675498 Md Ppp Ma Profesio

8/18/2019 675498 Md Ppp Ma Profesio

1/65

MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLCII MOLDOVA

PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ

“PROFESIONALIZAREA ARMATEI NAŢIONALE A REPUBLICII MOLDOVA”


2/65

Cuprins

1. Descrierea problemei .................................................................................................................................... 4

2. Obiectivele politicii publice ..................................................................................................................... 12

3. Beneficiarii politicii publice..................................................................................................................... 13

4. Opţiunile de soluţionare a problemei .................................................................................................... 14

5. Analiza o pţiunilor ....................................................................................................................................... 15

Opţiunea 1: Status quo – neintervenţia în situaţia existentă .............................................................. 16

Opţiunea 2 ......................................................................................................................................................... 22

Opţiunea 3 ......................................................................................................................................................... 26

Opţiunea 4 ......................................................................................................................................................... 32

6. Sinteza procesului de consultare ............................................................................................................. 36

7. Opţiunea recomandată ...............................................................................................................................37

8. Anexe .............................................................................................................................................................. 47


3/65

Abrevieri:

A.N. – Armata Naţională

C.M.Trt. – Centru Militar Teritorial

F.O. – Forţe operaţionale

H.G. – Hotărâre de Guvern

H.P. – Hotărâre de Parlament

M.Ap. – Ministerul Apărării M.C. – Militar pe contract

M.T. – Militar în termen

O.C.C. – Operational Capabilities Concept (Conceptul Capabilităţilor Operaţionale)

P.P.P. – Propunere de Politică Publică

R.M. - Republica Moldova

S.O. – Subunităţi Operaţionale

U.E. – Uniunea Europeană


4/65

1.

DESCRIEREA PROBLEMEI

1.1.

Definirea problemeiArmata este o importantă instituţie a statului de drept, cu misiuni complexe şi de o largă

diversitate într-o societate democratică. Cu alte cuvinte, armata ca instrument specializat înapărarea teritoriului naţional, contribuie la asigurarea cadrului legal prielnic de manifestare ademocraţiei constituţionale prin însuşi faptul că există ca instituţie legitimă a statului, cu funcţiiriguros definite în Constituţie şi în alte legi ale ţării. Astfel, armata va acţiona întotdeauna prinmetode adecvate stării mediului de securitate intern, regional şi global, pentru asigurarea

securităţii individuale, de grup şi statale, ca element definitoriu al garantării democraţieiconstituţionale. Actualmente, asigurarea unei stări durabile de securitate şi stabilitate a statului constituie

un obiectiv-cheie pentru Republica Moldova, iar acesta poate fi atins doar printr-un amplu procesde reformă a sectorului de securitate şi apărare. În acest sens, este de menţionat că, întărireaapărării naţionale reprezintă un element esenţial în acest proces. Astfel, Armata Naţională1, cainstituţie fundamentală a statului de drept (care constituie unicul element al Forţelor Armate alRepublicii Moldova, conform prevederilor Strategiei Securităţii Naţionale2), se află angrenată

într-o amplă şi multidimensională reformă, ce vizează transformarea sa într -o armată modernă de profesionişti, capabilă să-şi îndeplinească misiunile sale constituţionale, precum şi întreaga gamăde misiuni ce îi revin, atât în ţară, cât şi în afara teritoriului naţional.3 Prin urmare, între societateşi armată, în contextul intern şi internaţional amintit anterior, se stabilesc raporturi diverse, careau şi vor avea efecte diferite asupra evoluţiei instituţiei militare şi asupra atitudinii populaţiei faţăde apărarea ţării, de serviciul militar şi profesia de militar.

În prezent, potrivit criteriului ―modalitatea de recrutare a personalului militar”, armateleexistente se pot clasifica în următoarele tipuri: armată de masă (are la bază conscripţia ca mod

de recrutare a unei părţi însemnate din efectiv, adică a soldaţilor); armata de profesie (întregulefectiv de militari este recrutat prin voluntariat); armata mixtă (îmbină, în proporţii diferite,ambele metode de recrutare a soldaţilor). Sistemul de recrutare în Republica Moldova este unulde tip mixt constituit preponderent prin metoda conscripţiei iar efectivul A N se încadrează în


5/65

În R.M. acest proces se află într -o fază incipientă, cu toate că a fost prevăzut în primeledocumente de politici pe segmentul apărării, după declararea independenţei R.M.5

Termenul ―profesionalizare‖, datorită sensului general al conceptului, nu este întotdeauna

lipsit de ambiguităţi şi confuzii. În viziunea acestui studiu, profesionalizarea este definită cafiind ―un proces complex, multidimensional, de lungă durată şi cu efecte diferite sub aspectulnaturii lor. Acest proces presupune transformări profunde la nivelul organizării, dotării cuarmament şi tehnică de luptă moderne, instruirii şi activităţii organismului militar, schimbăriacompaniate de implicaţiile corespunzătoare în raporturile dintre armată şi societate (societatea politică, societatea civilă, instituţii ale statului etc.), precum şi în diverse compartimente alevieţii sociale , şi care totodată presupune: ridicarea continuă a nivelului calificării profesionale;o înaltă specializare; respectarea legilor ţării şi a celorlalte acte normative care reglementează

activitatea militară desfăşurată de către întregul efectiv, etc.”6 În ceea ce priveşte modul de elaborare şi de implementare a programelor de pregătire a

personalului militar, pentru Republica Moldova piatra de fundament care stă la baza dezvoltării politicilor şi procedurilor de instruire, precum şi a structurilor unităţilor Armatei Naţionale, oreprezintă conceptul de interoperabilitate7. În acest context, Armata Naţională a aderat, în anul2007, la iniţiativa Conceptului Capabilităţilor Operaţionale (O.C.C.), care prevede ridicareanivelului de interoperabilitate cu forţele ţărilor partenere, în conformitate cu legislaţia R.M. Conceptul O.C.C. este un instrument de colaborare în cadrul Programului Parteneriat pentru

Pace, exprimat prin implementarea standardelor occidentale în instruirea şi evaluareasubunităţilor declarate, în scopul deţinerii unor structuri de comandă şi a unor forţe, capabile săacţioneze în operaţiuni multinaţionale de menţinere a păcii sau umanitare.8

Ca urmare a şedinţelor Grupului de Lucru, creat pentru elaborarea şi analiza Propuneriide Politică Publică., experţii au identificat următoarea problemă în procesul profesionalizăriiA.N., şi anume: ― La momentul actual, A.N. înregistrează deficienţe majore de capabilităţi9 ,necesare pentru realizarea calitativă a misiunilor şi sarcinilor stabilite în documentele strategice în domeniul apărării”. Aceste deficienţe sunt şi mai pronunţate dacă ne referim la o parte însemnată a efectivului A.N., şi anume categoria de sergenţi şi soldaţi, cu care se va opera pe parcursul studiului de faţă. Acest lucru nu presupune însă că, în prezent, A.N. nu este oinstituţie capabilă să-şi îndeplinească în totalitate misiunile şi sarcinile încredinţate, ci prin

l di î ă li ă i i ă (di i i l i fi l i


6/65

posibilele evoluţii a instituţiei respective, în vederea propunerii decidenţilor politici a unei soluţiiviabile de reformare a sectorului de apărare.

1.2.

Cauzele problemei10

Situaţia descrisă mai sus are la origine o serie de cauze, grupate în funcţie de tipurile decapabilităţi pe care le afectează:

Capabilităţi umane slab pregătite şi necalificate O cauză care determină insuficienţa capabilităţilor totale vizează resursele umane ale

A.N. În prezent, după modul de satisfacere a serviciului militar, R.M. are o armată cu caractermixt, formată din militari în termen şi militari prin contract. Referindu-ne la militarii în termen,aceştia sunt atraşi în baza sistemului de recrutare şi constituie circa 54% din efectivul militar alA.N şi circa 75% din efectivul total de sergenţi şi soldaţi. Una din deficienţele acestui tip derecrutare este că el exceptă de la serviciul militar obligatoriu anumite categorii de persoane11 şiimpune satisfacerea acestui serviciu persoanelor care au atins vârsta de majorat dar nu s-au

regăsit în câmpul muncii sau în sistemul de învăţământ. De regulă, aceste persoane au pregătireacademică minimă (studii medii incomplete), ceea ce duce la completarea efectivului A.N. curesurse umane ce posedă cunoştinţe relativ inferioare nivelului mediu al întregii populaţii.

STUDII TOTAL RECRUŢI Colegiu 50BAC 76ŞPT, medii speciale 801medii, 11 clase 97medii incomplete, 9 clase 831

Tabel 1: Caracteristica calitativă a contingentului încorporat în primăvara 201112


7/65

de contract. 13 Acest aspect face ca efectivul cel mai numeros al A.N., să nu fie admis laîndeplinirea unor misiuni specifice ce revin instituţiei militare, iar resursele investite în pregătirea acestui efectiv să nu poată fi valorificate eficient.

O altă categorie a efectivului A.N. o constituie cea a rezerviştilor. Şi la acest capitol seînregistrează deficienţe, mai ales în gestionarea sistemului de pregătire a rezervei ForţelorArmate, deoarece acesta nu garantează menţinerea şi dezvoltarea la un nivel corespunzător a profesionalismului militarilor în rezervă. În condiţiile în care R.M. cunoaşte un proces extins deemigraţie a populaţiei, fie că este vorba de emigraţia sezonieră sau permanentă, eficienţa procesului de pregătire, menţinere şi dezvoltare a profesionalismului militarilor în rezervă este profund afectat. În aceste condiţii, se impune necesitatea regândirii rolului rezervei armatei încorespundere cu necesităţile de garantare a condiţiilor eficiente pentru realizarea a misiunilor

A.N.

Cauze de ordin financiar

În prezent, politica bugetară a statului determină limitarea resurselor financiare prevăzute armatei şi creează o insuficienţă de capabilităţi tehnice, care să asigure suportul necesar pentruactivităţile curente. Astfel, din cauza unui buget auster alocat A.N. (finanţare sub nivelul de20 – 30% din necesităţile sau circa 0,32% din produsul intern brut), nu este posibilă

desfăşurarea procesului profesionalizării Armatei Naţionale, creării unei armate moderne,compatibilă cu standardele internaţionale (în conformitate cu angajamentele asumate) şi dotată laun nivel adecvat.


