75811357 Rene Descartes Filosofie

download 75811357 Rene Descartes Filosofie

of 21

Embed Size (px)

Transcript of 75811357 Rene Descartes Filosofie

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    1/21

    Ren Descartes(31 martie1596 11 februarie1650)

    Ren Descartes (31 martie 1596 11 februarie 1650), cunoscut deasemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filozofi matematicianfrancez.

    S-a nscut !n localitatea "a #a$e en %ouraine!n 1596, fiind al treilea co&il alcu&lului 'oacim i 'eanne escartes, o familie de mici nobili din re*iunea%ouraine, +rana. "a numai un an de la naterea lui en, mama sa se stin*e din/ia escartes /a fi crescut de o doic i se &are c a fost contaminat de boala de

    &lmni care a cauzat moartea acestia. 2n 160, la /rsta de 4 ani, este !ncredinatnoului aezmnt al iezuiilor din "a +lece, bastion al *ndirii aristotelice. icistudiaz latinai *reaca, &recum i matematica, fizica, lo*ica, moralai metafizica.2l cunoate &e &olimatul arin ersenne, cu care /a &urta o /ast i /ariat

    cores&onden i /a !ntreine o relaie !ndelun*at de &rietenie intelectual. 2ntre161i 1617!i ia bacalaureatul i licena !n dre&t la 8ni/ersitatea din oitiers.

    2n 1614escartes se !nroleaz !ntr-una din armatele :la mod: de &e atunci,cea a &rinului de ;rania, fr /reun imbold deosebit &entru /iaa militar.2ncartiruit !n ;landa, la saac -lea, la +ran?furt. etrece iarna laBeubur*, &e unre, an*aCat !n armata catolic a ducelui de

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    2/21

    tratate, mai ales din &artea lui ober/al i +ermat, la care se adau* tatl lui ascal.%ot !n aceast &erioad se /a declana i conflictul dintre escartes i +ermat.

    2n 160, !n se&tembriemoare fiica sa +rancine iar !n octombriemoare tatlsu. escartes e foarte afectat. 2n 161&ublic, la aris, !n latin,Meditationes

    metaphysicae, (editaii metafizice), o&era sa ca&ital traducerea francez a&are!n 167, la aris, re/zut de escartes !nsui. escartes trimite tratatul, !nainte de&ublicare, &rin intermeiul lui ersenne, unor intelectuali de seam (&rintre careierre @assendi i %omas #obbes) i unor iezuii (&rintre care tnrul teolo*ntoine rnauld) &entru ca acetia s-i eH&rime obieciile la &oziiile salemetafizice. a iau natere I;bieciile i rs&unsurileI, care /or fi &ublicate odatcu tratatul i fac cor& comun cu acesta, a/nd un im&ortant rol eH&licati/. 2ntre16A-16are loc &rima confruntare maCor a cartezianismului cu filosofia /remii

    &rintr-o !ndelun*at &olemic la 8ni/ersitatea din 8trect, cu Joetius, &rofesor de

    teolo*ie i rector al uni/ersitii, care !l acuz &e escartes de calomnie i deateism. olemica a dus la condamnarea :filosofiei noi: !n ;landa i a continuat la"eiden &n du& moartea lui escartes, im&licnd tot mai multe &ersonaCe.

    2n 16Principia philosophiae(rinci&iile filosofiei), scrise cu intenia de a!nlocui manualele aristotelice, contribuie la s&orirea renumelui lui escartes i ladiseminarea filosofiei carteziene. 2ntre 165-166, la solicitarea &rinesei &alatineGlisabeta de >-lea, fiind continuat, &e &lan metafizic, de S&inoza i "eibniz.

    Discurs asupra metodei

    :Discurs asupra metodei:a a&arut in 1637, fiind &rima lucrare &ublicata,care totodata a/ea sa-l consacreze &e autor. :iscurs asu&ra metodei: a a&arut inurma alcatuirii de catre autor a unei introduceri la :io&trica:,:eteorii: si:@eometria:. ceasta introducere contine conce&tiile si &rinci&iile autorului,fiind scrisa, la fel ca si restul :iscursului: in limba franceza si nu in limbalatina, fiind usor de sesizat intentia autorului de a destina aceasta lucrare

    &ublicului lar*.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Blaise_Pascalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1640http://ro.wikipedia.org/wiki/Septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1641http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/1647http://ro.wikipedia.org/wiki/1642http://ro.wikipedia.org/wiki/1644http://ro.wikipedia.org/wiki/1644http://ro.wikipedia.org/wiki/1645http://ro.wikipedia.org/wiki/1646http://ro.wikipedia.org/wiki/Elisabeta_de_Boemiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1649http://ro.wikipedia.org/wiki/1649http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristina_a_Suedieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cristina_a_Suedieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/11_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1650http://ro.wikipedia.org/wiki/Filosofiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1667http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1792http://ro.wikipedia.org/wiki/Blaise_Pascalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1640http://ro.wikipedia.org/wiki/Septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1641http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/1647http://ro.wikipedia.org/wiki/1642http://ro.wikipedia.org/wiki/1644http://ro.wikipedia.org/wiki/1644http://ro.wikipedia.org/wiki/1645http://ro.wikipedia.org/wiki/1646http://ro.wikipedia.org/wiki/Elisabeta_de_Boemiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1649http://ro.wikipedia.org/wiki/1649http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristina_a_Suedieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cristina_a_Suedieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/11_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1650http://ro.wikipedia.org/wiki/Filosofiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1667http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1792
  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    3/21

    :iscursul: lui escartes se numar &rintre o&erele secolului al KJ>>-lea,o&ere ce au &us bazele noii filosofii, !ntemeiat &e ratiune si eH&erien . :iscursul: inau*ureaza ince&utul rationalismului in filosofia moderna,in lu&tacontra misticismului si teolo*ismului, &entru triumful *andirii libere.ene escartes a ales limba &o&orului &entru a-si scrie o&era datorita conce&tiei

    sale ce considera ca :ratiunea este, in mod firesc, e*ala la toti oamenii:, si dacafiecare om &utea sa-si conduca ratiunea, a/ea &osibilitatea de a cunoasteade/arul. escartes isi scrie :iscursul: cu intentia /adita de a arata si celorlalticaile urmate de el in cunoastere, &entru a &utea aCun*e la ade/ar.8na din ideile &rinci&ale ale :iscursului: este accea conform careia ade/arul nu

