sells, p~li ticn.~~o!iiic. .\il cilglez,?, e aplic5 donicniului in care autoritatea. Once. regim politic presupune din partea indivizilor care-L .- .rivalizeaz5 sau- si: opun di;clsc!e politici (in sensul de y o l i c j ) .. - Po- fat parte din acest regim o cunoastere a respectivului regirr;. N-arn-*---- --litiGi-domeniu estz ansnniblul iil care seluptii indivizi sau grupuri'care p l e a tr51 ~ntr- o Fmocratle, asa cum- o - racticim. . . oi. .n FI-an!a, ciac3au fiecare propria ; , o / i c . ~ . adic.5 ot~icctivele or, interesele lor. filosofia c e t j ! , G i n T r T v e a o n s t i i n ; 5 minim5 a reguIilor potrivit c- l - ~ l - i l

lor uneoriAcesle dou'5 senwn a!? cu\21!!ului polii ici, desi sunt diferite, sunt

d. legate. Politirilc. dcfinirc ca progi-anlede actiune, rise5 intotdeauna s5se confi-unte cu rilte politic~i P~-ogl-; .i~nelee actiune nu sunt in ]nodnecesar consensualc; ir! a c c i scns. ;,olitica-dorneniu comport5 un ele-ment de conflict, dar coliipo1-t5 i u n element de ?n!clegere. Dac5politicile, adic5 obiectivelc ]raw tle indivizi sau grupuli Tn interiorulunei colectivit5[i globale, ill- fi fast in mod riguros contradictorii, am tiavut de a face cu o luptX Gr5 o roolyr:rre posibili, iar colectivitatea n-armai f i existat. Colectivitatea poli~icri e dcfineste prin alc5tuirea planurilorde actiune paqial contradictorii si partial compatibile.

Guvernele rlu programe de actirlne, dar aceste programe nu pot firealizate &5 concursul gilvernatilor.Ori. acestia sunt arareori unanimiin a-i aproba pe cei c5rora uebuie r,i li se supun5.

Multe minfi alese isi imayifieaz,? 5 politica-program de actiune areun caracter nobil si cii politica-conflict de prop an e de ac6une a indivizilorsi grupurilor are un caracter trivlal Ideea c2 ar putea s5 existe politic&adic5 programul de actiune a1 gu\c.rnantilor. %5 conflict, este. dup5cum vom vedea, o idee fals5

Cel de-a1 doilea echivoc st- datoreaz5 fa~tului 5 acelasi cuvsnt" desemneazsin acelasitimp realitatea si constiinta acestui fapt. Se vorbeste

d i olitic5 in egal5 m5sur5 pentnl a desemna conflictul d inue partide sicunoasterea acestui conflict.Acest echivoc se reg5sestein cazul cu v~ tu lu iistorie. Acelasi cuv2nt istorie desemneaz5 succesiunea societZfilor sau aepocilor si efortul de cunoqtere a acestora. Politica desemneaz5 Tn acelasitimp domeniul si cunoasterea pe care o avem despre acest domeniu sicred c5 Tn ambele cazuri originea echivocului este aceeasi. Consriintareulita'tii este purre din realitatetl fiz.sij,ri.Exist5 i stone, fn sensul tare a1cuvintului , Tn m5sura in care oamenii sunt constienti de trecutul lor, dedistinctia intre trecut si prezent si recunosc diversitatea epocilor istorice.Tot astfel, politics-domeniu presupune un minimum de constiint5 de

-- -- --rrunc!loneaza reglmuI. Politira-cunoastere este dezvoitarea acestel'c;nstiin!e spontane a pollticii. De asemenea, orice cunoastcre ~~o i i~ ici iint%nesteopozitia posibili intre politica tr5it5 si celelalte politici po -sibilr. IndatB ce depsseste apirarea si ilustrarea regimului existent,tinde I'ie sll suprime once refenre la valori (noi procediim astfei. c:eilailr

' procedeazll altfel si m i abtin s i judec valoarea relativii a lnetodeioli noastre si a celorlalti), fie s5 giseasc5 un criteriu pentru a detcl-~ninaI' eel niai bun regim. Integrarea constiintei politice in realitatea politicii

pune problema relatiei intre judecata de fapt si judecata de valoal-e.Lucrurile nu se petrec la fel atunci cind es te vorba despre r-eaiit3lilc.natul-ale in care constiinta nu este parte a rea litit ii fns5si.