8/65

efectuează în măsură deplină, doar a celor elemente ce asigură necesităţile de trai şi alimentaţie aefectivului de militari în termen în unităţile militare (cazărmi şi cantine).

Din cauza insuficienţei alocărilor mijloacelor bugetare sînt anulate un şir de activităţi ce

prevăd menţinerea capacităţii de luptă a efectivului (antrenamente, cantonamente, exerciţii,convocarea rezervei etc.), întreţinerea tehnicii din dotare, integritatea patrimoniului militar şi ainfrastructurii (reparaţii curente şi capitale).

Excluderea înlesnirilor şi beneficiilor sociale

A fi militar este o ocupaţie cu trăsături speciale, cum ar fi riscuri fizice, transferuriregulate, despărţirea de familie etc. O gestionare corespunzătoare a resurselor umane (incluzând

remunerare, pregătire şi un sistem corect de recompensare) este decisivă pentru dezvoltarea unuisector de apărare profesional, care respectă statul de drept şi supremaţia civilă. Conform Legii cu privire la statutul militarilor, „militarul aflat în exerciţiul obligaţiilor

serviciului militar este reprezentantul puterii de stat şi se află sub protecţia st atului‖ iar unul din principiile de bază ale statutului militarului este „asigurarea protecţiei juridice şi sociale amilitarilor şi membrilor familiilor lor ‖.15 Cu toate acestea, reducerea pachetului social pentrumilitari şi excluderea unui şir de înlesniri şi beneficii din respectiva lege 16 , a provocatneîncrederea populaţiei faţă de angajamentele statului de a-i proteja pe cei ce se află în slujba sa.

Deşi, potrivit sondajelor de opinie publică, instituţia Armatei Naţionale este foarteapreciată la nivelul societăţii, evoluţia mediului social-economic, diversificarea oferteloreducaţionale şi a profesiilor civile au atras după sine scăderea continuă a atracţiei tinerilor căt re profesia şi cariera militară. Prin urmare, în lipsa unei remunerări competitive cu celelalte profesii pe piaţa muncii şi fără a beneficia de facilităţi sociale în mărimea cuvenită, raportată la specificul profesiei, serviciul militar a devenit foarte puţin atractiv pentru tinerii zilelor noastre, aceştiadimpotrivă fiind mai pragmatici în alegerea profesiei pe care vor să o urmeze.

Mediul internaţional de securitate dinamic

O altă cauză care explică problema identificată o reprezintă actualul mediu internaţionalde securitate instabil, care se manifestă prin apariţia, pe lângă ameninţările tradiţionale la adresa


9/65

Alte riscuri şi ameninţări

O sarcină auxiliară ce îi revine A.N., pe lângă misiunile de bază, se referă la participareaacesteia, împreună cu celelalte organisme stabilite prin lege, la acţiuni de limitare şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale şi accidentelor ecologice de pe teritoriul naţional. De fapt,acest tip de misiuni reflectă apartenenţa şi legăturile strânse ale instituţiei militare cu naţiunea încare ea fiinţează.

Inundaţiile reprezintă hazardul cel mai larg răspândit, cu numeroase pierderi de vieţiomeneşti şi cu pagube materiale de mari proporţii, iar Republica Moldova se află într -o regiunefizico-geografică frecvent supusă acestui tip de ameninţare. Pe parcursul a mai multor ani, un rolimportant în acordarea ajutorului populaţiei în prevenirea şi lichidarea consecinţelor inundaţiilor,cauzate de mărirea nivelului apei în râurile Prut şi Nistru, l-a avut Armata Naţională, mai ales laconsolidarea şi reconstruirea barajelor protectoare. Prin urmare, dezvoltarea unui sistem eficiental relaţiilor civil-militare, care să asigure capabilităţile necesare de reacţie în situaţii de forţămajoră, trebuie să constituie o prioritate naţională şi să facă obiectul unei politici naţionale

coerente şi susţinute.

Totodată, este necesar de evidenţiat, faptul că, evoluţiile demografice de asemenea atragdupă sine profunde transformări cu implicaţii asupra potenţialului demografic şi, de aici, asupracelui militar al statelor. Evoluţia demografică a ţării noastre se manifestă ca fenomen de ―declindemografic‖, cu numărul populaţiei în scădere continuă, datorită sporului natural şi migraţional negativ.


10/65

Diagrama 3. Coeficientul îmbătrânirii populaţiei18

Toate aceste elemente demografice influenţează direct şi semnificativ organizarea,mărimea, viaţa şi activitatea armatei, precum şi resursele umane, materiale şi financiare pe caresocietatea şi le poate pune la dispoziţia instituţiei militare. În astfel de condiţii este necesar caA.N. să dezvolte capabilităţi şi mecanisme necesare pentru neutralizarea riscurilor ce reies înurma unor asemenea evoluţii.

1.3.

Efectele problemei

Problema identificată atrage după sine consecinţe care afectează atât capacitatea deintervenţie a A.N., cât şi potenţialul de realizare a sarcinilor stipulate în documentele de politici,acestea la rândul lor având un profund impact asupra instituţiei militare în stat, şi mai alesasupra raporturilor sale cu societatea.

Efectele problemei se fac simţite la mai multe niveluri, printre care se identifică cel de


11/65

afectează securitatea internaţională statele pot fi solicitate să participe la astfel de misiuni.20 Înacest context, este necesar de menţionat acel fapt că , securitatea naţională a Republicii Moldovaeste în strînsă corelaţie cu securitatea la nivel internaţional, iar contribuţia pe care aceasta o

aduce, prin participarea la misiunile internaţionale de menţinere a păcii, se înscrie în eforturilestatului de garantare a securităţii şi apărării naţionale.Totodată, amintim că vectorul major de politică exter nă al Republicii Moldova este

integrarea în Uniunea Europeană, iar aceasta presupune că ţara noastră îşi va asuma voluntar oserie de obligaţii şi responsabilităţi. Una dintre obligaţii presupune participarea la constituireaforţelor armate ale U.E., care vor fi formate exclusiv din militari profesionişti.21 Pentru a face posibilă realizarea unei astfel de sarcini este necesară dezvoltarea capabilităţilor militare şi civile, precum şi perfecţionarea pregătirii personalului, în vederea creşterii gradului de interoperabilitate

cu structurile militare ale comunităţii europene.Prin urmare, participarea la aceste operaţiuni internaţionale are drept scop consolidarea poziţiilor şi imaginii Republicii Moldova pe plan internaţional ca partener de încredere înrealizarea misiunilor organizaţiilor al căror membru este, cu consecinţe directe asupra poziţiei şicredibilităţii în relaţiile inter -statale. Totodată, aceasta are un impact pozitiv asupra militarilor participanţi la aceste misiuni, prin menţinerea/sporirea aptitudinilor profesionale şiinteroperabilităţii acestora.

Astfel, participarea eficientă a A.N. la misiunile sus menţionate, impune, în mod

obligatoriu, existenţa unei structuri militare formate exclusiv din militari profesionişti, temeinic pregătiţi sub aspect teoretic, cu deprinderi şi abilităţi care sa-i facă compatibili cu militarii dinţările partenere.

Potenţialul de realizare a misiunilor naţionale şi internaţionale ale A.N. este afectat şi lanivelul operaţional. În acest context, capacităţile operaţionale reduse sunt determinate, în mare parte, de deficitul de capabilităţi necesare îndeplinirii misiunilor de apăr are. Scăderea capacităţiioperaţionale a A.N. duce la diminuarea eficacităţii de asigurare a securităţii militare a statului cuconsecinţe pentru siguranţa fiecărui cetăţean în parte. Totodată, acest aspect duce la incapacitateaA.N. de a descuraja ameninţările militare potenţiale.

Drept rezultat, efectele problemei se fac resimţite şi la următorul nivel, cel instituţional.Aceste deficienţe, ce rezultă din situaţia creată, se răsfrâng negativ asupra imaginii A.N. în

i d l i i ă ii f i i d ili i


12/65

2.

OBIECTIVELE POLITICII PUBLICE

Pentru prezenta propunerea de politică publică au fost fixate un şir de obiective, de ordingeneral şi specifice, unele din ele fiind stabilite şi în documentele strategice în vigoare. Toateobiectivele identificate prezintă o conexiune logică cu problema identificată de experţii Grupuluide Lucru şi cu cauzele care o generează.

Obiectiv general: Consolidarea apărării naţionale prin creşterea continuă a nivelului de pregătire profesională pentru efectivul de soldaţi şi sergenţi ai A.N.

Obiectiv specific 1: Implementarea standardelor de instruire moderne (O.C.C.) la nivelul întregiiA.N. pînă la 31.12.2017.

Obiectiv specific 2: Operaţionalizarea unui număr de subunităţi predeterminate, în proporţie de100%, până la 31.12.2017.

Obiectiv specific 3: Creşterea cu 20% a capabilităţilor A.N. (instruire, dotare, interoperabilitate), pentru participare la misiuni de menţinere a păcii, până în anul 2013.


13/65


14/65

4. OPŢIUNILE DE SOLUŢIONARE A PROBLEMEI

Pentru soluţionarea problemei prezentei propuneri de politică publică şi în vederea

atingerii obiectivelor propuse experţii Grupului de Lucru au identificat următoarele opţiuni posibile:

1. Status Quo – neintervenţie în situaţia existentă.

2. Menţinerea serviciului militar mixt în A.N., cu creşterea graduală a ponderii militarilor princontract, în proporţie de 100% din efectivul subunităţilor operaţionale, precum şi asigurareainstruirii acestora conform standardelor moderne, până în anul 2017.

3.

Trecerea graduală la îndeplinirea serviciului militar prin contract, în proporţie de 100% dinefectivul AN, precum şi asigurarea instruirii militarilor A.N. conform standardelor moderne, până în anul 2020.

4. Trecerea graduală la îndeplinirea serviciului militar în termen, în proporţie de 100% dinefectivul A.N. ( păstrarea corpului de ofiţeri neschimbat), până în anul 2017, cu extindereaduratei serviciului militar în termen, la 24 luni, şi asigurarea instruirii acestora conformstandardelor moderne.