    &oate fi dacat unul sin*ur, &entru ca nu &ot eHista mai multe ade/aruri &ri/indaceeasi &roblema. Bemultumit de stiintele studiate in tinerete , si in &articular defilosofia scolastica, care nu ii &utea oferi e/identa :ade/arurilor: &e care lesustinea, escartes ia otr!rea sa caute sin*ur ade/arul, :!n sine !nsusi: sau :!n

    marea carte a lumii:.lecnd de la aceste consideraii asu&ra filosofiei /remii sale, !n escartes

    se naste ideea restructurrii tiin ei, drmnd !ntre*ul edificiu, ca a&oi sa recladeasca totul &e &rinci&ii noi. entru a realiza acest lucru,era ne/oie de ometoda, &e care escartes a *asit-o in matematica.Gra /orba de stiintaade/arurilor clare, e/idente si distincte.rin urmare, escartes /a incerca saa&lice metoda matematica la intrea*a cunoastere, deci o metoda matematica:uni/ersala:.e aceeasi trea&ta cu escartes se /or situa si alte fi*uri celebre ale secolui al

    KJ>>-lea, si anume @alilleo @alilei, #obbes si "eibniz.>nsa incercarile acestorasi ale celorlalti sa/anti contem&orani cu ei, de a fonda o matematica uni/ersala,care sa &oata eH&lica orice,sufera de neaCunsurile ideii de a fundamenta totulstrict &e relatii cantitati/e si rezol/abile &e cale matematica.emonstrand necesitatea unei metode, &entru a &utea intele*e ade/arul,escartes arata in lucrarea sa ce intele*e &rin metod=

    "acele reguli certe i u oare pe care oricine le a urma !ara a se aate de

    la ele# nu a lua niciodata nimic !als drept adearat si !ara a risipi de prisos

    s!ortarile spiritului#ci sporind necontenit in mod treptat stiinta# a a$unge lacunoasterea adearata a tuturor lucrurilor pentru care a !i capail%"

    Boua metodolo*ie carteziana a fost elaborata &rima data in lucrarea:e*uli &entru indrumarea ratiunii:, unde escartes eH&une metoda sa, cetrebuia sa cu&rinda 36 de re*uli, dar din care el nu &recizeaza decat A1, dez/olta14 si enunta doar trei. "a elaborarea :iscursului asu&ra metodei:, escartes lereduce la &atru, considerate dre&t cel mai im&ortante, si &e care isi &ro&une sa leurmeze cu strictete.

    rima re*ula a metodei carteziene eH&rima clar eHi*enta filosofului fata deadmiterea ade/arului in constiinta=sa &rimim ca ade/arat numai ceea ce in mode/ident ne a&are ca fiind ade/arat. u&a &arerea lui escartes, orice indeletnicire

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    4/21

    cu &robleme ce de&asesc ca&acitatea cunoasterii indi/iduale trebuie e/itata.escartes nea*a cu acesta ocazie ma*ia, alcimia, astrolo*ia sau *icitul, lucruricu care se indeletniceau scolasticii medie/ali. atematica este, bineinteles,considerata un model, &entru ca ea, in cunoasterea carteziana, da e/identaade/arului. Funoasterea, la escartes, se realizeaza in si &rin ratiune, ca&atand

    sensul unei cunoasteri matematice,dar neeHcluzand eH&erienta &rin care insa nudobandim certitudinea. escartes mai scrie ca=:oamenii se &ot insela, darniciodata dintr-o deductie rau facuta, ci numai LMN din eH&eriente &rea &utinintelese:. >nainte de a trece la a&licarea re*ulilor metodei sale, escartes eH&une,in &artea a treia, &rinci&iile morale du&a care s-a calauzit in acti/itatea sa.Fu/antul etic cartezian suna ca un indemn la su&unere fata de le*ile tarii, deobiceiuri ,res&ectul fata de reli*ie. Se obser/a deci atitudinea ado&tata de filosof,care traia du&a de/iza= :cine se ascunde bine,traieste bineO:

    artea a treia a discursului asu&ra metodei se inceie cu enuntarea&rinci&iului indoielii. escartes a aCuns la concluzia ca &entru a &utea determinace lucruri sunt ade/arate si care nu sunt, trebuie sa se &lece de la indoiala.ici se/a &roduce trecerea esentiala la :co*ito er*o sumO: (*andesc,deci eHistO), otrecere esentiala a/andu-se in /edere /ecea conce&tie im&usa de scolastica=:crede si nu cercetaO: conce&tia noua a lui escartes, fundamentata &e /erbul:co*ito: a/ea sa duca la scimbari esentiale in momentul in care ea a fostinsusita si inteleasa.Se obser/a ca nu confirmarea oarba, fara eH&licatii a unorasa-zise ade/aruri era metoda care ducea la &ro*resul omenirii in *eneral, cinoua conce&tie, ce a/ea la baza :indoiala: dre&t caracteristica a lui :omo

    sa&iens:.

    artea a &atra a :iscursului: eH&une consideratii de ordin metafizic ,dez/oltatemai tarziu in :editatiile metafizice:. >n aceasta &arte, conce&tiile facute deautor idealismului si teolo*iei arunca o umbra asu&ra intre*ii sale o&ere, din carecauza au eHistat mai multe discutii si inter&retari. ceasta concesie facuta deautor &oate fi &ri/ita insa si ca una &utin fortata eHistand cate/a similitudini culiteratura su&usa cenzuriiM escartes mai aCun*e la concluzia ca omul este o

    fiinta im&erfecta, &entru ca nu este &ro&ria lui cauza.artea a cincea din :iscurs: enunta cate/a din ideile carteziene asu&ra

    lumii materiale.escartes arata ca lumea materiala se conduce du&a anumite le*inecesare, fara de care ea nu ar &utea fi conce&uta.>n esenta fizica lui escartes/ine insa in contradictie cu metafizica sa.%ot in aceasta &arte, escartes mai faceo serie de reflectii interesante, astazi total li&site de /aloare. >n ultima &arte,autorul tine sa sublinieze din nou rolul eH&erientelor i al numarului lor.%ot aici, escartes ar fi dorit sa &ublice rezultatele cercetarilor sale, rezultate ce > se

    &areau atat de e/idente ca nu mai a/ea nici o indoiala asu&ra lor.ana la urma, aceste rezultate nu /or mai face &arte din :iscurs:, &entru a nuintra in conflict cu autoritatile /remiiM

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    5/21

    2n filosofie, mai ales &rin :iscurs asu&ra metodei:, escartes e&rezintaunul din momentele esentiale ale ince&utului lu&tei >m&otri/a do*matismului,scolasticii, &entru emanci&area s&iritului omenesc de sub autoritatea do*mei,

    &entru folosirea ratiunii libere.