Cel de-a1 treilea echivoc, cel mai important, rezulti din faptul c3- - . . , ..denumim prin acelasi termen politick pe de o parte, un sector particular.." . -din ansamblul social si, pe de alt5 parte, ansamblul social insusi, obs en~atdi nr un an~mitpUnctZie'-~ve&re:.

*%cioIogia po.liticii se refer5 la anumite instituf ii, ca de pild i, insocietitile modeme, partidele, Parlarnentul, adrninistrayia.Aceste institu~iiconstituie poate un sistem, dar un sistem paqial Tn opozi$e cu familia.religia, munca. Acest sector din ansamblul social are o particularitatc, eldetem in5 alegerea celor care guverneaz5 colectivitatea in int regi~ne imodul de exercitare a autoritstii. Altfel spus, este vorba despre un sectorpq ia l, ale c h i epercusiuni asupra ansamblului sunt vizibile i~nediat.S-ar putea obiecta c5 sectorul economic exercit i si el o influent5 asupracelorlalte sectoare ale realits$i sociale, ceea ce este adev5rat; dar gu-vernantii unei societ5ti nu guverneazi partidele sau parlamentele, eiguverneazi viata economic5 si au dreptul s5 ia decizii referitoare la toatesectoarele ansamblului social.

Am mai putea vorbi si despre legitura intre sectorul partial si an-samblul social dupii cum urmeaz5. Orice cooperare in ue oameni pre:iu-pune o autoritate; ori,----odul de exercitare a autorit5yii si alegerea guver-. - . -nantilor constituie esenta politicii. Pol;Cca este caricteristica major5 a. ~


4/7

20 Lkrnocr-alie si totalitur-ismcolectivit5tii in :I~:can~bluliu deoarece cste conditia onck ei cooperk3intre oameni,

Cele trei echivcxun sunt inteli~ ihil ei bine intemeiate. Politica-pro-I s gram de actiune S I polltlca-domen~u unt legate una de alta dat fiind c iI dornenlul lor este locul unde se opun prograrnele de actiune; politi-~ ca-realitate si poli tica-cunoastere sunt legate deoarece cunoasterea es te

parte integranti a realititii insiisi; i n fine politica-sistern partial con-duce la politics-aspect care inglobeaz5 colectivitatea in intre,oul ei datfiind c i acest sistem paqial exerci ti asupra ansarnblului colectivititiio influen$i dorninanti.

S i rnergem rnai departe. Politics este inainte de toate traducereatermenului gre~'~~liteia:olitica este in es enl i ceea ce grecii numeauregirnul cetitii, adici modul de organizare a conducerii consideratca fiind caracteristic rnodului dc organizare al colectivitiitii in an-sambl~il i.

Dac5 politica este in esenti regimul colectivititii in ansamblul ei saurnodul siu de organizare. inteleyein echivocul sensului lirnitativ si a1sensului cuprinziitor. intr-adevrir. sensul limitativ se aplici sistemuluiparticular care-i deter mini pe gu\,eman(i si rnodul de exercitare aautoriGtii, dar sirnultan cuvhntul se poate aplica rnodului de cooperarea1 indivizilor in interiorul fieciirei colectivitiiti.

A1 doilea echivoc decurge din nel dinthi. Fiecare societate are unregirn si nu poate li constientii de sine f21-5 5 descopere diversitatearegirnurilor si problelna pe care o pune aceasti diversitate.

in fine, echivocul intre programele de actiune si dorneniul lor deapl icare devirte inteligibil. Politica, 7n sensul programului de actiune,comports rnodalititi multiple; politica celor care deGn autoritatea si oexerc iG intr-un anume mod: politica celor care nu defin autoritatea sivor s i o obtin5; politica indivizilor sau a grupurilor care au obiectiveproprii si vor s i foloseasc5 anumite rnetode; in fine, politica celor careurmZuesc s5 modifice insusi regimul. Toate aceste politici reprezintiprograrne de actiune, partiale sau globale, in funcGe de obiectivele in-terne regimului sau de obiectivele care privesc regirnul insusi.