15/65


16/65

Opţiunea 1. Status quo – neintervenţia în situaţia existentă

Prin sistemul actual de satisfacere a obligaţiei militare în R.M., acesta permite recrutareaîn rândurile A.N. a circa 2000 de tineri pe an. Din intervalul total de 12 luni cât durează serviciulmilitar în termen, aceşti tineri prestează efectiv servicii militare în decursul a maxim 3 luni dezile. Pe parcursul acestei perioade, forţa militară respectivă, ce a dobândit o instruire teoretică şi practică minimă, poate fi implicată în misiuni ca: înlăturarea consecinţelor dezastrelor naturale,activităţi de geniu, distrugerea/ambalarea pesticidelor şi, parţial, participarea în operaţiuni demenţinere a păcii în Zona de Securitate în stânga Nistrului.

Cu toate acestea, actualul sistem militar prezintă deficienţe majore de capabilităţi care nu permit A.N. să-şi realizeze misiunile în deplină concordanţă cu cerinţele ce i se impun.

M.C. (sergenţi şi soldaţi) – 25% din totalul efectivului de sergenţi şi soldaţi ai AN

M.T. (sergenţi şi soldaţi) – 75% din totalul efectivului de sergenţi şi soldaţi ai AN

ARMATA NAŢIONALĂ

Militari

pe

contract

în SO

(10%)

Militari în termen în

SO

(90%)


17/65

Impact fiscal

În urma calculelor efectuate, costul opţiunii Status quo pentru perioada 2013-2020 este de304.29 mil. MDL pentru 1000 de militari, iar impactul fiscal al celorlalte opţiuni va prezenta

diferenţa faţă de opţiunea în cauză.24

Pozitiv : Nu se atestă.

Negativ : În cazul acestei opţiuni, procedurile de alocare a resurselor financiare continuăsă fie îndreptate mai mult spre menţinerea sistemului actual existent, decât spre pregătirea şidezvoltarea profesională a militarilor. La momentul actual, bugetul prevăzut A.N. pentrurealizarea misiunilor şi sarcinilor ce-i revin nu reiese din numărul de 6500 de militari aprobat de

Parlament25, ci este alocat în baza calculelor privind remunerarea cadrelor din sistem, achitareaserviciilor şi altor cheltuieli absolut necesare pentru menţinerea A.N. în stare funcţională.Întrucât acest buget nu poate acoperi toate cheltuielile, A.N. este impusă să -şi stabileascănumăr ul de militari în termen şi prin contract care ar permite asigurarea m inimului necesar pentru întreţinerea acestora şi, totodată, să limiteze substanţial instruirea practică de care artrebui ei să beneficieze.

Impact administrativ

Pozitiv : Nu se atestă.

Negativ: Opţiunea dată presupune că situaţia curentă va continua să mărească povara deadministrare internă, ca rezultat al subfinanţării A.N. din bugetul de stat, iar efectele negative sevor răsfrânge, cu precădere, asupra numărului de recruţi pe care şi-i va putea permite A.N.,calităţii instruirii acestora, precum şi asupra performanţelor şi operativităţii armatei.

Întrucât, în cadrul A.N. nu există o structură abilitată cu competenţe de evaluare anivelului de pregătire a militarilor în termen, o necesitate imperativă ce se va impune esteinstituirea unor mecanisme de evaluare, absolut necesare pentru îmbunătăţirea calităţii procesuluide pregătire şi instruire a militarilor în termen.


18/65

Impact economic

Impactul economic al opţiunii are 3 aspecte, care ţin de:

I.

Aportul la rata de şomaj a tinerilor ce au fost încadraţi în serviciul militar în termen Înrolarea tinerilor în armată se manifestă ulterior prin încadrarea dificilă a acestora încâmpul muncii. În anul 2011 (trim. II) rata medie de şomaj pe ţară a fost de 9.22% înrândul bărbaţilor. Dacă cei 750 de tineri nu ar fi fost recrutaţi pentru îndeplinireaserviciului militar, aceştia ar fi avut un aport de 0.01% anual la rata de şomaj pe ţară înrândul bărbaţilor.

II.

Veni tul economic (salari ul ) ratat de militarii în termen pe timp de un an, ca urmare aîncadrării în serviciul militar şi neangajării acestora în câmpul muncii. Economia statuluiare de pierdut de pe urma neimplicării, pentru o perioadă de 12 luni, a unui număr detineri apţi pentru muncă. Venitul economic ratat va fi calculat pentru un număr de 1000 militari (sergenţi şisoldaţi), ţinându-se cont de raportul M.T./M.C. = 75%/25%. 26 Numărul M.T. – 750 persoane; Numărul de şomeri potenţiali – 69 persoane (rata de şomaj pentru bărbaţi: 9.22%);Câştigul salarial mediu nominal brut (septembrie 2011) = 3159.3 MDL.

Venitul ratat pentru perioada 2013-2020 va fi de 206.5 mil. MDL

Această valoare estimează doar salariul brut anual ratat de militarii în termen. Valoarea bunurilor produse sau serviciilor prestate de către aceştia pentru economie nu este posibilde estimat.

III.

V enitul agenţilor economici prestatori de servicii către A.N.

În urma calculelor efectuate pentru opţiunea Status quo, venitul anual al agenţilor27


19/65

Impact social

Pozitiv : Un important beneficiu al păstrării serviciului militar mixt îl constituie faptul cărecrutarea obligatorie este considerată un element valoros al democraţiei şi al culturii naţionale.Se cunoaşte că armata, în special acolo unde există recruţi, contribuie la procesul de construcţie anaţiunii prin reunirea tinerilor din diferite părţi ale ţării şi din diferite medii sociale şi etnice.Totodată, aceasta oferă oportunităţi educaţionale persoanelor cu perspective şi mijloace limitate,care pot beneficia de educaţie în timpul serviciului militar. De menţionat faptul că, conformultimelor sondaje de opinie publică, efectuate la nivel naţional, Armata Naţională continuă să fiecea mai credibilă instituţie dintre toate structurile statului. În acest fel, se conturează o relaţie şi olegătură strânsă între instituţia militară şi societatea în care ea fiinţează.


20/65

numărului de infracţiuni pentru anii următori. Astfel pentru perioada 2013-2020 putem să neaşteptăm la un număr cel puţin egal de astfel cazuri.

Diagrama 5. Dinamica deceselor, dezertărilor şi violenţei faţă de recruţi pe anii 2005- (sem I)201129


21/65

acestor deşeuri, s-a atestat o îmbunătăţire a indicilor demografici, preponderent în regiunilerurale unde sunt amplasate depozitele de stocare a acestora.

Negativ:Deşi A.N. îi revine o sarcină destul de responsabilă în vederea realizării

programului de distrugere şi/sau evacuare a pesticidelor inutilizabile şi interzise, militarii întermen implicaţi în acest proces, pe lângă faptul că beneficiază de o instruire relativ empirică,insuficientă pentru executarea calitativă a respectivelor acţiuni, au tendinţa de a manifestaneglijenţă sau iresponsabilitate în executar ea sarcinilor încredinţate.

Impact gender

Egalitatea dintre sexe este o preocupare publică relativ recentă. Astăzi, este privită ca un

parametru important inclusiv în problemele de securitate şi apărare, având în vedere că femeileau drepturi egale cu bărbaţii şi o contribuţie semnificativă la soluţionarea problemelor desecuritate. La nivelul serviciilor administrative, logistice şi de sprijin, implicarea femeilor înforţele armate este ceva uzual şi chiar tradiţional în multe ţări. Din contra însă, la niveluloperaţional şi al trupelor, această implicare este un fenomen cu mult mai recent.

Pozitiv: În prezent, femeile pot opta pentru serviciul militar pe bază de contract. Dintotalul efectivului de soldaţi şi sergenţi prin contract al AN, 23% îl constituie persoanele de sexfeminin.

Negativ: Sistemul actual de recrutare în R.M. impune obligaţia militară doar persoanelorde sex masculin, femeile fiind excluse de la îndeplinirea serviciului militar în termen.

Riscuri

În urma efectuării Analizei Strategice a Apărării (2007-2010) de către experţii

Ministerului Apărării, împreună cu reprezentanţi din societatea civilă şi a consultanţilor dinexterior, s-a concluzionat că, în cazul în care se păstrează tendinţa actuală de susţinere financiarăşi reformare a A.N., în viitorul apropiat Republica Moldova va avea o armată incapabilă să facăfaţă misiunilor şi sarcinilor prevăzute în documentele strategice şi de politici în domeniul


22/65

Opţiunea 2

Menţinerea serviciului militar mixt în A.N., cu creşterea graduală a ponderiimilitarilor prin contract, în proporţie de 100% din efectivul subunităţilor operaţionale, precum

şi asigurarea instruirii acestora conform standardelor moderne, până în anul 2017.

M.C. (sergenţi şi soldaţi) – 72% din totalul efectivului de sergenţi şi soldaţi ai AN

M.T. (sergenţi şi soldaţi) – 28% din totalul efectivului de sergenţi şi soldaţi ai AN

Argumentare

ARMATA NAŢIONALĂ

SUBUNITĂŢILE OPERAŢIONALE

Militari pe contract în SO

(100%)


23/65

Acţiuni necesare

Opţiunea dată presupune şi întreprinderea unui ansamblu coerent de acţiuni la nivelulîntregii instituţiei militare. Printre acestea se numără cele de natură:

-

umană - reducerea treptată, până în anul 2017, a numărului de M.T. din subunităţileoperaţionale şi creşterea treptată a numărului de M.C. în subunităţile respective;

- instructiv-metodică - modificarea sistemului de formare şi dezvoltare profesională a personalului, prin introducerea standardelor de instruire occidentale (ex. O.C.C.);

- normativă - armonizarea actelor normative - de la regulamente militare până ladocumente de politici în domeniul apărării şi securităţii naţionale, în conformitate cuobiectivul urmărit.

Beneficii

Creşterea numărului de militari angajaţi pe bază de contract, în raport cu cei recrutaţi pentru serviciul militar în termen, va avea efecte benefice asupra efectivului întreg al A.N.,format preponderent din militari bine instruiţi şi responsabili în îndeplinirea sarcinilorîncr edinţate. Prin aceasta se va atesta o creştere a ponderii militarilor ce vor avea tendinţe de perfecţionare a cunoştinţelor şi deprinderilor militare, lucru care va duce, în cele din urmă, lacreşterea semnificativă a nivelului general de profesionalism al A.N. Opţiunea în cauză va

facilita, totodată, posibilitatea selecţiei militarilor angajaţi pe bază de contract din rândul tinerilorcare au efectuat stagiul militar obligatoriu şi care au obţinut rezultate meritorii în pregătirea deluptă. Un beneficiu major al acestei opţiuni este posibilitatea A.N. de a completa o subunitate bine instruită, dotată şi pregătită din punct de vedere al interoperabilităţii pentru a participa înmisiunile internaţionale de menţinere a păcii.