    Meditaiile metafizice

    ; alta o&era a sa este &Meditaiile meta!iice(!n latin ce a&are !n anul161 conce&ia metafizic a lui escartes.

    etafizica este cunotina &rimelor &rinci&ii. entru a cldi o filozofie,aceste &rime &rinci&ii trebuie bine asi*urate, trebuie s fie absolut certe. escartes!i d &erfect seama de aceasta de aceea &rimul moment al filozofiei sale /a fi de a

    &une !n !ndoial toate cunotinele &e care le-a &rimit &n acum. Sco&ul era de a*si elemente absolut si*ure, ne!ndoielnice, &e care s &oat cldi tot restul.escartes /a constata, deci, c simurile !l !nal, /a &une !n !ndoial ciar fa&tulc are cor&.

    ei toate lucrurile, cele care ne &ar mai si*ure au fost &use !n !ndoial,rmne totui ce/a si*ur i anume fa&tul c eu *ndesc, c m !ndoiesc. ac m*ndesc i m !ndoiesc, este si*ur c eHist. +ormula sa /a fi Cogito, ergo sum.ceasta !nseamn !ns c contiina *ndirii, deci a sufletului este mai si*ur dectcontiina &e care o a/em des&re lumea eHterioar. Fredina obinuit c nu

    cunoatem nimica mai si*ur dect aceast lume a simurilor &e care o atin*em, a/edem, este astfel rsturnat.For&urile nu ne sunt deci cunoscute &rin simuri cu certitudine. Sin*ura

    certitudine absolut este a eHistenei noastre, noi care *ndim i ne !ndoim. araceasta !nseamn c contiina sufletului este mai si*ur dect aceea a cor&urilor.Substana este gndirea, iar substana cor&urilor este ntinderea. rin *ndireescartes !nele*e nu numai *ndirea !n sens restrns, ci i &erce&ia, /oina.

    2n ceea ce &ri/ete natura cor&urilor, ea fiind !ntinderea, ea este !n ultimanaliz de natur *eometric, mecanic. +enomenele cor&urilor sunt &ro/ocate demicare. rima le*e a naturii este c fiecare cor& continu s rmn !n starea !ncare se afl (inerie) i c el nu se mic dect cnd este micat de un alt cor&.%otul se &etrece du& le*i determinate, necesare. "umea este o mecanicuni/ersal.

    "umea cor&urilor i lumea s&iritelor formeaz astfel &entru escartes doulumi cu totul diferite, dou substane diferite. +iina uman unete i ea amndousubstanele &rin relaia care eHist !ntre suflet i cor&.

    Despre natura spiritului uman i c el este mult mai uor de cunoscutdect corpul=

    Prin cor& !nele* c tot ce este terminat &rintr-o fi*ur, ce &oate fi cu&rins

    !ntr-un loc sau um&le un s&aiu !n aa fel !nct s fie eHclus orice alt cor& care&oate fi simit sau &rin atin*ere, sau &rin /edere, sau &rin auz, &rin *ust sau &rinmiros, care &oate fi micat !n mai multe feluri, nu &rin el !nsui !ntr-ade/r, dar

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    6/21

    &rintr-un lucru, strin, care-l atin*e i de la care &rimete un oc. Fci nu credeamc a&arine naturii cor&urilor de a a/ea &uterea de a se mica sin*ure, ca i aceea dea simi sau de a *ndiMQ

    Faracteristicile sufletului=Primele sunt c m rnesc i c mer*. ar dac este ade/rat c n-am un

    cor&, atunci este ade/rat c nu &ot nici mer*e, nici s m rnesc. 8n altul estefa&tul c simt. ar nu &oi simi fr cor&, !n afar de fa&tul c am crezut cteodatc simt unele lucruri !n tim&ul somnului &e care, la dete&tarea mea, am recunoscutc nu le simisem. 8n alt atribut este c *ndesc i *sesc aici c *ndirea este unatribut care-mi a&arine ea sin*ur nu &oate fi desfcut de mine. Gu sunt, eu eHist,aceasta este si*ur dar ct tim&R tta tim& ct *ndesc cci &oate s-ar &utea!ntm&la c dac a !nceta de a *ndi, s !ncetez !n acelai tim& de a fi.Q

    ntologia

    Substanta suprema sau Dumnezeu

    in &unct de /edere *eneral-filosofic, escartes afirma un monismsustantialist de tip deist. el admite o substanta su&rema, umnezeu. Sustine casubstanta su&rema este &erfecta si, ca atare, eHista &rin sine insusi, adica isi este

    &ro&ria cauza. e&inzand numai de sine, umnezeu &oseda o libertate absoluta,fiind sin*ura fiinta &e de&lin libera. asadar, in sensul ei cel mai *eneral, libertateainseamna afirmarea a ce/a &rin sine, inde&endent.

    >n confi*uratia ontolo*iei sale, escartes trece de la monismul deist ladualism. el sustine ca umnezeu a creat doua substante secunde, inde&endente unade alta= res e)tensa(lucrul intins) si res cogitans(lucrul cu*etator).

    Res extensa si lumea fizica

    in res e)tensaescartes eH&lica lumea fenomenelor fizice. Gl sustine caumnezeu a creat res e)tensaca lume aotica, i-a stabilit le*i si i-a dat un &rimim&uls, fara sa mai inter/ina ulterior in dez/oltarea ei.

    *ustanta intinsa sau natura cor&orala este identi!icata de Descartes cuintinderea. altfel s&us intinderea este o substanta materiala, adica nu are ne/oie dealtce/a ca sa eHiste, decat de umnezeu. ezulta ca escartes, s&re deosebire de"oc?e, intele*e substanta materiala ca fiind totuna cu esenta lucrurilor, .

    >dentificand materia cu intinderea, escartes o identifica cu corpul in generesi o diferentiaza de cor&urile indi/iduale. stfel materia, ca intindere in *enere sau

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    7/21

    ca cor& in *enere, este unica si indestructiila, in tim& ce cor&urile indi/idualesunt multi&le si &erisabile. +iind unica, este si unitara, adica este la fel in toate

    &artile ei. Gste tot una cu &linul si eHclude /idul absolut.

    escartes considera ca alaturi, dar nu inde&endent de materie, o alta

    dimensiune fundamentala a lucrurilor este miscarea.otri/it lui escartes, miscarea este, ca si materia, o sustanta secunda

    &entru ca isi are iz/orul in umnezeu. +iind o astfel de substanta, miscarea estein/ariabila, astfel ca, intrea*a cantitate de miscare se conser/a.

    escartes considera ca miscarea se desfasoara in cerc sau su !orma unuiarte$, in Curul anumitor centre, adica &rin de&lasarea concomitenta circulara atuturor &artilor unui inel incis.

    escartes intele*e miscarea numai ca de&lasare mecanica a cor&urilor*eometrice, nu si ca ener*ie &otentiala. educand miscarea la de&lasare mecanica,iar materia la intindere, escartes nu reuseste sa eH&lice nici &ro&rietatea miscariide a se &ro&a*a &rintr-o materie inelastica, dura,.

    e la analiza intinderii si a miscarii in *enere, escartes /a trece la lucrurileintinse si su&use miscarii. escartes defineste lucrurile &rin insusiri &e care "oc?ele /a numi calitati &rimareQ= forma (fi*ura), cantitatea, locul si tim&ul (durata).%oate insusirile &rimare sunt intelese ca as&ecte deri/ate sau moduriale intinderii.