Am spus deja c i politica nu desemneazi nurnai sectorul pq ia l alansamblului social, ci si un aspect cuprinziitor al colectivit5lji in ansamblul

1 Despre poliricii 2 1I1 ,i, ~~~5 asa stau lucnirile, se pare cii noi am adnrite un soi de pnmm a!

pol i t i c i i , On. acest curs despre politic5 umleazl dup5 un curs desprc1 econornie ; ciupri un curs despre clasele stxiale. Acest primat sugerat nuI1 conmavineoarc mnetodei lblosite pln5 i n prezent?i! Aln plecat de la opozitia intre gindirea lui Tocqueville si cea a luiMarx. Tocqueville considera c5 rniscarea democratic2 antreneazi an-

saniblul societS!ilor moderne spre eradicarea deosebirilor de statlit side conditie intre indivizi. Aceasti rniscare irezistibili poate, dup50alita1-5pjrerea l u i . s i conduc i la dou i tipun de societate, o societate e;

despotic3, o societate egalitari si liberal;. Tocqueville ne-a oteritun punct de plecare; eu m-am limitat la a spune: vom vedea, dup5 cevom studia clezvoltarea societilii industriale, in ce misurii o f on ni saualta de societate este rnai probabili.

Marx. la riindul siu , c5uta Pn transform2rile economiei expl ica~latransfonnikilor sociale si politice. El credea c5 societiilile capitalistesunt nfec~ate e contradictii fundamentale, ci, in consecinti. vor evoluaspre o explozie revolutionari si dincolo de explozia revolutionar5 vainterveni un :e ,~inl ocialist intr-o societate ornogen5, o societate fir5clase. Organizarea politics va ~ in de i dispari, dat fiind c i statul. dup5piirerea sa i1:strumentul de exploatare al unei clase de cit re o al ti clasa,va tinde s i di sp ai o data cu deosebirea intre clase.

Nu am presupus c i ransforrniirile economiei determiniin mod necesarstructura social;?sau organizarea polilici, dar voiarn s i supun experienteisi criticii ipoteza aceslei determinki unilaterale. Era vorba despre oordine metodologic5 si nu despre o ordine doctrinar5. Ori, rezultatele lacare am ajuns negau rnai degrabi teoria pe care as fi putut-o obtine dinordinea pe care am adoptat-o. 2

Am inceput cu econornia cu scopul de a defini un anumit lip de 3!%sc~zietate. ~rcietatea ndustrials, si am Iisat deschisi problerna cie a sti '1!dac5 un anumit stadiu de dezvoltare economic detennin; relatia intre ;:$clase, organizruea politic5. On, in cercet5rile ficu te pe parcursul ultirnilor. :8doi ani, am pus mai degrabi in lumini un prirnat a1fenornenelor politicein raport cu fenomenele economice.

fntr-adevk, la originea societitii industriale de tip sovietic se all2rnai PntSi si inainte de oate un evenirnent, adici o revolutie. Revolutiadin 1917 a avut cauze nlultiple, dintre care unele sunt de ordin ecoilo-nuc, dar a fost precedati in mod direct, indeaproape de un fapt de ordui


5/7

politic si avem Loare motivcle s5 insist5m aaupra adjectivului politicdeoarrce, potnvi: Llpiniei elol. care 3u inf5pi~;itevolutia, eondi!iile deniaturitale ecoriolnici nu erau indcplinite.

bii i~ lult, caracreris~icllemajore ale econorniei sovietice sunr un'rezultat, ccl putin partial, a1 partidului si ideologiei sale. Nu puteminte iegc nici 111odul de pianifical-e, nici reparti zarea resu rsel orcolecrive , nici ritnlul cie cresierr: a1 economiei sovietice d ac i nu !inernseama cle faplu] c; toate acesre fenoni ene sunt influentat e derepsezenrarea pe care cornunistii si-o fac despre ceca ce trebuie s5 fieo economlt. si desprc oi)iecti \elc: pe cart: si le propun in ficcarc cl ipi :

. .decizii cie or-din polllic, in scnsui [are a1 termenului, pentru c5 estevorba nu nun\ai despre pianul de acliune a1 conduc5torilor comunistici si de pla~lul e actiunc referitor la organizarea colectivititii.