Impact fiscal

Costul opţiunii 2 este de 329.81 mil. MDL pentru 1000 de militari în intervalul de ani2013- 2020. Diferenţa faţă de opţiunea Status quo este de 25.52 mil. MDL (cu 4.36 mil. leianual începând din 2013).

P iti A ă i ă d M C ifi i i fii d


24/65


După cum s-a menţionat anterior, în cazul acestei opţiuni sistemul actual de completare aefectivului nu va suferi schimbări semnificative. Însă, micşorarea proporţiei militarilor în termen

în A.N. va atrage după sine reducerea numărului de angajaţi în centrele şi secţiile administrativ -militare, întrucât volumul de lucru în timpul încorporărilor nu va mai fi acelaşi. Pe de altă parte,acest lucru, nu va afecta organizarea şi modul de funcţionare a centrelor şi secţiiloradministrativ-militare.

Impact economic

Impactul economic al opţiunii asupra pieţii muncii este următorul:I. Aportul la rata de şomaj a tinerilor ce au fost încadraţi în serviciul militar în termen

Înrolarea tinerilor în armată se manifestă ulterior prin încadrarea dificilă a acestora încâmpul muncii. Reducerea graduală a proporţiei militarilor în termen în A.N. atrage dupăsine o scădere treptată a ratei şomajului în rândul bărbaţilor. În următorul tabel este prezentat aportul „pozitiv‖ al ponderii militarilor în termen la rata de şomaj.

Anul 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Aportul larata de şomaj 0.011% 0.009% 0.007% 0.006% 0.004% 0.004% 0.004% 0.004%

II.

Venitu l economic ratat va fi calculat pentru un număr de 1000 de militari, ţinându-se contde reducerea graduală a proporţiei militarilor în termen până la 28%, către 2020.

Venitul ratat pentru perioada 2013-2020 va fi de 117.01 mil. MDL. 32

Această valoare estimează doar salariul brut anual ratat de militarii în termen. Valoareabunurilor produse sau serviciilor prestate de către aceştia pentru economie nu este posibil


25/65

Impact social

Pozitiv: La fel ca şi în cazul primei opţiuni, păstrarea serviciului militar mixt şi, implicit,a conscripţiei, va contribui la conturarea unei relaţii strânse între instituţia militară şi societatea

în care ea fiinţează. Pe de altă parte, frecvenţa incidentelor legate de cazurile hărţuire, intimidareşi tot felul de abuzuri şi infracţiuni în rândul militarilor în termen se va reduce proporţional cureducerea numărului de recruţi. În acelaşi timp, prin predominarea în A.N. a militarilor princontract, se va înregistra o consolidare a disciplinei militare şi, totodată, eradicarea fenomenelorincompatibile cu specificul serviciului militar.

Negativ: Opţiunea respectivă poate duce la o micşorarea a numărului de persoane, dinrândul cetăţenilor statului, care vor beneficia de o educaţie militar- patriotică pe perioada

îndeplinirii serviciului militar în termen.

Impact ecologic

Pozitiv: În cazul opţiunii curente, pentru reambalarea şi transportarea deşeurilor de pesticide vor fi implicaţi în mod preponderent M.C., aceştia beneficiind de o pregătire specială înapărarea NBC. În consecinţă, se prevede o reducere substanţială a numărul de accidente chimiceîn gestionarea pesticidelor.

Totodată, vor fi economisite mijloacele financiare şi tehnice care erau preconizate pentruinstruirea nelimitată a militarilor în termen în vederea reambalării şi depozitării deşeurilor.Aceste mijloace vor fi redirecţionate pentru perfecţionarea personalului calificat, implicat înaceste activităţi, şi pentru achiziţionarea mijloacelor tehnice speciale de lucru.

Negativ: Nu se atestă.

Impact gender

Pozitiv: Deoarece persoanele de sex feminin sunt excluse de la obligaţia militară, acesteaau libertatea de alegere între a se încadra sau nu în armată, putând să opteze doar pentru serviciulmilitar pe bază de contract. În condiţiile opţiunii curente, odată cu mărirea ponderii militarilor


26/65

Opţiunea 3

Trecerea graduală la îndeplinirea serviciului militar prin contract, în proporţie de100% din efectivul AN, precum şi asigurarea instruirii militarilor A.N. conform standardelormoderne, pâ nă în anu l 2020.

MC (sergenţi şi soldaţi) – 100% din totalul efectivului de ser genţi şi soldaţi ai AN

MT (sergenţi şi soldaţi) –0% din totalul efectivului de sergenţi şi soldaţi ai AN

Argumentare

ARMATA NA IONALĂ

SUBUNITĂŢILE OPERAŢIONALE

Militari pe contract în SO

(100%)


27/65

Beneficii

Trecerea graduală la îndeplinirea serviciului militar prin contract va avea un efect pozitivasupra percepţiei profesiei de militar de către persoanele din mediul civil. Acest lucru se va

datora diferenţei dintre modul de recrutare a tinerilor care sunt impuşi să îndeplinească obligaţiamilitară (cu sau fără voia lor) şi modul de formare militară şi perfecţionare a pregătirii profesionale, precum şi perspectivele în carieră a militarilor ce se vor angaja în mod voluntar pentru îndeplinirea serviciului militar pe baza contractului. Prin urmare, o serie de beneficii vorfi vizibile ca rezultat al angajării în serviciul militar: o profesie relativ sigură cu perspectiva uneicariere de durată; stabilitatea locului de muncă, comparativ cu situaţia din afara armatei; garanţiaunui salariu sigur, chiar dacă nu se ridică la nivelul aşteptat de cei în cauză; posibilitatea de a participa la misiuni diferite în afara ţării, ceea ce înseamnă un câştig financiar suplimentar;avantaje la părăsirea sistemului (pensie, reconversie).

Totodată, această opţiune va avea ca rezultat înlocuirea armatei actuale, bazată pesistemul mixt de recrutare, cu forţe armate credibile, flexibile, mobile, multifuncţionale,interoperabile, formate numai din angajaţi voluntari.

Acţiuni

Opţiunea dată presupune întreprinderea unui şir de acţiuni la nivelul întregii instituţii

militare. Printre acestea se numără cele de natură:

- umană - renunţarea treptată, până în anul 2020, la sistemul de recrutare obligatorie, cucompletarea 100% a efectivului A.N. cu militari prin contract;

- instructiv-metodică – modificarea sistemului de formare şi dezvoltare profesională aefectivului prin introducerea standardelor de instruire moderne (O.C.C.); reconversiamilitarilor disponibilizaţi;

- socială – asigurarea stabilităţii privind îndeplinirea serviciului militar prin motivarea

corespunzătoare a personalului, pentru a se evita plecarea în masă a acestora din forţelearmate;

- organizaţională - modificarea structurii organizatorice , renunţarea la unele structuri şil i C l ili i i l i S iil d i i i


28/65

Impact fiscal

Estimările arată că această opţiune are un impact fiscal de 333.53 mil. MDL pentru 1000de militari în intervalul de ani 2013-2020. Costul opţiunii este cu 29.23 mil. MDL mai mare

decât opţiunea status quo.

Pozitiv: Practica internaţională ne demonstrează că o armată constituită din militari princontract în proporţie de 100%, pe termen lung (10-15 ani), este mai puţin costisitoare decât cea bazată pe serviciul militar obligatoriu. Astfel, în epoca reducerii bugetelor, cele mai multe stateeuropene au intensificat tendinţa care a început la sf ârşitul Războiului Rece, şi anume, de trecerela o armată totalmente bazată pe principii de încadrare benevole. De exemplu, recent pe 1 iulie2011, Germania şi-a încheiat serviciul militar obligatoriu du pă 55 de ani, în mare parte din

considerente bugetare. Bundesweher-ul din Germania se va transforma într-o armată de voluntaricare este mai mică şi mai ieftină, urmând practica altor state europene.

În cazul opţiunii date, posibilitatea participării A.N. la operaţiunile internaţionale demenţinere a păcii creşte, astfel, bugetul de stat va fi suplinit din rambursările efectuate deorganizaţiile internaţionale sub mandatul cărora R.M. va lua parte.

Negativ: Impactul fiscal pentru bugetul de stat va constitui 570 mii MDL în anul 2013,înregistrând o creştere de cca. 10% faţă de costul total al opţiunii status quo, până în anul 2020.34


Eliminarea conscripţiei militare va atrage după sine un şir de schimbări şi la niveladministrativ. Având în vedere faptul că nu vor mai exista încorporări în armată, Centrelemilitare teritoriale şi Secţiile administrativ-militare vor fi supuse unui proces de reorganizarestructurală. Aceste îşi vor păstra, însă, funcţionalitatea pentru îndeplinirea sarcinilor de evidenţă

militară teritorială, măsuri de pregătire la mobilizare, constatarea contravenţiilor administrativeetc. În acelaşi timp, odată cu dispariţia serviciului militar obligatoriu, personalul angajat în mod

voluntar nu va mai putea fi selectat din rândurile celor care au îndeplinit stagiul militar în


29/65

Impact economic

Impactul economic al opţiunii asupra pieţii muncii este următorul:

I. Aportul la rata de şomaj a tinerilor ce au fost încadraţi în serviciul militar în termen

Înrolarea tinerilor în armată se manifestă ulterior prin încadrarea dificilă a acestora încâmpul muncii. Reducerea graduală a proporţiei militarilor în termen în A.N. atrage dupăsine o scădere treptată a ratei şomajului în rândul bărbaţilor. În următor ul tabel este prezentat aportul „pozitiv‖ al ponderii militarilor în termen la rata de şomaj.


II. Venitu l economic ratat va fi calculat pentru un număr de 1000 de militari, ţinându-se contde proporţia M.T./M.C. = 0/100%.


Această valoare estimează doar salariul brut anual ratat de militarii în termen. Valoarea bunur ilor produse sau serviciilor prestate de către aceştia pentru economie nu este posibilde estimat.