    +igura, e eHem&lu, &resu&une o anumita delimitare in cadrul intinderii.Loculesteinteles ca un in/elis eHterior al unui cor&, astfel incat acesta ocu&a un s&atiu dincare inlatura un alt cor&. sadar locul este si el un decu&aC din cadrul intinderii.

    iscarea cor&ului local, adica miscarea locala este inteleasa ca de&lasaremecanica in cadrul intinderii, ca trans&ort al unui cor& din /ecinatatea unorasocotite in re&aus in /ecinatatea altora. astfel miscarea este considerata *eometric,ca /arietate de &ozitie. rin intele*erea *eometrica a miscarii, escartes a &us

    bazele cinematicii. e&lasarile mecanice locale a&ar ca niste se*mente ale unor/arteCuri care le in*lobeaza. ealtfel, escartes a reusit sa sustina i&otezaeliocentrista a lui Fo&ernic, tocmai &rin fa&tul ca a admis conCunctia miscarii*enerale incise si a celei locale descise.

    escartes a contribuit la eH&licarea miscarii locale si &rin fa&tul ca adesco&erit fa&tul ca suma constanta a miscarii se re&artizeaza intre cor&uri si trecede la unul la altul=

    1. "e*ea inertiei.A. "e*ea miscarii in linie drea&ta &e tan*enta la curba descrisa de un mobil.

    3. "e*ea &otri/it caruia cauzele &articulare ale scimbarilor cor&urilor sunttoate cu&rinse in aceeasi re*ula.

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    8/21

    escartes caracterizeaza lucrurile indi/iduale &rin caracteristici concret-sensibile, &e care "oc?e le /a numi calitati secundareQ= lumina, culori, *usturi,mirosuri, insusiri tactile. >n *eneral el considera ca /arietatea ar rezulta dincombinarea unor moduri ale intinderii, cum ar fi= diiiilitatea# !igura# marimea#miscarea mecanica.

    Res coitans si lumea psi!ica

    S&re deosebire de res e)tensa, care este unica, res cogitans este multipla.stfel, umnezeu a creat o &luralitate de substante cu*etatoare, care sunt sufleteleumane indi/iduale. >n o&ozitie cu cor&ul intins si necu*etator, sufletul estecugetator si neintins, tat &rin calitatea sa de substanta, cat si &rin fa&tul ca esteneintins, si deci indi/izibil, sufletul indi/idual este si nemuritor. Fele doua entitati

    eHista inde&endent, de sine statator. %otusi, in cursul /ietii cor&ul si sufletul umanintretin o anumita coneHiune.

    escartes intele*e continutul su!letului ca lucru cugetator# coito-ul, fie insens lar*, fie in sens restrans.

    "n sens lar, res cogitans este sufletul cu &rinci&alele sale facultati sauatribute si anume= *andirea, /ointa, ima*inatia si simtirea. stfel escartes arata case &oate indoi cu &ri/ire la lucrurile &e care si le ima*ineaza sau &e care le simte,

    dar e cert fa&tul ca isi ima*ineaza si simte. >n acest sens, al certitudinii rationale, eladmite ca facultatea de a ima*ina eHista intr-ade/ar, si face &arte din cu*etareameaQ, la fel cum fa&tul de a simti nu este altul decat al cu*etarii.

    "n sens restrans, escartes sustine ca sufletul cu*etator nu cu&rinde simtireasi ima*inatia decat ca moduri. stfel, el considera ca actele de a simti sunt, inrealitate, incerte. "a fel, ima*inatia de&inde de lucrurile materiale, caci se eHercitain le*atura cu ele. sadar, in sens restrans, sufletul cu*etator este &rin eHcelenta*andire si /ointa.

    Fele doua acce&tii ale cogito-ului cartezian nu se eHclud.

    rima arata ca sufletul cu&rinde doua facultati diferite. doua reafirma diferentele dintre facultatile sufletesti si le accentueaza,

    mer*and &ana la a concide ca simtirea si ima*inatia sunt secundare sieliminabile din sfera cu*etarii. ai &recis se sustine ca unitatea sufletuluieste asi*urata deprimatul gandirii, caci acesta este intrucat/a &rezenta si inactele sensibile si in cele ima*inati/e.

    rin conce&tia sa des&re lucrul cu*etator, escartes identifica esentasufletului cu *andirea si /ointa rationala. ceasta conce&tie este rationalist-moderata,

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    9/21

    Rationalista &rin teza &rimatului *andirii si /ointei rationale asu&racelorlalte acte &siice.

    Moderata >ntrucat sustine ca intele*erea si dominarea rational-/oluntara adiferitelor acte &siice nu sacrifica s&ecificitatea acestora.

    escartes nu confunda insa sufletul, ca substanta, cu *andirea.

    !noseologia

    #acultatile coniti$e

    escartes sustine ca &rinci&alele facultati co*niti/e sunt= simturile#imaginatia# memoria# intelectul si ointa.

    "# $imturile au ca obiect fie cor&urile eHterne cu calitatile lor &rimare(intinderi, fi*uri, miscari) si cele secundare (lumina, culori, *usturi), fie starileinterne ale &ro&riului cor& foame, sete, dorinte). >n ra&ortul dintre simturi siobiectele lor simturile sunt &asi/e. ezultatele cunoasterii &rin simturi sunt ideile

    sensiile.

    %ot &rin simturi se si im&resii &lacute sau ne&lacute.

    >n ceea ce &ri/este ra&ortul dintre simturi si *andire, &e de o &arte, escartesconsidera ca facultatea de a simti este un fa&t co*itati/, deoarece im&lica &rezenta*andirii. e de alta &arte, afirma ca facultatea de a simti este &asi/a si, ca sa

    &rimeasca si sa cunoasca idei ale lucrurilor sensibile, trebuie sa eHiste o altafacultate de a le &roduce.

    utem concide fa&tul ca escartes admite fa&tul ca escartes admite fa&tulca intelectul este &rezent in actul simtirii, dar nu &entru a &roduce senzatiile, ci

    &entru a le constientiza, transformandu-le in idei.

    elati/ la *radul de /eridicitate a ca&acitatii de a simti, escartes admiteuneori ca simturile si rezultatele lor sunt inselatoare. %otusi escartes nu aCun*e laconcluzia ca ideile sensibile ar fi li&site de orice ade/ar. Gl concide doar casimturile nu sunt criterii si*ure &entru a cunoaste esenta lucrurilor. ar el sustineca, &rin intermediul im&resiilor &lacute sau ne&lacute, simturile au rolul de a neinstiinta, suficient de clar, des&re fa&tul daca esenta lucrurilor ne foloseste sau nedauneaza.

    ""# Memoriaeste facultatea care conser/a ideile.

    """# "maginatiaeste o a&licare a facultatii de cunoastere la un cor& &rezentei in ci& intim si, &rin urmare, eHistent., deci se eHercita &rin lucrurile cor&orale.