In fine, pla~lili carea cononiiei sovietice este rezulta ~ul irect a1deciziilor lua~e z collducitorii panidului, a1 deciziilor luate de sistelnulsocial pal-tlcular nunlit politic. E o l ~ o ~ n i aovieticli este dependent5 incei mai inalt grad in egala rniisurj de r.eginiul politic din Uniunea Sovietic5si de progra~nele e actiune ale conducitorilor partidului in fiecare clip5.

Acensti poi~rizarea economiei sovietice, aceast5 subordonare astructurii si a func\ioniiriieconomiei sovietice fat5 de considera$i politicedemonstreaz; c5 sistemul economic nu este mai puiin influenlat desisternul politic decfit este influentar acesta din urn15 de cel dint%.

in Occident, politizarea econoniiei ni s-a pirut LIZ nwd curios rnaiputin determinati. Spun in 1710d curios pentru c i ideologia pe care orevendici regiinul sovietic impune primatul economiei, in timp ceideologia pe o revendic5 regimurile occidentale impune primatulpoliticii, Potrivit reprezentirii pe care occidentalii si-o fac despresocietatea ideal5, un mare nurnir de decizii, irnportante pentruecbnoniie, sunt luate in afaia sectorului politic, in sensul lirnitativ a1termenului. De exemplu, repartizarea resurselor colective intre investifiesi consurn, deterrninatii n regimul sovielic de deciziile planificatoriloreste, in Occident, rezul ta~ul, el mai adesea involuntar, a1 unui marenum5r de decizii luate de subieciii economici. Dac5 econornia sovieticseste efectul unei anumite politici, economia occidental5 este efectulunui sistem politic care isi accept5 proplia limits.

In ceea ce pnveste clasele sociale, politizare; ni s-a pjrut si rnaiaccentuat5. An1 consrarat c5 toare societZilile, atfit sovietice c2t si

K,jdcni;l]e, ii~n tLe! o p e , eea ce presupunc clcrogenil;tiea i~idii ~irilo l.,,lesc,scni[~~ea ilp"1-11ur.Exist5 o ierarhie a ;:rltonl5[ii, o ic:.;siiie nvelli~un]or,ix is~8 distinc!ie in ccen ce privestr niodul dc i . ~ ; l i T i nhc, tale ;iili In nivelul inferior si cei care se all: la nivelul s u l r r i o~\I, s c ~ l e ,e creeaz5 gmpuri, mai muit sau l l i i ~ iputill (!~s[i~lctc,in l-:ind~~!idivirilor care au vcnitun de acelasi nivel, mnll~i~-ic i~ ;di,disat1 modi~ri c a tr5i rnai rnult sau rnai putin asen15n5toare.

D:!r ;rrunci cBnd ajungem la intrebarea iundamental5: i n ce ~lirisrir-3,,i.;t3 ta u n u clase distincte, gnlpuri constiente de apartencnl;i 101-:I oc]ii~ie~errninats, nipermeabile la societatea globalj . ne conl~i-l~iii~~in~ 1 1 difictl!late !undament;c!i: pe de o p;ll-te?grupurile aa drel~l~lii rec)rg;lliireze. 1ioncitoniau drep ~ul 5 isi creeze sindieate, S ~ Li nic;i?;i plidcrii nce$;torsi~dicate;oate grupl~rile e intercs, Intr-o socil,!acl:democr;\tic5 dc tip occidental, sunt autorizare s5 se orga niz,c~c,li isipledeie cauza; Intr-o soci e~ate e tip soviatic, nici un prup ;I,: innct-CYnu are dreptul s i se organizeze. Acesta este elementul cel [:la! i y h i i o rpe care 1-m constatat i n cornpara!ia pe care am ficut-o i n~rc sncietntide tip sovietic si o societate de tip occidental. Pe de o pal-re In;l\nsociali este eterogen5 din multe puncte de vedere, dar nu se disoc.i,l;.iin gl- i~puri rganizale si constiente d e sine; pe de a115 par((:, masasocial5 se descompune in grupuri de interese sau grupul-i ideologice

- .numeroase, toate fiind autorizate s i isi aleag5 repi-ezentantii. s5 I S Iapere ideile si s5 se lupte unele cu altele.