III. Venitul agenţilor economici prestatori de servicii către A.N.

În urma calculelor efectuate pentru opţiunea 3, venitul (presupus pentru perioada 2013-2020) al agenţilor economici prestatori de servicii către A.N. este de 83 mil. MDL.

Prin urmare, impactul economic al opţiunii 3 se estimează la ( – 18.18) mil. MDL.Diferenţa faţă de opţiunea Status quo este de 91.52 mil. MDL.


30/65

Impact social

Pozitiv: În timpul serviciului militar se stabileşte de obicei o ierarhie informală întregeneraţiile de recruţi. Ea face parte din ţesutul social al instituţiei. În multe cazuri, însă, recruţii

mai vechi abuzează de ierarhia informală în propriul lor beneficiu. Dacă nu este controlatăsuficient de ofiţeri, ierarhia informală poate scăpa de sub control, determinând situaţii în care ceitineri sunt confruntaţi cu hărţuire, violenţă fizică şi intimidare. Prin această opţiune se urmăreşteeradicarea din A.N. a acestui fenomen cu toate consecinţele sale negative asupra serviciuluimilitar: violenţa împotriva recruţilor, decesele sau sinuciderile, dezertările etc. În consecinţă, vadispărea tendinţa societăţii de a asocia armata cu astfel de fenomene negative, iar imagineaacesteia, constituită exclusiv din militari prin contract, va cunoaşte o îmbunătăţire semnificativă.

Totodată, accesul în armată va fi garantat tuturor celor care doresc să îndeplinească

serviciul militar pe principii benevole.

Negativ: O consecinţă majoră a eliminării conscripţiei este reducerea semnificativă anumărului cetăţenilor ţării care trec prin „şcoala bărbăţiei‖. Drept urmare, tot mai puţine persoane vin în contact cu rigorile armatei, iar noţiuni ca ordinea, disciplina şi camaraderiamilitară sunt departe de a fi însuşite de către tinerii din mediul civil. De aici apare pericolul unei„răciri‖, în timp, a relaţiilor dintre armată şi societate.

Impact ecologic

Pozitiv: În cazul opţiunii curente reambalarea şi transportarea deşeurilor de pesticide va fiefectuată exclusiv de M.C. care sunt mai bine instruiţi şi mai responsabili. În consecinţă vascădea posibilitatea unor accidente chimice. De asemenea, este cunoscut faptul că militariiangajaţi pe bază de contrat au manifestat tot timpul o responsabilitate mai mare în îndeplinireamisiunilor şi sarcinilor încredinţare, dat fiind faptul că implicarea şi participarea acestora este bazată pe principii voluntare cu stipulări contractuale. Totodată, se va reduce impactul negativ al

pesticidelor asupra sănătăţii efectivului de M.C. care sunt mai bine instruiţi. Aceştia vor evita lamaxim consecinţele nocive ale substanţelor chimice asupra propriei persoane şi asupra celor din jur. Se va reduce esenţial numărul de efectiv activ îmbolnăvit, care ar necesita acoperireacheltuielilor pentru asigurarea medicală Va spori eficienţa executării misiunilor conform


31/65

Riscuri

O dată cu eliminarea serviciului militar bazat pe metoda conscripţiei va dispărea baza deselecţie pentru efectivul de militari angajaţi prin contract. Chiar dacă pregătirea pe care o oferă

serviciul militar în termen este una minimă pentru unii recruţi aceasta reprezintă un punct de pornire în cariera lor militară.

Există pericolul de a pierde legătura dintre armată şi societate. În condiţiile în careremunerarea militarilor prin contract va rămâne aceeaşi, este probabil să se ateste, la un momentdat, un flux ridicat a militarilor prin contract din A.N., ceea ce ar duce la diluarea efortului deinstr uire a acestora, cu consecinţe negative pentru nivelul general de profesionalism al A.N.

Apare, totodată, riscul confruntării cu problema reconversiei. Întoarcerea în viaţa civilă amilitarilor va constitui, pentru un număr însemnat din ei, un moment dific il de acomodare îndiverse domenii.


32/65

Opţiunea 4

Trecerea graduală la îndeplinirea serviciului militar în termen, în proporţ ie de 100%din efectivul AN ( păstrarea corpului de ofiţeri neschimbat), cu extinderea duratei ser viciului

militar în termen, la 24 luni, şi asigurarea instruirii acestora conform standardelor moderne, până în anul 2017.

MC (sergenţi şi soldaţi) – 0% din totalul efectivului de sergenţi şi soldaţi ai AN

MT (sergenţi şi soldaţi) – 100% din totalul efectivului de sergenţi şi soldaţi ai AN

Opţiunea respectivă presupune renunţarea la efectivul de militari angajaţi în mod voluntar pentru îndeplinirea serviciului militar (cu excepţia corpului de ofiţeri) şi creşterea gradului de profesionalizare a AN prin ridicarea nivelului de pregătire a recruţilor.

În acest scop se necesită mărirea duratei serviciului militar obligatoriu de la 12 la 24 de

ARMATA NA IONALĂ

SUBUNITĂ ILE OPERA IONALE

Militari în termen în SO

(100%)


33/65

Acţiuni

Printre acţiunile ce se impun pentru realizarea acestei opţiuni se numără cele de natură:

- umană - eliminarea treptată, din efectivul AN, a militarilor angajaţi în mod voluntar pentru îndeplinirea serviciului militar, până în anul 2020 şi completarea efectivului la100% cu militari în termen;

- instructiv-metodică - modificarea sistemului de formare şi dezvoltare profesională aefectivului prin introducerea standardelor de instruire occidentale (de tip OCC) la nivelulîntregului efectiv al AN;.

- organizaţională - modificarea structurii organizatorice prin r eorganizarea şi modernizareainfrastructurii unităţilor şi subunităţilor militare;

-

administrativă - perfecţionarea activităţii organelor administrativ-militare privindselectarea recruţilor pentru serviciu militar obligatoriu;- materială - modernizarea tehnicii de luptă şi echipamentelor cu destinaţie militară,

precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de cazare, hrană şi echipament; dezvoltareainfrastructurii unităţilor militare;

- normativă - armonizarea actelor normative - de la regulamente militare până la legi dindomeniul apărării şi securităţii naţionale, în conformitate cu specificului AN formateexclusiv din militari în termen;

Impact fiscal

Impactul fiscal al acestei opţiuni este 300.63 mil. MDL, ceea ce reprezintă cu 3.67 mil.MDL mai puţin decât opţiunea Status Quo. Impactul a fost calculat pentru intervalul de t imp2013-2020 pentru un efectiv de 1000 de militari.

Pozitiv: Impactul fiscal pentru bugetul de stat va constitui 570 mii MDL pentru anul

2013, iar până în anul 2020 acesta va înregistra o descreştere de cca. 1% faţă de costul total alopţiunii status quo.36

N i A ă i l d ibili i i ă ii A N l i il


34/65

Impact economic

Impactul economic al opţiunii asupra pieţii muncii este următorul:

I.

Aportul la rata de şomaj a tinerilor ce au fost încadraţi în serviciul militar în termen

Înrolarea tinerilor în armată se manifestă ulterior prin încadrarea dificilă a acestora încâmpul muncii. Creşterea graduală a proporţiei militarilor în termen în A.N. atrage dupăsine sporirea treptată a ratei şomajului în rândul bărbaţilor. În următorul tabel este prezentat aportul „negativ‖ al ponderii militarilor în termen la rata de şomaj.


II. Venitu l economic ratat va fi calculat pentru un număr de 1000 de militari, ţinându-se contde propor ţia M.T./M.C. = 100%/0.


Această valoare estimează doar salariul brut anual ratat de militarii în termen. Valoarea bunurilor produse sau serviciilor prestate de către aceştia pentru economie nu este posibilde estimat.

III. Venitul agenţilor economici prest atori de servicii către A.N.

În urma calculelor efectuate pentru opţiunea 4, venitul (presupus pentru perioada 2013-2020) al agenţilor economici prestatori de servicii către A.N. este de 101.4 mil. MDL.

Prin urmare, impactul economic al opţiunii 4 se estimează la ( – 140.03) mil. MDL.Diferenţa faţă de opţiunea Status quo este de ( – 30.33) mil. MDL.


35/65

În consecinţă, în urma schimbărilor nefavorabile, imaginea AN în societate va avea desuferit, iar apărarea Patriei va fi percepută ca fiind o piedică în dezvoltarea academică şi profesională a cetăţenilor.

Impact ecologic

Pozitiv: Militarii în termen care vor fi implicaţi la reambalarea şi transportarea deşeurilorde pesticidelor vor fi implicaţi pentru o perioadă mai lungă de timp în această activitate, ceea ceva scădea la jumătate costurile pentru desfăşurarea pregătirii lor .

Totodată, se cunoaşte că armata, prin implicarea militarilor în termen în acţiuni deînlăturare a consecinţelor dezastrelor şi calamităţilor naturale, reprezintă o forţă de intervenţie cenu necesită costuri majore.

Impact gender

Având în vedere faptul că persoanele de sex feminin nu au dreptul să execute serviciulmilitar în termen, în condiţiile opţiunii curente ponderea acestora în A.N. va fi una foarte mică,aproape imperceptibilă.

Riscuri

Opţiunea respectivă, deşi prognozează o creştere a profesionalismului efectivului într -o primă etapă, pe termen lung acesta ar putea stagna din cauza fluxului de efectiv în/din armată lafiecare 24 luni. Acest lucru nu va permite, prin urmare, un progres continuu în vederea profesionalizării AN.

Pe de altă parte, există pericolul ca R .M. să nu-şi poată onora angajamentele pe planinternaţional, dat fiind faptul că militarii recrutaţi pe baza conscripţiei sunt excluşi de la participarea în misiunile de menţinere a păcii peste hotarele ţării, şi aceasta datorită conţinutului

strict specializat şi al caracterului riscant al misiunilor de acest gen.Totodată, acest sistem de satisfacere a serviciului militar poate avea un caracterdiscriminatoriu. Având în vedere că recrutarea nu este una universală, „povara‖ obligaţieimilitare nu va fi împărţită în mod egal între toţi cetăţenii Doar o parte din tinerii socotiţi apţi


36/65

6. SINTEZA PROCESULUI DE CONSULTARE

Potrivit dispoziţiunilor Legii privind transparenţa în procesul decizional nr.239- XVI din13.11.2008 şi ale Hotărârii Guvernului RM nr.96 din 16.02.2010 cu privire la acţiunile deimplementare a Legii privind transparenţa în procesul decizional, Ministerul Apărării a plasat pe pagina sa de internet (www.army.md ) un anunţ despre iniţierea procesului de consultare publică pe marginea Propunerii de Politică Publică (PPP) „ Profesionalizarea Armatei Naţionale”. Toate părţile interesate au fost invitate să-şi aducă contribuţia în acest proces.