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    10/21

    >ma*inatia are ca obiect atat as&ectul cantitati/ al lucrurilor, cat si calitatilesecundareQ (culori, sunete, *usturi) sau starile interne ale cor&ului. Falitatile

    &rimare sunt ima*inate mai distinct decat insusirile sensibile.

    +anteia&oate sa scimbe ideile in mod diferit, alcatuind altele noi. Ga &oate

    crea forme neobisnuite din elemente *enerale reale (sirene, satiri).ctul de a ima*ina este, ca si cel de a simti, un act co*itati/. >ma*inatia

    &resu&une inteli*enta sau *andirea, dar se deosebeste de inteli*enta &ura &rinfa&tul ca intuieste, &rin ascutimea mintii, laturile acelei fi*uri ca si cum ar fi

    &rezente. e eHem&lu un ?ilo*on &oate fi *andit, dar nu &oate fi ima*inat.

    elati/ la /aloarea de ade/ar a &uterii de a ima*ina, escartes afirma ca niciima*inatia, nici simturile nu ne-ar &utea oferi certitudini asu&ra unui lucru, daca n-ar inter/eni intelectul

    S&re deosebire de simturi, ima*inatia &oate sa ne ridice la o cunoastere maiinalta, intrucat eHamineaza lucrurile sub as&ectele lor cantitati/e.

    "%# "nteligentaeste numita si ratiune, intelect, minte, *andire, fiind aceeasila toti oamenii. oate a/ea ca oiect latura cor&orala a unui obiect si, aici arene/oie de a&ortul ima*inatiei si, im&licit de cel al simturilor sau a memoriei (estenumit /edereQ sau atin*ereQ.

    ar intelectul &oate analiza un obiect si inde&endent de latura sa cor&orala.>n acest caz, s&iritul &ri/este una din ideile care se afla in sine insusi.

    Fa /aloare de ade/ar, intelectul ofera cea mai desa/arsita cunoastere.escartes eHem&lifica su&erioritatea mintii in ra&ort cu simturile si ima*inatia &rinfelul in care cunoastem o bucata de ceara scoasa din stu&.Mai intai# prin simturi

    &erce&em diferitele ei insusiri sensibile. .n al doilea rand# prin imaginatie, neinci&uim ca bucata de ceara se caracterizeaza si &rin alte as&ecte cum ar fi cele decor& intins, fleHibil, scimbator..n al treilea rand&erce&tia ei de/ine o ins&ectie amintii sin*ure. ceasta ins&ectie, care era confuza si obscura la ince&ut, cand sefolosea doar de simturi, dar este calara si lim&ede acum, cand mintea sin*uraurmareste din ce este alcatuit lucrul.

    escartes sustine ca, &entru s&irit, cea mai e/identa cunoastere este as&iritului insusi.

    escartes distin*e doua modalitati co*niti/e ale intelectului= intuitia sideductia.

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    11/21

    %& "ntuitia

    >n *eneral un act intuiti/ estespontan# imediat, .ntuitia intelectualade ti&cartezian difera de intuitia senzoriala atat &rin mi$locul cogniti&ro&us, cat si &rinoiectulsau. >ntuitia intelectuala este un act &rin care intelectulsur&rinde s&ontan

    s&ecificul obiectului de cunoscut ca obiect al *andirii, asadar ca obiect *andit. Fa/iziune anterioara este mai &rofunda si mai con/in*atoare decat &erce&tiasenzoriala.

    Gste ade/arat ca, &rin intuitie intelectuala, escartes intele*e atat actulintelectual s&ontan, cat si reultatul acestui act. Fa act, intuitia este le*ata desubiectul intelectual, este un pol suiecti, iar ca rezultat, ea este obiectul ca obiect*andit, intuit, estepolul oiecti&us sau constituit de &olul subiecti/, de subiect.

    /iecteleintuitiilor sau intuitiile ca oiecte, ca rezultate,sunt naturi simple

    in sensul ca sunt cunostinte indecom&ozabile. e aceea, cunostintele intuiti/e sunt&rinci&ii, adica idei fundamentale din care deri/a altele. stfel sunt ideile &ri/indeHistenta &ro&riului eu, eHistenta lui umnezeu, ideea cauzalitatii etc.

    '& Deuctia carteziana

    Bumita si inductie matematica este o modalitate de&endenta de intuitie. Gacom&leteaza intuitia, intrucat din ideile fundamentale sunt intuiti/e, care au caobiect naturile sim&le, deri/a noi ade/aruri.

    Fa modalitate de a desco&eri ce/a nou, deductia carteziana este o&usadeductiei silo*istice. rin silo*ism nu se obtine un ade/ar nou, ci doar se a&lica unade/ar *eneral la un caz &articular. in scimb escartes considera ca ade/arurileintuiti/e de la care se &leaca su*ereaza noi ade/aruri.

    eductia carteziana are un caracter innoitor &entru ca ea este, de fa&t, una deti& intuiti/. Ga lea*a de ade/arurile &rime noi ade/aruri, care, desi su*erate de

    &rimele, nu deri/a din ele in mod silo*istic ci necesita noi acte intuiti/e. stfel,deductia eHtinde lumina ade/arurilor &rime asu&ra celor deri/ate si o s&oreste.ceasta modalitate este deductia&entru ca &resu&une succesiune si miscare si,totodata, este intuiti-deductiaintrucat se &rezinta ca o succesiune de intuitii.

    %# %ointaeste o alta facultate care concura la &rocesul co*niti/. Ga estele*ata, &e de o &arte, de simturi si, deci, de ideile sensibile, iar, &e de alta &arte, deinteli*enta, deci de ideile intuiti/-deducti/e indubitabile. +ata de simturi, care sunt

    &asi/e, sau fata de intelect, care este nu numai s&ontan ci si &asi/, contem&lati/,/ointa este un factor acti/.

    Jointa este indis&ensabila ade/arului, caci ea este cea care isi daasentimentul diferitelor cunostinte. Fa rationalist, escartes a considerat ca iz/orulade/arului il constituie *andirea, dar *andirea a&robata de /ointa fiecaruia.

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    12/21

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    13/21

    >n *noseolo*ia sa escartes nu are in /edere &e umnezeu in sens reli*ios.>deea de umnezeu este ideea inlantuirii eHistentei, in care tot ce trebuie sa aibarealitate trebuie, in mod necesar, sa isi &oata *asi loc.

    %rumente pri$in existenta lui Dumnezeu

    >n iscurs el aduce trei ar*umente &ri/ind eHistenta lui umnezeu=

    1. roba &rin eHistenta in noi a ideii de fiinta &erfecta.A. roba &rin eHistenta noastra ca fiinte im&erfecte.3. r*umentul ontolo*ic.

    >n Meditatii%escartes &leaca in realizarea celor trei demonstratii de la

    urmatoarele &ro&ozitii eH&licite=

    a. ideile nu difera intre ele ca moduri ale cu*etarii ci &entru cainfatiseaza lucruri deosebite

    b. in cauza eficienta si totala trebuie sa se afle tot atata desa/arsire cateHista si in efectul ei

    c. un lucru nu &oate iz/ori din nimicd. un lucru mai desa/arsit (care cu&rinde in el mai multa realitate) nu

    &oate iesi din ce/a mai &utin desa/arsit.