Aceastj. direrent5 fundamentali fntre dreptul de organi iare a gnipuluisi negarea acestui drept are un caracter politic. Cum am putea ionnulaideea ci, intr-un d:, de societate, clasele se afirm5 prin ele insele inrealitaten lor si in celilalt tip par s i nu existe, dac5 nu tinem s ean n defaptul ci , pe de o parte, regimul politic tolereaz5 organizarea gmpor-ilorsi pe de alt,? parte o interzice?

Problema claselor sociale nu poate f i tratati d aci facern abstractie denatura regirnului politic. Regirnul politic, adic5 organizarea puterii siideea pe care guvernele o au despre autoritatea lor, este acela caredetermini pe de o parte existenp sau inexistenfa claselor si mai alesconstiinp de sine a acestora.

A5a cum am constat c l vointa politic5 se afl i la originea siste-rnului economic, constatirn c5 exist5 un mod de exercitare a au-torititii, un regim politic la originea claselor sociale, a nivelului


6/7

de consti in is a clas elo ~-. niveluiui de perineabiliiate a grupurilorsocia le i n societater? fi1;fial8 .

in ce sens trebuie s5 intelegem acest primat a1 politicii? As i.rea siievit on ce echivcx: ir. aczasf;?pnvi:itii.1. Nu se pune problema s;? nlocu~ m txt nna unei determin3ri unila-

terale a scxie~rl~ iie c3tre ecvnomie i u o cioctnni care ar fi a Sel deu b i ~ a r i i ,ca a ditznnin9;-ii societitii de c 5~ re olitic5. Nu este adevruatcii tehnica, nivelul cle dezvo!tare a ioq elor e conornice sau i.epartizasearesurselor coleciive deii,n)zinii~lsarnblul ociets tij; cu atst rnai rnult, nueste adevirat cii purenl deduce din vrganizarea putenlor publice toatecamcteristicilc societitii

Putern merge inai dep; t~ ~e .ste u?or s5 demonstriin~ ii onc e teorie adeterminiini unilaterale a ansarnblului social de ci ke o parre a realitstiicolective este fals'?. Putern demonstra acest lucru pe mai multe cii :- Pe cr~le oc.iolo~ic~6:u este adev kat c i in conditiile existenteiunui anurnit tip de economic, rezult5 un re gi n~ olitic determinat si doaracela. S5 presupunem c5 ink-iin anurnit stadiu de dezvoltare a foqelorde productie sunt posibile diferite modalitiiti de organizare a puterilorpublice; tot astfel, dac5 ne gindim la o organizare a puterilor publice, deexernplu un apurnit tip de regirn parlamentar, nu putern prevedea careeste sistemul sau modul de functionare a economiei.- Pe cale istnricG. Din punct de vedere istoric, incep2nd cu unanurnit eveniment, putern ajunge la cauze dintre care nici una nu esteprimordials. Niciodatj. nu putem opri dinainte consecintele ulterioareale unui eveniment. Altfel spus, formula: it z ultirnu' anuliza' totul seexplic5 prin ratiuni de ordin economic, fie prin ra ~i un i e ordin tehnic,fie prin ratiuni de ordin politic este lipsiti ca atare de sernnificatie.Plecind de la situatia societiitii sovietice de astizi, veti ajunge laRevolutia s ovietici din 19 17 si niai departe la regimul tarist si tot asala inf in it, rem arch d la f iecare e tapi ~2 n dactorii politici, ~ 2 n dactoriieconomici.Chiar si aseqiunea: o anurnitd sture de lucruri este tnui importantidecht alra este echivoc5. Sii presupunem c i am considera cauzele deordin economic rnai imponante decBt cauzele de ordin politic. Ce in-relegem prin asta? S i u5ln c u u l unei societ5ti de tip sovietic. Gara nNlede libertate oferite indivizilorin ac ea t5 socjetate sunt rnodeste; in schirnb,