Lansarea procesului de consultări a început cu publicarea anunţului sus menţionat, iarulterior după finalizarea primului proiect PPP cu evaluarea impactului opţiunilor, acesta a fost

publicat pe pagina de internet a Ministerului, cu două săptămâni înainte de lansarea procesului dedezbateri publice asupra proiectului.Astfel, la data de 20 decembrie, în Centrul de Conferinţe a Ministerului Apărării, a fost

organizată o Masă Rotundă pentru discuţiile publice pe marginea proiectului PPP. Scopulevenimentului a fost integrarea opiniilor societăţii civile în politicile publice din domeniulapărării, precum şi de a favoriza procesul de consultare publică cu privire la propunerea de politică menţionată. La acest eveniment au participat şi s-au implicat în discuţii 38 dereprezentanţi ai diferitor părţi interesate (Tabelul 2). În vederea asigurării imparţialităţii

dezbaterilor, procesul de discuţii publice a fost moderat de un reprezentat al Academiei Militare.Participanţii la Masa rotundă au avut posibilitatea de a-şi expune opinia pe marginea analizei şirezultatelor atinse.

PĂRŢI INTERESATE Instituţii

GRUPUL DE LUCRUPersoane participante

MASĂ ROTUNDĂ Persoane participante

Ministerul Apărării 13 20Consiliul Suprem de Securitate 0 1

Academia Militară 0 1Academia de Ştiinţe a Moldovei 0 1Cancelaria de Stat 2 5

http://www.army.md/http://www.army.md/http://www.army.md/http://www.army.md/


37/65

7. OPŢIUNEA RECOMANDATĂ

Estimarea impacturilor, a beneficiilor şi riscurilor pentru fiecare dintre opţiunile analizate

în prezenta Propunere de Politică Publică au fost prezentate în Tabelul comparativ a celor patruopţiuni (anexa 9). Acesta ne permite o vizualizare mai clară a avantajelor şi dezavantajelorfiecăreia din opţiunile analizate.

Observăm că opţiunea status-quo şi opţiunea 4 prezintă cele mai mari neajunsuri înevaluarea tuturor impacturilor, cu o excepţia celui fiscal. Desigur, orice schimbare spre progresatrage după sine şi careva costuri, însă, în cazul de faţă, acestea nu variază semnificativ dacă seţine cont de ponderea destul de mare pe care o au opţiunea 2 şi 3 în realizarea obiectivuluigeneral, şi anume, profesionalizarea Armatei Naţionale. Pe de altă parte, deşi beneficiile opţiunii2 şi 3 sunt în egală măsură destul de mari, totuşi riscurile care pot fi generate în cazul opţiunii 3sunt la fel de majore.

Putem afirma faptul că opţiunea 2 se prezintă ca o cale de mijloc, sau ca opţiune decompromis între opţiunea 3 şi 4, iar acest lucru este cel mai vizibil în cazul estimării impactuluisocial, prin contribuţia la eradicarea fenomenelor incompatibile cu specificul serviciului militar

în rândul militarilor în termen şi, totodată, menţinerea legăturii dintre armată şi societate prin păstrarea serviciului militar mixt în Armata Naţională. Totodată, aceasta prevede formarea unuiefectiv militar bine pregătit din punct de vedere profesional, prin creşterea proporţiei de militari prin contract în subunităţile operaţionale şi implementarea unor standarde de instruirecompatibile cu standardele occidentale.

În consecinţă, Ministerul Apărării, ţinând cont de opiniile experţilor societăţii civile, aConsiliului Suprem de Securitate şi a reprezentanţilor instituţiilor de stat pentru care

profesionalizarea Armatei Naţionale prezintă interes, optează pentru Opţiunea 2, ca opţiunerecomandată, pentru îndeplinirea cu maximă eficienţă şi costuri minime a obiectivelor stabiliteîn prezenta Propunerea de Politică Publică.


38/65

PROCESUL DE CONSULTARE

SUMARUL CONSULTĂRILOR PUBLICE PE MARGINEA PROPUNERII DE POLITICĂ PUBLICĂ„PROFESIONALIZAREA ARMATEI NAŢIONALE‖

Persoanele/

Instituţiileconsultate

Punctul de vedere al participanţilor Decizia/ArgumentareaMinisterului Apărării

ProiectulConsolidareaCapacităţilor

deManagemental Politicilor

Publice

Dl. Sorin HAD RC , lider de echipă:S-a constatat că rezultatul Propunerii de Politică Publicăeste unul remarcabil. Ministerul Apărării a dat dovadă deo capacitate uriaşă de a învăţa, de a elabora o politică publică de calitate, utilizând o metodologie consecventă, şide a o prezenta publicului într-un mod foarte consistent.

Centrul deCercetări

ştiinţifice desecuritateAMFA

Dr. Na talia ALBU, şef secţie/coordonator ştiinţific, SecţiaCercetări ştiinţifice de securitate: În general, dezbaterile cu privire la profesionalizare sunt

dominate de două abordări distincte. În cazul primeiabordări se analizează caracteristicile definitorii ale„soldatului profesionist”, cel care în mod voluntar alege să urmeze cariera de militar. Aici se identifică diferenţadintre militarul profesionist şi cetăţeanul civil. În mod special această diferenţă se evidenţiază prin atitudini sociale, valori polit ice etc. O altă abordare analizează profesionalizarea în sensul propriu-zis al cuvântului, princare se evidenţiază în ce măsură profesionalizarea armateiinfluenţează control democratic civil asupra instituţiei

militare a unui stat. Ca sinteză a acestor două abordări, se poate afirma că profesionalizarea armatei presupune un set de procese unde forţele armate devin, sau doresc sădevină, mai aproape de un ideal al militarului profesionist. În cele din urmă, profesionalizarea armatei este un scopnormativ care trebuie susţinut atât de autorităţile publicecât şi de cetăţenii statului respectiv.

În ceea ce ţine de forma de redactare a documentului, serecomandă a fi specificate sursele graficelor şi

diagramelor introduse în text.

A fost luată în considerare recomandarea de a introduce referinţele graficelorşi a diagramelor din document.


39/65


40/65

40

Institutul dePoliticiPublice

Dl . I ur ie PÎNTEA, director de programe:Chiar dacă a fost considerat elementul demografic cacomponentă de bază în abordarea profesionalizării, totuşilipseşte fundamentarea matematică referitor la ceînseamnă potenţialul militar şi cum acest potenţialevoluează în dependenţă de profesionalizarea sau deneprofesionalizarea armatei. Opţiunile ar putea fiexaminate prin prisma beneficiilor aduse de militari şi a

perioadei de aflare în serviciul militar după încorporare.O variantă este de a calcula capacitatea unui militar adoua zi după ce acesta a fost încadrat în serviciul militar,după care la 6 luni de aflare în serviciu, la 9 luni şi la 12luni după ce acesta a fost pregătit şi instruit. În acest fel s-ar putea deduce în ce măsură, prin schimbarea programului, a tempoului sau a metodologiilor deinstruire, aceeaşi capacitate militară poate fi obţinută într -un timp mai scurt şi într -un mod mai eficient. De fapt, potenţialul militar, politica de apărare, vulnerabilităţile

apărării sunt problemele principale pe care trebuie să seaxeze profesionalizarea Armatei Naţionale, iar aspectuldemografic este doar o componentă derivată, periferică..

Pe de altă parte, capacitatea de apărare a unui stat nu sebazează exclusiv pe capabilitatea de luptă a unei armate. Aceasta include mai multe elemente, inclusiv rezerva. Încazul profesionalizării întregului efectiv al Armatei Naţionale, peste câţiva ani ne vom confrunta cu un deficitde rezervă în Forţele Armate, iar ca rezultat potenţialul de

apărare al statului va avea de suferit.

Ideea profesionalizării Armatei Naţionale, prin identificarea opţiunilor cu privire la modul de recrutare a militarilor, a fost înaintată anume dinconsiderentul că anual se investesc resurse importante în obţinerea unorcapabilităţi a resurselor umane (ne referim aici la militarii în termen), iardupă finisarea unui an de instruire aceste capabilităţii sunt în mare parte pierdute. Acest lucru este cauzat de faptul că militarul în termen, după 12luni de la încadrare în serviciul militar este demobilizat şi intră în rezervaForţelor Armate. Având în vedere nivelul foarte înalt de migraţiune a

populaţiei în Republica Moldova, este foarte riscant de a miza pecomponenta rezervei în vederea asigurării apărării statului, din simplu motivcă în cazul unei eventuale mobilizări, marea parte a populaţiei aptă pentruserviciul militar aflându-se în afara ţării ar fi practic imposibil să fieconvocată pentru mobilizare.

Dacă se doreşte să se obţină mai multă eficienţă într -un timp mai restrâns,atunci o pţiunea de profesionalizarea Armatei Naţionale prin creştereanumărului de militari angajaţi pe bază de contract este soluţia potrivită pentru realizarea acestui deziderat. Mecanismul de instruire a militarilor prin

contract oferă posibilitatea perfecţionării continue şi a obţinerii unui nivelavansat de capabilităţi.

Aşa cum a fost menţionat, studiul respectiv s-a axat în principal pecomponenta de sergenţi şi soldaţi. Indiferent de opţiunea care a fostanalizată, rezerva ca componentă a Forţelor Armate nu a fost exclusă dindiscuţii. Există mai multe soluţii cu privire la rezervă, dar acestea depind deopţiunea care va fi aleasă în final. Pentru opţiunea 2 care prevede păstrareaserviciului militar mixt, rezerva nu va avea de suferit, ba dimpotrivă va fi gestionată mai eficient. Nici în cazul opţiunii 3 rezerva nu va fi pierdută

având în vedere faptul că în universităţile din ţară sunt create catedre militareunde se instruiesc, pe principii benevole, studenţii din universităţilerespective. Mai mult de atât, se propune ca variantă alternativă crearea unorcentre de instruire a rezervei cu dislocarea în Chişinău, Bălţi, Cahul şiUngheni.