    &licand aceste &resu&ozitii la analiza ideilor, escartes sustine ca ideea&ro/enita de la un lucru contine in sine o realitate *andita. Gl concide ca aceastarealitate trebuie sa fie continuta in ci& formal (actual) sau eminent in cauza aceleiidei.

    >. "n prima pro&a pri'ind e(istenta lui Dumnezeuescartes &leaca de lafa&tul ca in noi eHista ideea de fiinta &erfecta, in ra&ort cu care noi o a/em

    &e aceea des&re &ro&ria noastra fiinta im&erfecta. Gl ar*umenteaza cadiferitele note asu&ra ideii de umnezeu nu isi au sursa in cu*etarea s&ecific

    umana. stfel, un prim argumenteste acela ca ideea de umnezeu cu&rindein sine ideea de sustanta in!inita,1n alt argumenteste acela ca ideea deumnezeu cu&rinde in sine ideea de desaarsire in act,

    >>. "n cea de a doua pro&a a e(istentei lui Dumnezeu, in Discurs, se &leacade la fa&tul ca fiinta noastra im&erfecta cunoaste unele desa/arsiri &e care nule are. Se concide ca eHista o fiinta desa/arsita de la care am dobandit totceea ce a/em. >n cea de a treia Meditatiese ar*umenteaza nu numai ca nu

    &ro/enim din noi insine, dar ca nici nu am fost creati ca fiinte cu*etatoare decatre &arinti, nici de catre o fiinta mai &utin desa/arsita decat umnezeu.

    >>>. ) treia pro&a, arumentul ontoloic, des&rinde urmatoarea structura*enerala a ar*umentului ontolo*ic de ti& cartezian=

    e. eu am ideea (conce&tul) de fiinta &erfecta

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    14/21

    f. in conce&tul de fiinta &erfecta este cu&rinsa (*andita) &ro&rietateaeHistentei

    *. in concluzie fiinta &erfecta (umnezeu) eHista.

    remisele de la care &leaca cele trei demonstratii carteziene com&orta insa

    unele obiectii=1. Su&ozitia ontolo*ica &otri/it careia su&eriorul nu &oate &ro/eni

    din inferior , este, cel &utin din &ers&ecti/a e/olutionista,&recara.

    A. Fiar daca toate &resu&ozitiile carteziene ar fi /eridice, ele nu&ot fi a&licate nerestricti/ la analiza ori*inii cunostintelor.

    >n ceea ce &ri/este ar*umentul ontolo*ic, acesta contine eroarea, sesizata deTant, de a trece ilicit de la &lanul lo*ic la cel eHtralo*ic, de la *andul ca fiinta

    &erfecta eHista, la fa&tul real ca ea ciar eHista cu ade/arat, fara a aduce insa /reo&roba in acest sens.

    Gste de obser/at fa&tul ca escartes este ade&tul unei teolo*ii &oziti/e, careisi elaboreaza ideile des&re umnezeu &lecand de la cunostintele des&re diferitelecalitati umane, &e care le di/inizeaza &rin fa&tul ca le conce&e la modul su&erlati/,ca atribute desa/arsite. m zice ca o asemenea cunoastere &resu&une un &roces deidealizare, iar rezultatul la care se aCun*e este un conce&t ideal.

    Metoda intuiti'*deducti'a de tip matematic

    ecesitatea unei metoe

    Fonsiderand ca ratiunea umana este, in fondul ei, uni/ersala, escartes aconcis ca di/ersitatea o&iniilor in unele si aceleasi &robleme &ro/in doar de lafa&tul ca *andirea urmeaza cai diferiteQ.

    Gl obser/a ca eHista doua feluri de s&irite=

    1. 8nele care se cred mai ca&abile decat sunt si se &ri&esc in Cudecatile lor.A. ltele care au atata ratiune si modestie, incat urmaresc, mai curand, &arerile

    altora.

    Fa si

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    15/21

    *remisele metoei carteziene

    u&a cum s-a mai s&us, escartes a cautat ade/arul in carti, in /iata si insine.

    >n elaborarea metodei sale de a cauta ade/arul in sine, a fost influentat demodalitatile &racticate de lo*ica si, mai ales, de *eometrie si al*ebra.

    ar cele trei disci&line contineau anumite deza/antaCe, &e care escartes aincercat sa le inlature.Logica, &e lan*a fa&tul ca o&era cu silo*isme si re*uli &rincare nu se obtineau noi ade/aruri, obisnuia sa combine cunostinte facand abstractiede /aloarea lor de ade/ar. Geometria se limita doar la fi*uri si, dre&t urmare,folosea mult ima*inatia, obosind intelectul.2lgeracontinea &rea multe re*uli sicifre.

    escartes concide ca, &entru a mentine a/antaCele celor trei disci&line,metoda &e care o /a urma nu trebuia sa contina &rea multe re*uli. >nitial, in

    Regulae%, a enuntat A1 din care a tratat 14. >nDiscursM le /a reduce la re*ulifundamentale.

    etoda sa este inter&retata de obicei ca o metoda de ins&iratie matematica,eHtinsa asu&ra celorlalte stiinte. e fa&t, metoda sa este ins&irata de o&eratiilefundamentale ale *andirii &use in e/identa de lo*ica.

    Reulile metoei carteziene si caracterul lor intuiti$+eucti$&

    etoda carteziana cu&rinde doua ti&uri de re*uli= capitale si secundare3au)iliare4.

    Reulile capitale sunt in numar de &atru=

    1. nu acce&ta niciodata un lucru ca ade/arat, daca nu a&are astfel in mod

    e/ident.A. im&arti fiecare &roblema analizata in cate fra*mente ar fi &osibil sinecesar &entru a fi cat mai bine rezol/ate.

    3. conduce in ordine *andurile, ince&and cu cele mai sim&le si mai usor derecunoscut &entru a se ridica, tre&tat, la cele mai com&leHe.

    . face &este tot enumerari com&lete si re/izuiri *enerale &entru a eHistasi*uranta ca nu s-a omis nimic.

    >n literatura eHe*etica, re*ulile amintite sunt numite in ordine= eidenta#

    analia# sintea# enumerarea,

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    16/21

    >. ,$ienta indica intotdeauna re*ula *enerala de recunoastere aade/arului.