I , , , l n c i t o ~ l gaseite iiici ds l ~ ic r u i , a bs e n ~e i o m ~ u l ~ ! ise a d a i l p i {i\.itezsapit15de crestere ecoriomic8. Propozitia potrivit c3i.eia ec o~ ~o lni ne,te esc=ntia15 e poate referi la viteza ei rapid5 d e crestere . I n acest caz.im po "~ la auzei rconomice este detemlinatj de i i i teesul care i s racord5 disparitiei solnajului sau ratei de crestere. Dx acii ne h c e mpmhleme nurnai in pnvinta li be~ lstii . n ]oc s i ne intrehiinr c:rre sun:meritele relaiive ale economiilor planiiicate sau ale ezu~!o~iliilorr,eplanificute. atuiici reginlul politic este rnai imponant d ~ 9 1:!l;: c i tdez\:o\iarz. Altfel spus, notiunea de ,,imponanta" pi)atc ii relati\.> Incornpara tie cu valorile pe c u e observatorul le atribuie Sen~~l-ieile!cii.nace51 caz, importanta variaz5 in fun c~ ie e interesul ribservati.r-ilor.Si ntunci, ce inseamnii pri~natul oliticii despre care aln vorbit'! ii!an: dot15 semn ificatii.

in ~ il e le oasire, cei care cornpa ri diferitele tipuri de soc.ieiateindustrialli cor~siatii 2 trisiitura caractenstic2 a t i e c h i tip de 5ocieta;t.industrial5 depinde de politicj.. Regiisesc astfel o idee a lu i Alexis deTocqueville: toate societ5tile rnoderne sun t dernoc ratice, adicii conuibuiela in!hturarea progresivi a deosebirilor de conditie sau de statu: per-so-nal, dar aceste societjti se preteaz5 la o rnodalitate despot ic5 sau tiraniczsi la o modalitate liberal;. i'n ceea ce m 5 pr iv e~ te s spune: societitileindustriale modeme, care au numeroase trbituri cornune (repatizarearngnii de lucru, cresterea resurselor colective etc.) se deosebesc inaintccie toate pnn organizarea puterilor publice, ace as d organizare antrene az8la r2ndul ei rnai multe trisituri ale sisternului economic si relatii intregmpun. in secolul in care triim, totul se petrece ca ~i cum, in ceea cenurnim societate industriali, politica ar fi cea care determinj diferiteietipun de puteri. Stilul vietii in comun este rnodificat in intregime dediferentele politicii considerat; ca un sistem partial.

2. A1 doilea sens pe care il dau prirnatului politicii este un sensuman. Este adevikat c i un anumit observator va considera volurnu!productiei. globale sau repartizarea resurselor un fenomen fundamental.In rapon cu omul, politica este mai im portant i dec it factorul economic,ca s i spunem asa prin definirie, p e n w cii politica pnveste in mo d rnaidirect sensul fnsusi a1 existenrei. Filosofii au considerat into[&uuna cBviata umani e ste ca si spunern asa alcitu its din relatiile intrt:p2rsoane.A tri i omneneste in s ea m 6 a tr5i cu ceilalG oarneni. R elatiile inle!.umancsunt fenomenul fundamental a1 or i c k i colectivitsti. On, organizarea


7/7

autoritstii implie5 i n rnocl rriai dir-c.l:t rnodul de viat5 dec2t orice altaspect al societstii.

Sri ne Pntelegem bine. Politics. i n sen5 lirni[ativ. adicii sectorulparticular in care sunt alesi si actioneazi suvemantii, nu detenniniitoatc reactiile oarnenilor in cadrul colectivitritii. Nu trebuie s i uitriinrelatiile intre indivizi fn cadrul familiei, fn cadrul bisericilor, i n procesulmuncii care n u sunt cler~rt17itlnrcje organizarea autoritiitii fn sectorulparticular pe care i1 numini politic5. Si totusi, chiar dac i n u suntem deacord cu conceptia fi1osolilo:- ~ r e c i otnvit c5reia viata esentialrnenteumani este viata politic5. n u este mai putin adevirat c5 rnodul deexercitate a auloritStii. mo(lu! de de~errmare sefilor contnbuie rnai~nult ec2t orice alti institutie la modelarea stilului relatiilor Pntreindivizi. Si, En ni5sura fn carc t i l u l acestor rriatii este defini!ia insi sia existen!ei umane, politica estc ~n ai proape de ceea ce trebuie s iretin5 Enainte de toate in!t.rcsul !i!osnf!t!~.ri ail al sociolo_~ului ec2tonce alt sector a1colectivi~itii.