În ceea ce ţine de identificarea modelelor de calculare a eficienţeicapabilităţilor obţinute, precum şi a perioadei în care se obţin acestecapabilităţi, acest aspect ar putea fi luat în considerare ca element de perfecţionare a studiului respectiv.


41/65

41

Academia deŞtiinţe a

Moldovei

Dr.conf. Victor JUC, Institutul de Integrare Europeanăşi Ştiinţe Politice: Eforturile grupului de lucru care au prezentat un studiu de fezabilitate sunt evidente. Ceea ce s-a pus pe masă este oidee, iar detaliile vor veni apoi. Această problemă poate fiabordată din punct de vedere conceptual şi aici există trei subaspecte:

1.

La nivelul mentalităţilor;

2.

La nivelul eficienţei; 3.

La nivelul sistemului internaţional în ansamblu.

Dacă ar fi să pornim de la nivelul mentalităţilor, de multau trecut acele timpuri când serviciul militar era oobligaţie impusă fiecărui cetăţean, cu atât mai mult cu câtazi nu se face o recrutare generală, şi de aici se ajunge lacapitolul eficienţă. Este Armata Naţională în formulaactuală eficientă, este capabilă să asigure eficientapărarea statului şi a societăţii?

Proiectul propus vizează de a ridica eficienţa şi gr adulcapacităţii de apărare. Actualmente, Republica Moldovacunoaşte o stagnare în ceea ce ţine de efectuarea unorcercetări ştiinţifice, pentru a aborda relaţiileinternaţionale din punctul de vedere a unui stat mic învederea asigurării securităţii şi apărării sale, care datorită potenţialului mai redus pe care îl are, se dovedeşte a fi cumult mai vulnerabilă la fluctuaţiile de pe arena mondială. Prin urmare, ceea ce s-a urmărit prin elaborarea

Propunerii de Politică Publică este de a prezenta, la nivelde idee sau de principiu, oportunitatea profesionalizării Armatei Naţionale, care în mod evident este întârziată.

Începând cu Doctrina militară a Republicii Moldova din1995, mai apoi Concepţia reformei militare din 2002, precum şi prin Strategia Securităţii Naţionale, recentadoptată, se pune în continuu problema trecerii gradualela o armată modernă profesionistă, care ar fi în măsură săasigure capacitatea de apărare a Republicii Moldova.


42/65

42

CID NATO

Dl. Vitalie Grosu, director, Centrul de informare şi documentare privind NATO: Au existat foarte puţine studii în Republica Moldova vizavide rolul instituţiei militare într -o societate democratică, iarcele care au fost făcute nu au avut parte de susţinere şiapreciere datoriră contextului politic naţional din ultimiiani. Studiul în cauză reprezintă o bună platformă deaprofundare a discuţiilor pe marginea acestui subiect.

Importanţa societăţii civile în acest proces se reflectă maiales în asumarea responsabilităţii de a contribui la profesionalizarea Armatei Naţionale, prin identificarea,discutarea şi oferirea unor idei relevante, în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă la momentulactual instituţia responsabilă de apărarea statului.

ConsiliulSuprem deSecuritate

Dl. Iurie RICHICINSCHI, Secretar al ConsiliuluiSuprem de Secur itate: Experienţa multor state ne demonstrează faptul căeficienţa unei armate depinde în mare măsură de nivelul de

profesionalism al militarilor acesteia. Din toate opţiunileanalizate, opţiunea 2 pare a fi cea mai optimă, dacă neraportăm la condiţiile actuale ale Armatei Naţionale. Dezvoltarea capabilităţilor subunităţilor operaţionale esteunul din obiectivele urmărite de Armata Naţională, învederea creării unor forţe mobile, flexibile, eficiente şiinteroperabile.

Totodată, este important de a fi create condiţii adecvate pentru o capacitate de mobilizare efectivă, în

eventualitatea unei stări de urgenţă sau de război. Acestlucru presupune, pe lângă instruirea permanentă arezervei, dezvoltarea în rândul tinerei generaţii a spirituluide patriotism şi devotament pentru ţară, cel puţin printr -oeducaţie militar - patriotică minimă a elevilor din instituţiilede învăţământ liceal.


43/65

43

MinisterulFinanţelor

Dna. Albina Prodan, consultant - Direcţia finanţele ju st iţiei, ordinii publice, apărării şi securităţii statului: A fost solicitată metodologia calculelor efectuate laimpactul fiscal, şi dacă s-a ţinut cont de măsurile de politică care sunt aprobate prin strategia cheltuielilor îndomeniul apărării naţionale, mai cu seamă Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM).

Calculele efectuate au avut la bază metodologia de costuri care a fostcoordonată cu Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi MinisterulMuncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Aceste calcule au fost efectuate pentruîntreţinerea unui militar pentru perioada 2013-2020, reieşind din preţurile laziua de azi, fără aplicarea indicelui de inflaţie.

Dl. Sorin Hadârcă: Bineînţeles că s-a ţinut cont şi de CBTM, în special la estimarea costurilor

pentru varianta Status-quo, care nu presupune o intervenţie publică.Propunerea de Politică Publică este o politică formulată de minister şi bineînţeles că ea presupune şi careva finanţare. Ca şi proces, politicile vin înfaţa finanţării, adică ministerul finanţează politici reieşind din obiectivele pecare le are în faţă, din Planul de Acţiuni al Guvernului, Programul deGuvernare, iar CBTM este cadrul bugetar care vine să asigure implementarealor în faza financiară. În momentul de faţă există CBTM 2012 -2014, care seactualizează anual. Dacă aceasta va fi acceptată de Guvern şi aprobată laComitetul Interministerial de Planificare Strategică, Ministerul Apărării vaveni cu propuneri de actualizare a CBTM, reieşind din costurile pe care le-a

estimat în cadrul acestei politici.

Consiliul Naţional

PentruParticipare

Constatările şedinţei grupului de lucru Politică Externă,de Securitate şi Apărare: Ar fi putut fi propuse şi alte opţiuni, pe lângă cele patru,inclusiv opţiunea de reducere a perioadei de îndeplinire a serviciului militar în termen.

Cu siguranţă există şi alte opţiuni care ar prevedea modificarea formatuluiexistent al Armatei Naţionale, însă, acest studiu a avut ca scop analiza aceloropţiuni care prevăd realizarea obiectivelor ce rezultă din problemaidentificată. Reducerea perioadei de îndeplinire a serviciului militar întermen nu a fost propusă, de grupul de lucru, ca opţiune viabilă pentru profesionalizarea Armatei Naţionale.

Nu este clară utilitatea documentului Documentul reprezintă rezultatul unui proces de analiză realizat conformmetodologiei ex-ante propuse de Cancelaria de Stat, pentru identificarea şi

evaluarea opţiunilor de politici aplicat pentru propunerea de Profesionalizarea Armatei Naţionale.


44/65

44

Cancelaria deStat

Gheorghe URSO I, Consultant superior, Politici şi Planificare Strategică Ar trebui poate de explicat semnificaţia conceptului deinteroperabilitate şi a altor termeni cu specific militar.

Se vor introduce note explicative cu privire la termenii cu specific militar.

Nu este clar ce se înţelege prin termenul de capabilităţi,care este frecvent utilizat în documentul elaborat.Termenul de capacităţi pare a fi unul mai clar şi pe

înţelesul tuturor.

Desigur, capabilitate este sinonim cu capacitate şi nu ar fi o greşeală dacă seva substitui un termen altuia. Totuşi, literatura de specialitate din domeniulapărării delimitează aceste două noţiuni. Capacitatea este, în general, dată de

cantitate, de o dimensiune cantitativă de forţe, mijloace şi resurse.Capacitatea de apărare a unei ţări constă în totalitatea forţelor, mijloacelor şiresurselor destinate apărării ţării. Capabilitatea, pe de altă parte, constă înaptitudinea de a face un lucru. În acest sens, ea include şi capacitatea de a-lgenera şi a-l realiza, în funcţie de scopuri şi obiective, dar şi de posibilităţi şidisponibilităţi. Astfel, prin termenul de capabilitate se înţelege: „capacităţilede bază sau ansamblul de instrumente care permit realizarea totală sau parţială a obiectivelor stabilite‖.

Ar fi mai oportun poate dacă s-ar discuta mai întâi desprecauzele problemei iar ulterior despre efectele ei. Efectele fiind plasate înaintea cauzelor creează impresia uneirupturi în logica documentului, deoarece acestea vin cuunele constatări care trebuiau să fi fost explicate deja. Dacă sunt prezentate mai întâi cauzele, după care efectelecu unele explicaţii, ar uşura poate modul de interpretare a problemei vizate.

Sugestia dată este binevenită. Se vor opera modificările de rigoare îndocument.

E i di d li l l i i ă ii A i P ti i ilit il ld i î i i il d ifi i tă


45/65

45

Este indicat de explicat care este rolul participării Armatei Naţionale în misiuni internaţionale de menţinere a păcii, lacâte misiuni a participat şi care sunt consecinţeleneparticipării la astfel de misiuni.

Participarea militarilor moldoveni în misiunile de pacificare reprezintăo dovadă a aspiraţiilor statului de a promova ideile păcii, stabilităţiişi securităţii atât în interiorul ţării, cât şi peste hotarele ei, devenindastfel un stat care contribuie la fortificarea păcii. Începând cu 1997,Republica Moldova a contribuit activ la misiunile internaţionale subegida OSCE în Republica Cecenă, Provincia sârbă Kosovo, FostaRepublică Iugoslavă a Macedoniei, Georgia, Kîrghîstan; misiunile ONU în Liberia, Coasta de Fildeş, Sudan şi Georgia, precum şi în cadrul

forţelor multinaţionale din Irak.Până în prezent, 14 ofiţeri ai Armatei Naţionale a Republicii Moldovaau participat în diferite misiuni OSCE (Republica Cecenă — 2,Macedonia — 2, Georgia — 6, Kosovo – 3, Kîrghîstan - 1).Ofiţerii Armatei Naţionale au participat în operaţiunea de menţinere a păciiSFOR în Bosnia şi Herţegovina, în perioada decembrie 2002 — martie 2004.Fiecare rotaţie pe termen deplin de 6 luni a fost efectuată de către 2 ofiţeriai Armatei Naţionale pentru completarea funcţiilor în componenţa StatuluiMajor al Diviziei Multinaţionale NORD. În total, în operaţiuneade menţinere a păcii SFOR au participat 11 ofiţeri ai Armatei Naţionale (3 în

Kosovo şi 8 în Bosnia şi Herţegovina). În contextul contr ibuţiei RM la lupta internaţională contra terorismului în perioada 2003 – 2008 şase contingente cu un număr total de 109 militari dincadrul Armatei Naţionale au participat la operaţiunea umanitară post-conflictdin Irak.Începând cu aprilie 2003, militarii Armatei Naţionale au contribuit pentru prima dată la operaţiunile clasice de menţinere a păcii, dirijate nemijlocitde către Organizaţia Naţiunilor Unite. Până în prezent, 67 de militarimoldoveni au participat în misiuni ONU în Coasta de Fildeş — 29 militari,Liberia — 23, Sudan — 10 (inclusiv 1 în Sudanul de Sud) şi Georgia — 4.