    >>. %naliza este &rocedeul &rin care /om reduce tre&tat &ro&ozitiilecom&licate si obscure la altele mai sim&le . e*ula analizei nureclama, cum s-ar &area o trecere de la ideea *enerala, mai confuza, la

    idei mai &articulare, ci inseamna trecerea de la o idee com&leHa laideile mai sim&le com&onente. e aceea, deri/area analitica a uneiidei din alta este de ti& intuiti/. naliza &resu&une di/izarea

    &roblemelor com&leHe= &roblema trebuie eliberata de oricecom&licatie su&erflua si a&oi &oate fi di/izata in &robleme mai sim&le,care se &ot considera se&arat. rin analiza se &ot afla cauzele &lecandde la efecte, caci ea indica de&endenta efectelor de cauzele lor.

    >>>. Sinteza&resu&une drumul in/ers analizei= de la sim&lu la com&leH. Ganu &resu&une un drum de la &articular la *eneral, deoarece ideile

    sim&le si ideea com&leHa se situeaza in acelasi &lan de *eneralitate.escartes numeste asolute lucrurile de la care &leaca, in ordineadeductiei, si relatie&e cele care urmeaza sa fie deduse. Fa absolute,el eHem&lifica orice este considerat inde&endent, cauza, sim&lu,uni/ersal, unu, e*alQ iar ca relati/e ceea ce se ceama de&endent,efect, com&leH, indi/idual, multi&lu, ine*alQ, de&inzand de &unctul de/edere din care sunt considerate lucrurile. ;rdinea &resu&usa dere*ula sintezei necesita un aranCament al ideilor care sa res&ecteordinea fireasca a lucrurilor sub o anumita consideratie.

    >J. ,numerarea numita si inuctie inter/ine atat in analiza cat si insinteza. >n cazurile mai com&leHe, de succesiuni a unor multi&leelemente, este ne/oie de *ru&area acestora &rintr-o enumerarecom&leta, astfel incat sa se &oata cu&rinde, &rin intuitii succesi/e,fiecare trea&ta si lucrurile situate &e fiecare ni/el.

    Reulile secunareale metodei carteziene sunt eH&use inRegulae%de laJ>>> la K>>. Gle se refera, in ordine, la oiectulcare limiteaza a&licarea re*ulilorca&itale, la intelect, care &oate fi antrenat &rin diferite eHercitii si la alte facultatiaCutatoare.

    Regula a %"""*aaca utilizarea &rocedeelor ca&itale nu da rezultate, trebuiesa ne o&rim &entru ca ne aflam in fata a ce/a care de&aseste orice limita ain*eniului uman.

    Regula a "+*a ers&icacitatea intelectului &oate s&ori &rin mici eHercitii &rincare sa fie cu&rinse cu mintea deodata lucruri mai &utine si mai usoare.

    Regula a +*aSa*acitatea (&uterea intelectului de a deduce unele lucruri din

    altele)&oate fi culti/ata &rin formarea obisnuintei de a urma artele mai usoare simai sim&le si care &resu&un mai multa ordine si &rin eHercitiile aritmetice.

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    17/21

    Regula a +"*aSa ne a&ro&iem cat mai mult de enumerarea de intuitie &rinformarea obisnuintei de a &arcur*e mai multe &ro&ozitii deri/ate din altele maisim&le &rin miscarea continua a *andirii si &rin conce&erea distincta a mai multorlucruri deodata.

    Regula a +""*a >ntelectul trebuie sa se aCute de ima*inatie, simturi simemorie fie &entru a &utea intui naturile sim&le, fie &entru a *asi ce/a necunoscut&rin com&ararea sa cu ca/a cunoscut.

    "noiala raicala si -ustificarea sa metafizica&

    escartes si-a elaborat metoda si ciar a a&licat-o in matematica fara sasu&una unei critici radicale orice cunoastere. entru a fi si*ur ca metoda sa &oate fi

    eHtinsa asu&ra oricarei stiinte, era necesar sa realizeze o critica radicala oricareicunoasteri, s&re a /edea daca eHista un ade/ar de nezdruncinat. cesta /a &uteaser/i ca fundament al oricarui ade/ar si ca Custificare a metodei sale. cest ade/ar/a fi acela des&re eHistenta &ro&riului eu cu*etator.

    >ndoiala radicala /a fi insa ce &racticata de escartes du&a elaborareametodei.

    >ndoiala metodolo*ica este un act lo*ic, de ne*atie, care &resu&une ca orice

    cunostinta este falsa. Gste indoiala &ractica, /oluntara, si diferita de indoiala &urteoretica. Fa atare, ea a fost &usa in le*atura cu doctrina liberului arbitru.

    >ndoiala carteziana ramane una metodica,proiorie. escartes &leaca de laindoiala &entru a aCun*e la un ade/ar cert. de aceea, demersul sau dubitati/ ince&easemenea unui rationament &rin absurd= &entru a desco&eri ca ce/a este cert,

    &resu&une ca nimic nu este cert.

    esi escartes isi ince&e indoiala sa radicala &rintr-o reducere la absurd,totusi el &rocedeaza mai de&arte intuiti/, nu deducti/.

    Fonform unui rationament &rin absurd, desfasurarea ideilor ar fiurmatoarea=

    trebuie *asit ce/a cert

    &resu&unem ca nimic nu este cert (Utotul este fals)

    &resu&ozitia ca totul este fals trebuie res&insa, intrucat cade in &ro&riasa sfera, adica in sfera lui totul este falsQ.

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    18/21

    e escartes il intereseaza insa &recizarea concreta a acestui ca/a cert. eaceea el renunta la rationamentul &rin absurd si trece la constatarea(intuitia) ca

    &rin afirmarea ca totul este fals a constituit deCa o e)istenta. eci &ro&ozitia totuleste falsQ luata ca re!lectareeste ne*ata de aceeasi &ro&ozitie luata ca oiect alreflectarii. e aceea la escartes trecerea de la &ro&ozitia nimic nu este certQ la

    &ro&ozitia Qeste ce/a certQ nu este un act deducti/, ci unul de ti& intuiti/.

    >n continuare, intrucat indoiala inseamna cu*etare, iar cu*etarea &resu&uneun subiect co*itati/, escartes realizeaza si intuitiasum# ergo Deus est.

    escartes trece intuiti/ de la un conce&t la altul, conform conce&tului caintre ele eHista o le*atura necesarain sensul ca este un conce&t intim implicat incelalalt.

    >n intuitia eHistentei eului cu*etator si in intuitia eHistentei lui umnezeu,

    escartes comite doua *reseli=

    1. firma nu numai eHistenta, ci si natura acestuia, si anume o naturas&irituala.

    A. firma nu numai eHistenta infinitului, ci si natura acestuia, si anume aceeadi/ina.

    >n ce &ri/este cele doua *reseli cu&rinse in cele doua intuitii carteziene debaza, acestea se eH&lica &rin fa&tul ca, &rocedand intuiti/, escartes scoate din

    ideea de eusi din cea de!iinta in!initaceea ce nu eHista in ele &rin definitia lorlo*ic-formala, dar se afla in conCunctie cu ele &otri/it mentalitatii tim&ului sau. sianume conce&tia substantiala a eului si, res&ecti/, ideea ca fiinta infinita esteaceeasi cu +iinta di/ina.