Primatul despre care vorbesc este deci st~rictirnitat. Nu este vorba innici un caz de un plimat ca~~za!.Numeroase fenomene economice potavea influent2 asupra fomiei pe care o adopti, Fntr-o societate dati,organizarea puterilor publice. Nu pretind c i puterile publice determinieconomiaf5ris i fie detem~inate e aceasta. Once notiune de deterrnjnareunilateral i, tin s2 repet acest lucru?este lipsits de semnilicaGe. Nu vreaus2 spun c i trebuie s i fim interesati de lupta dintre partide sau de viataparlamentars mai mult dec%tde familie sau de biserici. Aspectele vietiisociale sunt mai mult sail mai putin interesunte in mssura in careobservatorul este mai mult sau lnai ~?utinnteresat de ele. Esteindoielnicfaptul c i filosofia Ensisi este in rn5surg s5 stabileasc5 o ierarhie intreaceste aspecte ale realjtsfii sociale.Este adevi irat insic i sectonll social care, in sens limitativ, este denumitpolitici este cel in cadrul c k i a sunt alesi cei care comandi si procedeelepotrivit c5rora cornandti. Prin unnare, acest sector a1 vietii sociale nerelev2 caracterul uman sau neuman a1 colectivit2tii in ansarnblul ei.

Regssim astfel aseqiunea care stitea la baza tuturor filosofiilorpolitice. Filosofii din trecut, atunci c%nd si puneau htrebiri desprepolitici, erau convinsi efectiv c5 organizarea autorit2gi se confund5 cuesen!a colectiviG!ii. Aceas ti convingere era fondat2 ea insisi pe dou5aserfiuni; nu ex isti vial5 social; fir5 o autoritate organizati , stilul

auLorit31ii .-,tearactelistic unlanit5tii rclatiilor sociale. Oamenii nu cuntu n l a n i deciii dacii ce supun SI coma~:di in mod uman. Arunci c5ndRoasseau dezvolta teoria Cot~rrncrul~iiocial, dezv5luia Tn acelasi timprenem teorerics. dac5 putcm spune asa. acolectivit5!ii si originea legitim5;,puie~ii.eg2tura irltre legitimitatea autoritit ii si funda~nentul olec-[; \ t51ir er a cnracteristica majorit5tii filosofiilor politicc ale trccutului.[dec'a ar putea ti reluat5 as ti ~i .

Scolx~i ceslor lectii nu \la fiacela de a dezvolta o teone a autorit3!iiiegitimt: s au conditii pentru care exercitiul autoritstii este uman. ci de aq i r l i l j ; ~sectonlj particular a1 colectivitiitii,denumit politic5 in sensul strict;,I tel-~rlcnuiui. illlultan, voni incerca s i reali zim care este intluen!a pecare politlca o exercitS asupra ansamblului colcctivititii, sl?.intelegemciialectica sensului strict si a sensului care inglobeazi politica. pe planul~I;~~ri lo~-caura iei pe planul caracteristiciloresentialeale vietii colective.Intentia rnea nu va fi doar aceea de a rnarca opozitia intre regimur-iledeI~;irtide ~ultipie i regimunle de partid unic, ci de a unniin prelunginlealegerilor fundarnentalepe care le implic2 esenfa fiec5rui regim. Altfelspus,n-15voi strgdui s5 studiez sisternul particular care se numeste politicipentru a vedea in ce miisurii filosofii din trecut aveau dreptate s i admit5ideea c i risiitura fundamental5a colectiviCi[ilor este organizarea putenlor.

Aron, Democratie, Totalitarisme, 2001

Documents

Transcript of Aron, Democratie, Totalitarisme, 2001