La momentul actual, Armata Naţională este reprezentată de 7 militariîn cadrul misiunilor de menţinere a securităţii internaţionale sub egida ONUîn Coasta de Fildeş (4 militari), Liberia (2) şi Sudan (1).

Consecinţele neparticipării Republicii Moldova la promovarea păcii şisecurităţii internaţionale au fost expuse clar în document: diminuareaimaginii şi statutului Republicii Moldova ca partener de încredere înrealizarea misiunilor organizaţiilor al cărui membru este, cu consecinţedirecte asupra credibilităţii în relaţiile internaţionale.

N t l ă l ţ b it l l i M di l A tă ă i fl ţă i lt i di tă


46/65

46

Nu este clară relevanţa subcapitolului „Mediulinternaţional de securitate dinamic”.

Această cauză, care are o influenţă mai mult indirectă asupra profesionalizării Armatei Naţionale, a fost prezentată în mod succint şi deaceea, poate, nu a fost înţeleasă pe deplin relevanţa acestui aspect, darurmătoarele afirmaţii ar putea întări cele expuse în document. Schimbările intervenite în ultimii ani în mediul de securitate din Balcani,Caucazul de Sud şi din fostele state sovietice au exercitat o influenţă directăasupra evoluţiei stării de securitate din regiunea Mării Negre. La acestmoment, regiunea Mării Negre reprezintă un spaţiu de confluenţă în care se

înregistrează două tendinţe contradictorii privind asigurarea securităţii. Primase referă la deschiderea şi internaţionalizarea Mării Negre prin implicarea politică şi militară a actorilor extraregionali (NATO, UE, SUA) şi promovarea multilateralismului în problematica securităţii regiunii. Cealaltătendinţă, consideră regiunea ca fiind o zonă rezervată puterilor regionalelitorale, în care Marea Neagră ar trebui să rămână închisă faţă de penetrareadin exterior. Fiind un stat mic, Republica Moldova nu dispune de potenţialulgeopolitic necesar pentru a-şi promova de una singură interesele salenaţionale, care se intersectează cu interesele şi politicile marilor actori dinregiune şi celor din vecinătate apropiată. Extinderea NATO şi UE până la

hotarul vestic al ţării şi litoralul Mării Negre, a creat oportunităţi deosebite pentru Republica Moldova de a-şi realiza obiectivele naţionale, cu suportulacestor două organizaţii. Atât NATO cât şi UE sunt cointeresate în faptul dea avea vecini stabili, previzibili şi democratici, a exclude potenţialele focarede instabilitate, ce s-ar reflecta asupra securităţii frontierelor acestororganizaţii. Din cauza dependenţei economice şi a celei de resurseenergetice, prezenţa unui conflict îngheţat pe teritoriul său, lipsa de controlasupra hotarelor de est a ţării etc., Republica Moldova este extrem devulnerabilă la presiunile externe şi la asigurarea propriei securităţi. Astfel,Republica Moldova ar putea beneficia de sprijinul acestor actori în atingerea

scopurilor sale strategice cum sunt dezvoltarea economică a ţării, şi nu înultimul rând consolidarea securităţii şi stabilităţii. Începând cu 1994,Republica Moldova a aderat la Parteneriatul pentru Pace, care-i oferămecanismul necesar de consultări cu NATO, pentru dezvoltarea şitransformarea capabilităţilor sale militare, în vederea creării unei armatemoderne şi profesionale, în conformitate cu cerinţele, principiile democraticeşi standardele internaţionale. Prin urmare, dezvoltarea cooperării în cadrulPpP reprezintă, pentru Moldova, drept o condiţie de sporire a propriei salesecurităţi, a securităţii regionale şi a celei internaţionale, iar importanţaacestui aspect nu ar trebui să fie neglijată.

ANEXA 1


47/65

47

Arborele problemei

Scăderea capacităţii AN de a-şi îndeplinimisiunea constituţională şi cele de bază

Scăderea capacităţiioperaţionale a AN

Dificultăţi în pregătirea şimenţinerearezervi tilor

MT suntlipsiţi de

experienţă

MT suntlipsiţi demotivaţie

Modificareanaturii riscurilor şi

ameninţărilor laadresa securită ii

12 luni sunt insuficiente pentru pregătirea

militarilor în termen

Cap abilităţi umane preponderent slab pregătite şi necalificate

Misiuni şi sarcinirevăzute şi

Capabilităţile actuale necesare pentru îndeplinirea misiunii şi sarcinilor AN sunt defi ciente

Nivel operaţional Nivel i dentitar

Diminuarea imaginii AN şi scădereaatractivităţii profesiei de militar

Nivel instituţ ional

Diminuarea capacităţilor AN de a-şi

îndeplini obligaţiile asumate de RM pe plan

Nu sunt alocate fonduriatât pentru modernizarecât şi pentru întreţinere

Politica bugetară astatului nu răspundenecesităţilor apărării

naţionale

Implicarea pasivă a instituţiilorstatului şi societăţii civile în

procesul reformării AN

Capabilităţifi nanciare limitate

Dotare tehnicăinsuficientă şi depăşită

Serviciulmilitar prin

contract esteu in atractiv

Lipsa uneiremunerări

competitive cucea din sec. civil

Pachetul social pentru militari esteredus comparativ cunatura muncii

MT recrutaţi sunt persoane fără

studii academice

calitative

Legea exceptă oserie de tineri de

la conscripţie

Efectivul AN este format în proporţie de circa 54% din militari

în termen (MT) slab pregătiţi

Mediu desecuritate înschimbare

Incapacitatea descurajării ameninţărilor militareScăderea credibilităţii RM pe plan extern

A N nu poate asigura pe deplin securitatea militară a statului /Sporirea vulnerabilităţii statului la ameninţările militare


48/65

ANEXA 2

Documentele de politici care prevăd profesionalizarea Armatei Naţionale a Republicii Moldova

Documentul:

titlul şi data adoptăriiactului normativ

Principalele prevederi ce au legătură directă cu profesionalizarea

Armatei Naţionale

H.P. Nr. 482 din 06.06.1995privind Doctrina militară aRepublicii Moldova

- Construcţia Forţelor Armate se efectuează în corespundere cu

următoarele principii: asigurarea unui nivel înalt al profesionalismului efectivului Forţelor

Armate;completarea Forţelor Ar mate pe baza principiului mixt atât prin

recrutare, cât şi prin contract, cu trecerea treptată în viitor la completarea

trupelor în volum deplin pe bază de contract. H.P. Nr. 1315 din

26.07.2002

cu privire la aprobarea

Concepţiei reformeimilitare

- Forţele Armate constituie fundamentul întregului sistem de asigurare a

securităţii militare a statului. La baza reformei Forţelor Armate se află ideeacreării unor trupe regulate, bine pregătite şi dotate, cu un înalt nivel de profesionalism, optimizate numeric, precum şi a rezervei; - Reforma Forţelor Armate prevede realizarea următoarelor sarcini

principale:eficientizarea sistemului de pregătire a cadrelor militare;

Construcţia Forţelor Armate se efectuează pe baza următoarelor principii: asigurarea unui nivel înalt al profesionalismului efectivului Forţelor

Armate;completarea cu efectiv a Forţelor Armate după principiul mixt;asigurarea materială şi financiară în conformitate cu necesităţile reale;

Completarea cu efectiv a Forţelor Armate se efectuează pe baza

principiului mixt, cu perspectiva completării unităţilor cu capacitate

permanentă de intervenţie (de reacţie rapidă) preponderent cu militari princontract. Obiectivele de bază ale reformei militare se vor realiza treptat, iar

activităţile principale ale reformei militare se vor efectua în cadrul a trei


49/65

instruire pentru Forţele Armate, care ar exclude dublarea nejustificată în pregătirea specialiştilor la specialităţi conexe şi ar asigura economisirearesurselor materiale şi financiare; Perfecţionarea sistemului de pregătire a cadrelor militare prevederidicarea nivelului potenţialului intelectual al Forţelor Armate. Această

sarcină urmează a fi realizată în baza unor principii ştiinţifice şi în strânsălegătură cu sistemul învăţământului public.

Programul de activitate alGuvernului RepubliciiMoldova

Integrarea Europeană:Libertate, Democraţie,Bunăstare (2011-2014)

- Securitate naţională şi apărare – Obiective de guvernare:

Profesionalizarea graduală a Armatei Naţionale, astfel încât aceasta să facă faţă noilor ameninţări care se manifestă pe plan global şi regional şi pot afecta securitatea naţională.

H.P. Nr. 153 din 15.07.2011

Pentru aprobarea Strategiei

securităţii naţionale aRepublicii Moldova

- Sectorul de securitate naţională şi reforma lui:

modernizar ea Armatei Naţionale în vederea creării unei structuri de forţă, capabilă să asigure securitatea militară, precum şi folosirea eficientăa resurselor alocate, menţinerea sistemului de serviciu militar mixt, cu

majorarea ulterioară a ponderii serviciului militar prin contract.


50/65

ANEXA 3

Extr as din L egea Nr .1245 din 18.07.2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea patriei

Articolul 31. Amânarea încorporării în serviciul militar în termen

(1)

Amânarea încorporării în serviciul militar în termen se acordă recruţilor de către comisiilede recrutare-încorporare din motive familiale, de sănătate, în legătură cu necesitatea continuăriistudiilor, desfăşurării activităţii de deputat în Parla

675498 Md Ppp Ma Profesio

Documents

Transcript of 675498 Md Ppp Ma Profesio