    Conceptia despre om

    atura umana

    escartes caracterizeaza omul ca fiinta duala= cor&orala si co*itati/a, dar ildefineste ca lucru care cugeta. Gl considera ca eul cu*etator include *andirea,/ointa, &recum si actul de a simti si cel de a ima*ina. escartes de!ineste eulcugetator prin gandire, considerand ca acesta conditioneaza ideile sensibile siactele /oluntare. 5ul cugetator este independent in masura in care a simti si aima*ina a&artin eului ca /irtualitati sau &osibilitati care se ra&orteaza la cor& si lacea ce este cor&oral atunci cand se eHercita efecti/ si trec de la &otenta in act.

    "a om, sufletul si tru&ul eHista si sunt strans unite, ca si cum ar forma unsin*ur lucru. otri/it lui escartes le*atura dintre sufletul rational-/oliti/ si cor&ul

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    19/21

    li&sit de ratiune si /ointa este intermediata, in dublul sens, de asa-zisul sufletanimal (senziti/).

    otri/it conce&tiei carteziene, tru&ul necu*etator si sufletul cu*etator se &otconditiona sau se &ot cauza unul &e celalalt,dar nici unul dintre ele nu &oate

    determina natura celuilalt.

    .ibertatea umana

    )# i&ertatea interioara

    "ibertatea interioara &ri/este ra&ortul /ointei cu celelalte facultati subiecti/e.escartes considera ca /ointa &oate fi si miscataQ de Cudecati si &asiuni, dar &oate

    fi si autonoma si im&erati/a in ra&ort cu acestea.

    -#>n ceea ce &ri/este$udecatile, cele ade/arate sunt cele care influenteaza/ointa sa consimta asu&ra /eridicitatii lor. ar /ointa ramane libera, caci &utereadeciziei, adica, in acest caz, otararea de a-si da sau nu asentimentul cunostintelorres&ecti/e, ii a&artine. sa cum se eH&rima escartes, eu cred ceea ce /ad, dar /adnumai ceea ce &ri/esc si &ri/esc numai ceea ce /reau.

    >n &lan co*itati/, libertatea /ointei inter/ine numai in ra&ort cu Cudecatile, nu

    si cu ideile. 'udecatile sunt acte /oluntare, &entru ca &resu&un actiunea liber-consimtita de a le*a o notiune-&redicat de o alta notiune-subiect. e acea sicertitudinea asu&ra ade/arului unui act Cudicati/ &resu&une consimtirea libera lara&orturile &e care mintea le *andeste in Cudecata res&ecti/a.

    >n cazul in care /ointa se eHtinde mai mult decat intelectul, ea conduce nudoar la *reseli, ci si la o libertate neautentica.

    .#>n ra&ort cupasiunile, /ointa &oate fin influentata de ele, dar are si datoriade a le sta&ani. &asiunile tin de sufletul senziti/, &entru ca se formeaza in stransa

    le*atura cu &erce&tiile lucrurilor sensibile. Pasiunile su!letului sunt definite ca&erce&tii sau emotii ale sufletului care sunt ra&ortate in mod s&ecial la suflet sisunt cauzate, intretinute si intarite &rintr-o anumita miscare a s&iritelorQ. rinaceasta nu se intele*e ce/a s&iritual, ci niste &articule fine ale san*elui, cu rol detrans&ort al senzatiilor.

    escartes sustine ca /ointa &oate domina total &asiunile &rin intermediul*andirii.

    >n concluzie, escartes considera ca libertatea interioara consta in &uterea/ointei de a decide ade/arul si de a sta&ani &asiunile. >n ceea ce &ri/este &asiunile,/ointa im&artaseste, de re*ula, acele &asiuni &e care ratiunea i le &rezinta ca

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    20/21

    dezirabile. ezulta ca /ointa atin*e un *rad mai ridicat de libertate interioaraatunci cand se aliaza cu ratiunea sau cu &asiunea Custificata rational.

    /# i&ertatea practica

    >n *eneral, libertatea eHterioara este o rasfran*ere a cele interioare. >n fond,omul adera /oluntar la anumite idei si &asiuni in /ederea actiunii sale, &entru a letraduce in fa&t. escartes considera ca ade/arul eficient trebuie obtinut &e bazarealitatii. Fa atare el este otarat sa caute ade/arul in marea carte a lumii si in sine.8rmand &ro&ria cale de a aCun*e la ade/ar, el a desco&erit, &e lan*a eHistentasufletului si a lui umnezeu, o seama de le*i &e care umnezeu le-a asezat innatura, si, &rintre ele, multe ade/aruri mai folositoare.

    >n /iziunea lui escartes, !iloso!ia practicane s&oreste libertatea fata denatura &rin multi&le utilitati=

    a0&rin filosofia &ractica &utem!olosi elementele naturiiin sco&uri &ro&rii

    &0ne aCuta sa in/entam obiecte artificiale

    c0ne asi*ura sanatatea.

    stfel, medicina, aratand ca s&iritul de&inde de tem&erament si de asezareaor*anelor in cor&, ii &oate face &e oameni mai increzatori si mai indemanatici, iar

    &rin fa&tul ca desco&era cauze si remedii, ne &oate scuti de multe boli ale tru&uluisau ale s&iritului si ciar de slabiciunile imbatranirii.

    >n sinteza, libertatea &ractica rezida in actiunea &rin care omul dominanatura, ascultand de ea si folosind-o in sco&ul s&oririi &ro&riei /ieti. Ga &resu&une,ca si libertatea interioara, o conCunctie a /ointei si a ratiunii.

    C# i&ertatea morala

    escartes coreleaza libertatea morala atat cu libertatea interioara, cat si cu

    aceea &ractica. orala carteziana este o morala a ratiunii, &entru ca afirma caratiunea &oate trebuie sa domine &asiunea si ca ade/arul im&lica binele. Faracterulrational conferit de escartes libertatii morale reiese din insasi continutul rationalal moralei sale &ro/izorii, ca si din ar*umentele &e care le Custifica.

    *rima reulaeste aceea de a res&ecta le*ile si obiceiurile din tara in caretraiesti, &recum si o&iniile cele mai cum&anite si mai intele&teQ a&licate deconcetatenii cei mai cu CudecataQ.

    % oua reulaeste de a fi cat mai ferm si mai otarat cu &utintaQ inactiunile &ro&rii, si de a urma constant o&iniile acce&tate atat cat ele nu inceteazasa fie ade/arate.

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    21/21

    % treia reulaeste de a se scimba mai de*raba dorintele &ro&rii, decatordinea lumii.

    % patra reula este aceea de a folosi intrea*a /iata &entru desa/arsirearatiunii &ro&rii &rin cautarea ade/arului.

    %oate aceste re*uli au un caracter rational, deoarece &resu&un culti/arearatiunii.

    in normele moralei carteziene rezulta si in ce consta binele si, deci,continutul libertatii morale.